Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 29/2014. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 29/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 29-10-2014 în dosarul nr. 21422/197/2013
ROMANIA
JUDECATORIA BRASOV
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Sedinta publica din 29.10.2014
P.- E. B. – judecator
Grefier- L. C.
Pentru astazi fiind amanata pronuntarea in cauza civila de fata, care s-a dezbatut in fond in sedinta publica din 25.09.2014, cand partile prezente au pus concluzii conform celor consemnate in incheierea de sedinta din acea zi, care face parte integranta din prezenta sentință, iar instanta, din lipsa de timp pentru deliberare, a amanat pronuntarea pentru data de 01.10.2014, 15.10.2014, 29.10.2014.
La apelul nominal facut in sedinta publica se constata lipsa partilor.
Procedura indeplinita
S-a facut referatul cauzei dupa care:
Instanta a pronuntat sentința de mai jos:
JUDECĂTORIA
Constată că, prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, reclamantul G. P. – A. a chemat în judecată pe pârâta Ș. C., solicitând să se constate că, în timpul căsătoriei, a dobândit, cu contribuție exclusivă, imobilul situat în C., ., ., jud. B., înscris în CF nr._ C. nr. top 3518/1/1/2/1/XLVII, nr. cad. 735/47, compus din 1 cameră și cota de 1,852%, din părțile de uz comun, în valoare de 20.963,3 lei, să se dispună partajarea imobilului prin atribuirea către ea și evacuarea pârâtei dion imobil, să se constate că pasivul comunității de bunuri constă în debitul în cuantum de 18.000 euro conform contractului de credit nr._/30.06.2008 încheiat cu Banca Comercială Română SA, fără cheltuieli de judecată.
În expunerea de motive, reclamantul arată că prin sentința civilă nr. 6071/2013 a Judecătoriei B. s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre el și pârâtă, iar locuința minorei rezultate din căsătorie a fost stabilită la el.
În timpul căsătoriei au dobândit imobilul ce face obiectul cererii prinr-un contract de credit cu ipotecă al cărui titular este, iar pârâta are calitatea de coplătitor. După ce a părăsit imobilul, a continuat să plătească ratele lunare, dându-i banii pârâtei pe mână, aceasta urmând a se deplasa la bancă și a achitat ratele. Pârâta nu a achitat însă ratele ci își oprea banii munciți de el și îi cheltuia după bunul plac, motiv pentru care, la începutul anului 2013 a primit diferite somații de la bancă.
În ceea ce privește valoarea imobilului, reclamanta a arătat ca aceasta este de 20.963,3 lei, astfel cum rezultă din raportul de evaluare întocmit de un expert evaluator la cererea B. G. G. C..
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 676 cod civil și art. 983 C..
Întrucât pârâta nu a depus la dosar întâmpinare în termenul prevăzut de art. 201 alin. 1 Cod proc.civ. instanța a aplicat sancțiunea prevăzută de art. 208 alin. 2 Cod proc.civ. în sensul că a decăzut pârâta din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
De asemenea, întrucât pârâta nu s-a prezentat la interogatoriu, instanța va face aplicarea art. 358 Cod proc.civilă, apreciind această împrejurare ca un început de dovadă în folosul reclamantului.
În probațiune, s-au depus la dosar înscrisuri și au fost audiați martorii G. P. și C. A..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 6071/08.04.2013 a Judecătoriei B. s-a dispus desfacerea căsătoriei parților, încheiată la data de 01.02.2003, s-a dispus ca autoritatea părintească asupra copilului minor rezultat din căsătorie să fie exercitată în comun, iar locuința copilului a fost stabilită la tată.
Astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară, coroborat cu contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 562/04.07.2008, la data de 04.07.2008, părțile au achiziționat imobilul situat în C., ., ., jud. B., înscris în CF nr._ C. nr. top 3518/1/1/2/1/XLVII, nr. cad. 735/47, compus din 1 cameră și cota de 1,852%, din părțile de uz comun.
