Contestaţie la executare. Sentința nr. 7987/2013. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7987/2013 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 08-05-2013 în dosarul nr. 3852/197/2013
ROMANIA
JUDECATORIA BRASOV
DOSAR NR._
SENTINTA CIVILA NR. 7987
Sedinta publica din data de 08.05.2013
P.: L. S.
Grefier: D. C. G.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei civile privind pe contestatoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B. în contradictoriu cu intimatul creditor D. Ș. pentru contestație la executare .
La apelul nominal făcut în ședință la pronunțare se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din 15.04.2013 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru a se pronunța în cauză, a amânat pronunțarea pentru data de 22.04.2013 ,30.04.2013, 08.05.2013 .
JUDECATORIA
Constată că prin contestația la executare înregistrată la Judecătoria B. sub nr._ /06.02.2013 contestatoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul creditor D. Ș., anularea somației de executare și a procesului verbal de executare emise de B. T. C. T. în dosarul execuțional 16/2013. Contestatoarea solicită totodată suspendarea executării silite și anularea executării.
În motivarea contestației se susține că la data de 29.01.2013 s-a emis somația în dosarul execuțional nr. 16/2013 al B. T. T. C. pentru plata sumei totale de 6337,73 lei, din care suma de 3986 lei reprezentând taxa de poluare plus dobânda legală începând cu data de 10.05.2011 și în continuare până la data plății, precum și cheltuieli parțiale de judecată în cuantum de 839,3 lei, stabilite prin sentința civilă nr. 5073/CA/23.11.2011 și suma de 904,06 lei cheltuieli de executare. S-a arătat că în speță, contestatoarea urma să achite sumele stabilite prin sentința civilă nr. 5073/CA/23.11.2011 conform OMF nr.1899/22.12.2004, întrucât debitoarea este instituție publică. Conform art. 1 pct. 1 din OMF nr.1899/22.12.2004 restituirea se efectuează la cererea contribuabilului însoțită de sentințele judecătorești legalizate. Prin urmare contestatoarea nu are nici o culpă pentru faptul că creditorul nu a înțeles să urmeze procedura legală astfel că obligarea la plata cheltuielilor de executare nu este corectă, întrucât nu s-a dovedit refuzul debitoarei de a se supune regulilor de executare silită.
În ce privește suspendarea executării silite contestatoarea învederează că este scutită de la plata vreunei cauțiuni conform art.229 din OG 92/2003.
În drept au fost invocate prevederile din C.pr.civ. și cele ale OMF nr.1899/22.12.2004.
Contestatoarea a depus Note de ședință ( f 22-24,26-27) arătând că procedura de restituire este reglementată prin Ordinul nr. 85/62/19.01.2012 pentru aprobarea procedurii de restituire prevăzute la art. 7,9,12 din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum și sumele stabilite de instanțele de judecată prin hotărâri definitive și irevocabile, iar procedura de restituire este cea prevăzută de OMF nr.1899/22.12.2004; ca atare, nu sunt incidente dispozițiile art. 371 C., nefiind vorba despre o neexecutare de bună voie.
Intimatul a depus întâmpinare ( f 31-32) solicitând respingerea contestației motivat de faptul că contestatoarea nu i-a comunicat nici un înscris din care să reiese data la care îi vor fi achitați banii datorați ; că contestatoarea a fost parte în proces, astfel nu trebuia să aștepte să fie executată .
În susținerea contestației părțile au depus înscrisuri.
La dosar s-a depus copia conformă cu originalul a dosarului execuțional nr. 16/2013 al B. T. T. C.( f 9-19).
Asupra cererii de suspendare a executării silite instanța s-a pronunțat prin Încheierea din data de 15.04.2013, respingând-o pentru motivele arătate în încheiere.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele :
Prin sentința civilă nr. 5073/23.11.2011 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul civil nr.6862 627/2011 contestatoarea Administrația Finanțelor Publice B. a fost obligată să plătească intimatului D. Ș., suma de 3986 lei cu titlu de taxă de poluare și dobânda aferentă, începând cu data de 10.05.2011 și până la data plății, plus 839,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale . Sentința a rămas irevocabilă la data de 26.09.2012 odată cu respingerea recursului contestatoarei, prin Decizia civilă nr. 3897/R/26.09.2012 de către Curtea de Apel B..
La data de 09.01.2013 intimatul a depus la B. T. T. C. o cerere de executare silită a celor două hotărâri judecătorești, cerere ce a fost înregistrată sub nr16/2013 . Prin Încheierea din data de 17.01.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr.594/ /197/2013 s-a încuviințat executarea silită pornită în temeiul titlului executoriu constând în Sentința civilă nr. 5073/23.11.2011 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul civil nr.6862 627/2011.
La data de 25.01.2013 s-a întocmit procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare (f 16) și s-a emis somația ( f 17) prin care se solicita debitoarei contestatoare, ca în termenul prevăzut de art. 411 C., și date fiind dispozițiile art. 2 din OG 22/2002, și anume de 6 luni de la primirea somației să achite intimatului suma de 5433,67 lei reprezentând creanță și cheltuieli de executare.
Potrivit art.2 din OG 22/2002 „dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.”
Textul legal nu împiedică pornirea executării silite ci instituie în sarcina instituției publice executate ca, în termen de 6 luni de la data primirii somației, în cazul în care nu există fonduri din care să se poată efectua plata, să efectueze demersurile necesare efectuării plății. O altă interpretare ar fi în contradicție cu însăși textul legal care vorbește de executarea care nu poate începe sau nu poate continua din cauza lipsei de fonduri. Termenul de 6 luni împiedică continuarea executării pe această perioadă pentru a da posibilitatea instituției publice să obțină fondurile necesare efectuării plății.
