Contestaţie la executare. Sentința nr. 26/2013. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 26/2013 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 26-06-2013 în dosarul nr. 26780/197/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Dosar civil nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică de la 26.06.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: R. A.-E.
GREFIER: D. C.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe contestatorul A. O. G. și pe intimații A. V. S., A. M., B. M., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Dezbaterile și susținerile pe fond ale părților au avut loc în ședința publică din data de 19.06.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la termenul respectiv, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de astăzi.
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 31.10.2012 sub nr. de mai sus, reclamantul A. O.-G. a formulat contestație la executare în contradictoriu cu pârâții A. V. S., A. M. și B. M., solicitând următoarele:
- să se dispună, de îndat, fără citarea părților, suspendarea executării silite care face obictul ds. execuțional nr. 385/2012 al B. DUTCEAC I..
- să se constate nulitatea actelor de executare întocmite în ds. execuțional aminitit, apoi să se dispună anularea acestora
Cu cheltuieli de judecată.
În motivare, în esență, s-a arătat că atât creditorii, cât și executorul judecătoresc nu au stăruit, prin toate mijloacele admise de lege, să realizeze integral și cu celeritate obligația cuprinsă în titlu executoriu, executarea silită efectuându-se cu încălcarea dispozițiilor art. 373 ind.1 alin.2 C.proc.civ.
În privința suspendării executării, a punctat că se impune aceasta întrucât „ se urmărește scoaterea la vânzare a apartamentului în care locuiesc la un preț mult inferior valorii de piață a acestuia și satisfacerea unor interese meschine din partea acestuia în complicitate cu alte persoane.”
În drept, a invocat dispoziții art. 399 și urm. C.proc.civ..
În probațiune, a solicitat înscrisuri, interogatoriu, expertiză financiar-contabilă, martori și orice mijloc de probă admis de lege.
Cererea a fost legal timbrată. ( fila 23-24).
Pârâții A. V. S., A. M. și B. M., prin reprezentant convențional av. T. D. ( cu delegație la fila 29) au formulat întâmpinare în cauză, solicitând respingerea ca neîntemeiată a contestației. ( fila 26-27 )
Cu cheltuieli de judecată.
În motivare, în esență s-a arătat că debitorul contestator nu a precizat în mod concret în ce ar consta pretinsa încălcare de către executor a dispozițiilor art. 373 ind.1 alin.2 C.proc.civ., limitându-se doar la a cita cuprinsul unui text legal.
Totodată, s-a punctat faptul că nu corespunde adevărului că în calitate de creditori nu ar fi depus diligență în executare, în condițiile în care cererea de executare silită a fost înregistrată la data de 27.09.2012, executarea silită a fost încuviințată la data de 09.10.2012, iar debitorul a formulat contestație la executare la data de 30.10.2012.
În final, a indicat că s-a încercat soluționarea pe cale amiabilă a litigiului dintre părți, în replică, debitorii „ de bună credință” scoțând din patrimoniu bunuri ce ar fi putut fi executate silit.
În drept, s-a invocat art.115C.proc.civ..
În probațiune, a solicitat înscrisuri.
În cursul judecății:
- reclamantul a apelat la asistență juridică ( avocat cu delegație la fila 36)
- reclamantul a formulat cerere de acordare ajutor public judiciar sub forma scutirii de plata cauțiunii ( fila 47-49), cerere ce i-a fost repinsă de către instanță ( fila 93)
- s-a respins excepția de conexitate cu ds. nr._/197/2012 ( fila 50),
- reclamantul și-a modificat acțiunea, în sensul că învestește instanța doar cu o cerere de întoarcere a executării, motivat de faptul că prin renunțarea de către creditori la executare s-a desființat executarea silită, context în care are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare executării. ( fila 97)
În drept, a invocat dispozițiile art. 404 ind.1 – ind.3 C.proc.civ.
- la ultimul termen de judecată, reclamantul a indicat suma pe care o solicită restituită pe calea întoarcerii la executare ( suma de 1500 lei) și a depus la dosar o declarație notarială a pârâtului A. V. S. prin care arată că nu mai are nicio pretenție privitor la drepturile izvorâte din sentința civilă nr. 2576/02.13.2010 a Judecătoriei B., renunțând totodată la cheltuielile de judecată adiacente cauzei ( fila 103).
- s-a încuviințat proba cu înscrisuri pentru părți
- cu ocazia dezbaterilor în fond, reclamantul a solicitat să se constate că urmare a urmare a renunțării la executare, contestația la executare a rămas fără obiect, iar în privința întoarcerii la executare, a solicitat admiterea cererii.
Ds. execuțional se regăsește atașat la fila 58-86.
Analizând înscrisurile cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, titlul executoriu în baza căruia a fost emisă somația nr. 385/18.10.2012 ( fila 6) este reprezentant de sentința civilă nr.2576/02.03.2010 a Judecătoriei B. ( fila 8-10), încuviințată spre executare silită prin încheierea de cameră de consiliu din data de 09.10.2012 ( fila 18), titlu prin care autorul reclamantului ( numitul A. D.) a fost obligat la plata următoarelor sume, cu titlu de sultă: 2911,72 euro către creditorul A. V. S., 2911,72 euro către creditorul B. M. și 1941,15 euro către creditorul A. M..
Somația în cauză a fost comunicată debitorului în mod legal, la data de 22.10.2012 ( fila 77), în raport de care acesta a formulat contestație la executare în termenul legal de 15 zile.