În ceea ce privește calitatea de bun comun a imobilului, instanța reține că așa cum prevăd dispozițiile art. 30 alin. 1 din C fam, aplicabile în cauză potrivit art. 6 alin. 2 din noul Cod civil, bunurile dobândite de oricare dintre soți în timpul căsătoriei sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților, iar conform alin. 3 al aceluiași articol, calitatea de bun comun nu trebuie dovedită, fiind prin urmare prezumată.
Astfel, din cuprinsul dispozitilor legale mai sus enunțate, se desprinde concluzia că, pentru a ne afla în prezența unui bun comun, data dobândirii acestuia trebuie să se situeze în timpul căsătoriei.
Analizând starea de fapt reținută prin prisma prevederilor legale amintite, se reține că imobilul a fost cumpărat de părți, în timpul căsătoriei, astfel că acesta are calitatea de bun comun.
În privința cotelor cu care părțile au contribuit la achiziționarea imobilului, instanța reține următoarele:
Așa cum susține reclamantul și cum rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză coroborate cu contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 562/04.07.2008 și contractului de credit nr._/30.06.2008 încheiat cu Banca Comercială Română SA, la data de 04.07.2008, părțile au cumpărat imobilul cu prețul de 24.000 euro, din care s-a achitat suma de 6.000 euro la data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare, urmând carfestul de preț în sumă de 18.000 euro să fie achitat din creditul acordat părților de Banca Comercială Română SA.
Ambii martori au relatat că reclamantul lucra foarte mult, chiar și peste programul de lucru obițnuit și achita ratele din salariul său lunar, fiind ajutat și de părinții lui. Pârâta a lucrat doar sporadic, doar cîte 2-3 luni, cîștiga bani puțini și nu avea alte surse de venit. În timpul căsătoriei, părțile trăiau doar din salariul reclamantului și din ajutorul acordat de părinții acestuia.
Au mai relatat martorii că în septembrie 2012, părțile s-au despărțit, reclamantul mutându-se din imobil. După separare, pârâta nu și-a găsit loc de muncă și reclamantul a fost cel care a achitat ratele.
În prezent, pârâta locuiește în imobil împreună cu concubinul ei, mama și copilul acestuia, precum și cu copilul lor. Locuința arată într-o stare de degradare destul de avansată astfel încât nu se mai poate locui acolo și, în prezent există datorii la întreținere deoarece pârâta nu a achitat aceste cheltuieli deși locuiește acolo.
Potrivit dispozițiilor art. 36 alin Codul familiei la desfacerea căsătoriei bunurile comune se împart între soți potrivit învoielii acestora și dacă nu există învoială asupra împărțirii vă hotărâ instanța de judecată.
Având în vedere întreg probatoriul administrat în cauză, instanța reține că, la achiziționarea imoblilului în litigiu, reclamantul a avut o contribuție de 100%.
Conform art. 728 Cod civil “Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune”.
În ceea ce privește modalitatea de partajare, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 6739 Cod proc. civ, reținând că pârâta nu a avut nici o contribuție la achiziționarea imobilului. În consecință, va sista starea de codevălmășie prin atribuirea în natură a imobilului către reclamant.
Conform contractului de credit nr._/30.06.2008 încheiat de părți cu Banca Comercială Română SA, în timpul căsătoriei, părțile au contractat un credit în valoare de 18.000 euro. În privința acestui credit, instanța reține că suma împrumutată a fost folosită doar pentru cumpărarea imobilului situat în C., ., ., înscris în CF nr._ C. nr. top 3518/1/1/2/1/XLVII, nr. cad. 735/47, imobil ce face parte din masa partajabilă.