Potrivit art.3 din OG 22/2002 „în cazul în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plată în termenul prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă și/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile în materie” însă acesta trebuie interpretat în sensul în care nu intră în contradicție cu art.2 din același act normativ. Astfel somația emisă de organul de executare, de la care se socotește termenul de 6 luni, nu poate fi emisă în afara unui dosar execuțional deci a unei executării silite. Trimiterea la executarea prevăzută de codul de procedură civilă sau alte prevederi legale ce reglementează executarea silită, din art.3 din OG 22/2002, trebuie interpretată în sensul că se va continua executarea silită.
Contestatoarea a susținut că executarea de bună voie nu este posibilă deoarece este necesar ca creditorul să formuleze o cerere însoțită de copia legalizată a hotărârii irevocabile conform procedurii stabilite prin OMF 1899/2004, date fiind dispozițiile
Sumele la care a fost obligată contestatoarea reprezintă sumă încasată fără temei juridic ( astfel cum reține Tribunalul și Curtea de Apel B. ) reprezentând taxa de poluare, dobânda legală datorată începând cu data de 10.05.2011 și până la data plății și cheltuieli de judecată.
Potrivit art. 5.1, 5.2 din capitolul II al Ordinului nr. 85/62/19.01.2012 pentru aprobarea Procedurii de restituire a sumelor prevăzute la art. 7, 9 și 12 din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum și a sumelor stabilite de instanțele de judecată prin hotărâri definitive și irevocabile “ 5.1. Contribuabilul care, în baza unei hotărâri definitive și irevocabile a instanței judecătorești competente, are dreptul la restituirea sumelor reprezentând taxă pe poluare pentru autovehicule/taxă specială pentru autoturisme și autovehicule/taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, cheltuielile bănești stabilite de aceste instanțe, precum și orice alte cheltuieli ocazionate de executarea silită, va depune, în vederea restituirii, la organul fiscal competent, o cerere al cărei model este prevăzut în anexa nr. 4 la ordin.
5.2. Procedura de restituire a sumelor reprezentând taxă pe poluare pentru autovehicule/taxă specială pentru autoturisme și autovehicule/taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, a cheltuielilor bănești, precum și a oricăror alte cheltuieli ocazionate de executarea silită, stabilite de instanțele de judecată prin hotărâri definitive și irevocabile, este cea prevăzută de Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.899/2004.”
Potrivit art. 117 alin. 1 din OG nr. 92/2003 creanțele fiscale se sting și prin restituire ( pe lângă plastă și compensare ), fiind restituite la cerere și creanțele prevăzute la art. 117 alin. 1 lit. f) din OG 92/2003 și anume „ cele stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii „.
Instanța reține că Codul de procedură fiscală a stabilit categoria creanțelor fiscale care pot fi restituite, iar Ordinele emise cuprind practic procedura care trebuie urmată pentru restituire. Contestatoarea nu este un debitor obișnuit, ci este o instituție publică, care trebuie să respecte procedura instituită pentru restituirea sumelor pe care le datorează în baza unor hotărâri judecătorești.
Executarea hotărârilor judecătorești prin care AFP este obligată la plata unor sume de bani reprezentând taxa de poluare achitată fără temei legal nu se face din oficiu, ci la cerere, astfel cum prevăd dispozițiile art. 117 din OG nr. 92/2003, procedura de restituire fiind aceea prevăzută în capitolul II din Ordinul nr._ .
Prin urmare, intimatul trebuia să urmeze această procedură și doar în caz de refuz să se adreseze executorului judecătoresc cu o cerere de declanșare a executării silite, procedura pentru restituire prevăzută în OG nr. 92/2003 fiind una specială.
Ordinul nr._ , deși publicat după pronunțarea sentinței, dar înainte de pronunțarea deciziei, este de imediată aplicare cuprinzând norme de procedură, fiind adoptat din necesități de ordin practic, dată fiind multitudinea hotărârilor prin care administrațiile financiare au fost obligate la restituirea taxelor de poluare încasate nelegal. Deși cheltuielile de judecată nu reprezintă creanțe fiscale, ca atare nu se încadrează, stricto sensu, în categoria sumelor de restituit din art. 117 alin. 1 din OG nr. 92/2003, în cuprinsul art. 5.1 din Ordinul nr._ sunt incluse în categoria sumelor de restituit și “cheltuielile bănești stabilite de (…)instanțe “, fiind astfel incluse în categoria sumelor de restituit și cheltuielile de judecată și dobânda, cum a fost stabilită cauza dedusă judecății în Sentința civilă nr. 5073/23.11.2011 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul civil nr.6862 627/2011.
În concluzie instanța va reține că executarea nu putea să fie făcută de bună voie de către contestatoare, ci doar în baza unei cereri exprese a creditorului intimat, nefiind incidente dispozițiile art. 371 1 din C..
Față de aceste considerente de fapt și de drept, instanța, în baza art. 399 alin. 2 din C. va admite contestația la executare și va anula executarea silită pornită de B. T. T. C. în dosarul de executare silită nr. 16/2013.
Instanța va lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată, neexistând astfel de cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația la executare formulată de contestatoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B. cu sediul în B. ..7, jud.B. în contradictoriu cu intimatul D. Ș. domiciliat în B., ., ., . consecință:
Anulează executarea silită pornită împotriva contestatoarei în dosarul execuțional nr. 16/2013 al B. T. T. C..
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi 08.05.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
L. S. D. C. G.
Red./dact.LS- 08.05.2013
4 exp.
| ← Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 24/2013.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 20/2013. Judecătoria... → |
|---|
