Acţiune în constatare. Sentința nr. 6596/2013. Judecătoria BRĂILA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6596/2013 pronunțată de Judecătoria BRĂILA la data de 12-11-2013 în dosarul nr. 396/113/2013
Dosar nr._ Codul operatorului de date personale: 4670
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BRĂILA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6596/2013
Ședința publică de la 12 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. J.
Grefier D. B.
Pe rol fiind soluționarea cererii de acțiune în constatare formulată de reclamantul L. A., cu domiciliul în B., . în contradictoriu cu pârâtul M. B. prin Primar, cu sediul în B., ..1, C. L. B., cu sediul în B., ..1 și Statul Român prin Ministerul Finanțelor, cu sediul în București, sector 5, ..
La apelul nominal făcut cauzei în ședință publică a răspuns consilier juridic J. M. pentru pârâtele M. B. și C. L. B., lipsă fiind reclamantul și pârât S. R..
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință care învederează instanței că procedura este legal îndeplinită, primul termen de judecată, după care:
Instanța invocă din oficiu excepția necompetenței materiale a instanței.
Consilier juridic J. M. pentru pârâtele M. B. și C. L. B., solicită respingerea excepției.
Instanța rămâne în pronunțare pe excepția necompetenței materiale a Judecătoriei B..
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată la această Tribunalul B. sub nr._ reclamantul L. A. a chemat în judecată pârâții M. B., prin Primar și C. local al Municipiului B. solicitând să se constate că prin Decretul nr. 154/1986 a fost expropriat imobilul situat în B., ., că valoarea despăgubirilor ce trebuie plătite în favoarea sa este de 197.274 lei și să se dispună obligarea pârâților la plata acestei sume.
În motivarea cererii reclamantul arată că prin Decretul 184/1986, poziția 84 din anexă, a fost expropriat imobilul situat în B., ., aparținând autorului său, L. O.. Imobilul construcție a fost demolat, primind destinație publică. Se susține că nu au fost primite despăgubirile just evaluate prin expertiza din dosarul nr._/196/2009 al Judecătoriei B., în sumă de 197.274 lei, pretențiile fiind respinse prin d.c. nr. 509R/24.10.2011 a Curții de Apel G., deoarece nu a fost urmată procedura Legii 10/2001. Se arată că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile Legii 10/2001 și ale Deciziei LIII/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție deoarece imobilul nu a fost preluat abuziv, ci pentru utilitate publică, nefiind plătită justa despăgubire.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 862, art. 602, art. 2502 alin. 1-2502 alin. 2 pct. 2 Noul Cod Civil, art. 44 alin. 3 și 6 Constituția României, art. 12 Constituția României din 1965, art. 1 Protocolul nr. 1 Convenția europeană a drepturilor omului.
Prin cererea depusă la data de 27.06.2013 a fost completată cererea de chemare în judecată, fiind chemat în judecată și pârâtul Statul Român prin Ministerul finanțelor publice.
Pârâții nu au formulat întâmpinare în cauză.
Prin s.c. nr. 972/17.09.2013 a Tribunalului B. cauza a fost declinată spre soluționare Judecătoriei B., dosarul fiind înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 08.10.2013.
Deliberând asupra excepției necompetenței materiale de soluționare a cauzei, prin prisma materialului probator administrat în cauză, tribunalul constată în fapt următoarele:
Deși reclamantul susține că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile Legii 10/2001 și ale Deciziei LIII/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ci ale noului cod civil, dispozițiile constituționale și ale art. 1 Protocolul nr. 1 Convenția europeană a drepturilor omului, instanța apreciază că normele de drept substanțial sunt aplicabile indiferent de calea procedurală aleasă sau de voința reclamantului.
Prin cererea de chemare în judecată și prin precizările de la termenul din 27.06.2013 (fila 28 ds. Tribunal) reclamantul a arătat că despăgubirile ce i se cuvin provin din exproprierea imobilului situat în B., .. Cererea dedusă judecății este astfel o cerere în materia exproprierii.
Potrivit prevederilor art. 2 alin. 1 pct. 1 lit. f Cod procedură civilă tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile în materie de expropriere.
Astfel, indiferent de calea procedurală aleasă de reclamant, în speță acțiune în despăgubire – pretenții, cererea acestuia este în materia exproprierii, derivând din aceasta.
Având în vedere aceste aspecte, judecătoria urmează să constate că nu este competentă să soluționeze această cerere, astfel că în temeiul dispozițiilor art. 158-159 Cod procedură civilă, va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului B.
Conform art. 20 pct. 2 există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe s-au declarat necompetente de a judeca aceeași pricină. Prin urmare, având în vedere că Tribunalul B. a considerat că nu este instanța competentă să soluționeze cauza, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru existența conflictului negativ de competență și, în temeiul art. 21 și art. 22 alin. 2 C.proc.civ., instanța va constata ivit conflictul negativ de competență și va înainta dosarul Curții de Apel G., în drept să hotărască asupra conflictului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția de necompetență materială invocată de instanță.
Declină competența de soluționare a cererii formulată de reclamantul L. A., cu domiciliul în B., . în contradictoriu cu pârâții M. B., prin Primar, cu sediul în B., ..1, C. local al Municipiului B., cu sediul în B., ..1 și Statul Român prin Ministerul Finanțelor, cu sediul în București, sector 5, ., în favoarea Tribunalului B..
Constată conflictul negativ de competență.
Se va înainta dosarul Curții de Apel G..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.11.2013.
Președinte, Grefier,
S. J. D. B.
SJ/DB/2 ex./15.11.2013
| ← Somaţie de plată. Sentința nr. 28/2013. Judecătoria BRĂILA | Validare poprire. Sentința nr. 7392/2013. Judecătoria BRĂILA → |
|---|