Singurul motiv de contestare a executării silite pe care l-a invocat debitorul reclamant a fost lipsa de stăruință a creditorilor și a executorului judecătoresc în executarea cu celeritate a creanței.
Dincolo de orice altă detaliere a pretinsei lipse de diligență pe care ar fi adoptat-o participanții la executare, instanța apreciază că acest motiv de contestare poate fi calificat, cel mult, ca o cauză de perimare a executării silite.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 389 alin.1 C.proc.civ.: „ dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept și orice parte interesată poate cere desființarea ei”.
Așadar, sancțiunea procesuală a perimării operează de drept, dar numai în masura în care sunt îndeplinite cumulativ conditiile prevazute de lege: creditorul să fi lăsat să treacă mai mult de 6 luni de la data îndeplinirii oricăror acte de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire.
Concret, în primul rând, instanța constată natura titlului executoriu ( anume o hotărâre judecătorească de succesiune și partaj), termenul de prescripție aplicabil ( 3 ani), precum și faptul că solicitarea încuviințării silite s-a realizat în timp legal ( la 09.10.2012), până la data introducerii contestației la executare ( data de 31.10.2012, adică la 21 de zile după încuviințare) efectându-se, cu ritmicitate, acte de executare: solicitare de informații de la OCPI B. și ITM B., procese-verbale de contestare, emitere adrese de poprire ( fila 70-81).
În acest context, rezultă că nu este incident un astfel de caz, în condițiile în care intervalul de timp scurs între ultimul act săvârșit în cursul procedurii de executare între actele de executare și următorul act de acest tip nefiind niciodată mai mare de 6 luni.
În al doilea rând, analizând cuprinsul dosarului execuțional nr. 385/2012 al B. DUTCEAC I., instanța nu a constatat niciun motiv de nulitate de drept al actelor de executare efectuate în cauză.
În al treilea rând, instanța mai reține faptul că deși creditorii au renunțat la executare ( manifestaree de voință cuprinsă în procesul-verbal de constatare de la fila 99), nu se poate reține temeinicia reclamantului în sensul că prezenta contestație la executare a rămas fără obiect, în condițiile în care subzită interesul analizării legalității acesteia, chiar după renunțare, în condițiile în care reclamantul și-a completat acțiunea cu un petit de întoarcere a executării, petit a cărui dezlegare favorabilă atârnă de desființarea în prealabil a titlului executoriu sau a înseși executării silite.
Or, instanța tocmai a reținut că nu există un atare motiv de desființare, titlul urmând a rămâne în ființă.
Totodată, se impune realizată diferența (de regim juridic) între instituția desființării executării silite ( ca urmare a anulării actelor de executare, situația premisă a întoarcerii executării prev. de art. 404 ind.1 și urm. C.proc.civ.) și instituția încetării executării silite prev. de art. 371 ind.5 lit.c C.proc.civ. ( incidentă în cauză, ca urmare a renunțării creditorilor la executare), în condițiile în care doar în cazul anulării titlului/executării se naște dreptul la repunerea în situația anterioară executării, altfel, renunțarea la executare având efect limitat ( și chiar temporar, creditorii putând oricând reitera cererea de executare silită, în interiorul termenului de prescripție a dreprtului de a cere executarea silită).
În atare condiții, instanța urmează a respinge ca neîntemeiată și solicitarea reclamantului de întoarcere a executării silite.
Un ultim aspect se mai impune menționat: în privința petitului de suspendare a executării silite, față de faptul că reclamntul a renunțat la acest petit doar în mod „ tacit” ( prin faptul că nu s-a conformat dospizițiilor instanței de a face dovada plății cauțiunii), instanța urmează a se pronunța și asupra acestui capăt de cerere, prin respingere ca rămasă fără obiect, față de faptul că executarea silită a încetat prin renunțarea creditorilor la executare.
În final, în ceea ce privește cheltuielile de judecată ocazionate de prezentul dosar, instanța urmează a lua act de faptul că pârâtul creditor a renunțat la acest petit ( manifestare de voință personală, fără efect asupra celorlalți creditori), iar ceilalți pârâți, deși au solicitat cheltuieli, nici nu le-au cuantificat și nici nu le-au dovedit, motiv pentru care vor fi respinse ca neîntemeiate.
Sens în care,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca rămasă fără obiect cererea reclamantului de suspendare a executării silite ce face obiectul ds. execuțional nr. 385/2012 al B. DUTCEAC I..
Respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de reclamantul A. O.-G., cu dom. în mun.B., . nr. 29A, jud.B., în contradictoriu cu pârâții A. V. S., A. M. și B. M., toți cu dom. în loc.Tărlungeni, ., jud.B..
Respinge ca neîntemeiată solicitarea reclamantului de întoarcere a executării.
Respinge ca neîntemeiată solicitarea reclamantului de obligare a pârâților la cheltuielile de judecată.
Ia act că pârâtul A. V. S. a renunțat la cheltuielile de judecată.
Respinge ca neîntemeiată solicitarea pârâților A. M. și B. M. de obligare a reclamantului la cheltuielile de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în sedință publică astăzi, 26.06.2013.
P. GREFIER
R. A.-E. D. C.
Red./Tehnored. RAE
5 EX./3 ..06.2013
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 6717/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 26/2013. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