Prin urmare, astfel cum rezultă din probele administrate în cauză, coroborate și cu poziția procesuală a pârâtei, instanța reține că suma de 18.000 euro a fost împrumutată de ambele părți în timpul căsătoriei, astfel că suma de bani rămasă de achitat, reprezintă datorie comună a părților. Așadar, obligația de a achita ratele asumate prin acest contract reprezintă, în sensul art. 32 lit. b C. fam., aplicabil în cauză potrivit art. 6 alin. 2 din noul Cod civil, o datorie comună. Însă, având în vedere faptul că banii împrumutați au fost folosiți doar pentru cumpărarea imobilul bun comun ce urmează a fi atribuit reclamantului fără plata sultei și nu pentru alte cheltuieli ale căsniciei, iar cota de contribuție a reclamantului este exclusivă, acesta are obligația de a suporta datoria corespunzător cotei sale, fiind ținut pentru plata întregii datorii.
În privința cererii de evacuare a pârâtei, instanța reține următoarele:
Dispozițiile art. 555 Cod civil stabilesc conținutul juridic al dreptului de proprietate prin enumerarea atributelor acestuia: posesia, folosința și dispoziția. Atributul posesiei-jus utendi- presupune exercitarea de către titularul dreptului de proprietate a unei stăpâniri efective asupra bunului în materialitatea sa din punct de vedere fizic sau economic direct și nemijlocit prin putere proprie și în interes propriu sau de a consimți că stăpânirea să fie exercitată în numele și în interesul lui de către o altă persoană.
În virtutea acestui atribut al dreptului sau de proprietate asupra imobilului mai sus descris, reclamantul poate solicita evacuarea din acest imobil a oricăror persoane care îi tulbură exercițiul dreptului său de proprietate și care nu invoca drepturi locative proprii asupra imobilului.
În speță, dreptul de proprietate asupra imobilului aparține în exclusivitate reclamantului.
Având în vedere aceste considerente, instanța va dispune evacuarea pârâtei din imobilul cu destinația de locuință situat în C., ., ., jud. B., înscris în CF nr._ C. nr. top 3518/1/1/2/1/XLVII, nr. cad. 735/47.
În baza art. 18 din OUG nr. 51/2008 instanța va obliga pârâta să plătească statului suma de 668,1 lei cu titlu de cheltuieli de judecată respectiv taxă judiciară de timbru pentru care reclamantul a beneficiat de ajutor public judiciar.
Instanța urmează să ia act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată conform principiului disponibilității.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea civilă formulată de reclamantul G. P. – A., cu domiciliul procesual ales în B., ., . cu pârâta Ș. C., dom. în C., ., ., și în consecință:
Constată că, în timpul căsătoriei, părțile au dobândit imobilul situat în C., ., ., jud. B., înscris în CF nr._ C. nr. top 3518/1/1/2/1/XLVII, nr. Cad. 735/47, compus din 1 cameră și cota de 1,852% din părțile de uz comun, în valoare de 20.963,3 lei.
Constată că, la dobândirea imobilului bun comun identificat mai sus, reclamantul a avut o contribuție de 100%.
Dispune partajarea imobilului prin atribuirea acestuia către reclamant.
Constată că, în timpul căsătoriei, părțile au contractat un credit în sumă de 18.000 euro prin contractul de credit nr._/30.06.2008 încheiat cu Banca Comercială Română SA.
Constată că suma de bani rămasă de achitat conform contractului de credit nr._/30.06.2008 încheiat cu Banca Comercială Română SA, reprezintă datorie comună a reclamantului G. P. – A. și a pârâtei Ș. C..
Dispune evacuarea pârâtei din imobilul cu destinația de locuință situat în C., ., ., jud. B., înscris în CF nr._ C. nr. top 3518/1/1/2/1/XLVII, nr. Cad. 735/47.
Obligă pârâta să plătească statului suma de 668,1 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru pentru care reclamantul a beneficiat de ajutor public judiciar.
Ia act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi 29.10.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
E. B. L. C.
Red. E.B/23.02.2015
Dact.L.C./23.02.2015
Ex.4
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria BRAŞOV | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 2014/2014.... → |
|---|
