Partaj judiciar. Sentința nr. 4927/2014. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4927/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 18-04-2014 în dosarul nr. 34419/197/2011
ROMANIA
JUDECATORIA BRASOV
DOSAR NR._
SENTINTA CIVILA NR.4927
Sedinta publica din data de 18.04.2014
P.- B. M. M. - Judecator
Grefier- A. I. V.
Pentru astazi fiind amanata pronuntarea cauzei civila de fata, care s-a dezbatut in fond in sedinta publica din data de 21.03.2014, cand cei prezenti au pus concluzii pe fond conform incheierii de sedinta din acea zi, care face parte integranta din prezenta sentinta, iar instanta din lipsa de timp pentru deliberare a amanat pronuntarea pentru data de 28.03.2014, 04.04.2014, 11.04.2014 și 18.04.2014.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la pronuntare se constata lipsa partilor.
Instanta, in urma deliberarii a pronuntat sentinta de mai jos.
JUDECĂTORIA
Constată că prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria B. sub nr._ reclamanta R. M. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pîrîții V. N., V. I. și S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, să se constate că reclamanta și cei doi pîrîți sînt moștenitorii defunctului V. D. decedat la data de 05.03.1994 cu ultimul domiciliu în . constate că masa succesorală este compusă din cota de ½ din imobilul situate în . compus din casă de locuit edificată pe terenul înscris în CF_ Hărman sub nr. top. 2124/118/53/88, teren deținut în proprietate de S. R.; să se dispună ieșirea din indiviziune asupra imobilului prin atribuirea către pîrîtul V. N. și obligarea acestuia la plata unei sulte.
În motivare se susține că la data de 05.03._ a decedat V. D.. În urma acestuia au rămas ca moștenitori cei trei copii V. N., V. I. și R. M.. Masa succesorală se compune din cota de ½ din casa construită pe terenul înscris în CF_ Hărman sub nr. top. 2124/118/53/88.
În drept au fost invocate prevederile art.953, 954, 963, 964, 1143 C.civ.
Pîrîtul S. Român reprezentat de MFP a formulat întîmpinare prin care a invocate excepția lipsei calității procesual pasive.
Pîrîtul V. I. nu a formulat întîmpinare însă s-a prezentat la judecata cauzei și a fost de acord cu modalitatea de partajare propusă de reclamantă.
Pîrîtul V. N. a formulat întîmpinare prin care a invocate excepția lipsei calității procesual active a reclamantei ca urmare a efectului prescripției dreptului de opțiune succesorală. Potrivit art.700 C.civ. dreptul de a accepta succesiunea se prescrie în termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii. Cu privire la fondul cauzei solicit respingerea cererii. În susținerea întîmpinării pîrîtul arată că în timpul căsătoriei, părinții săi, V. D. și T. I., au construit casa din Hărman .. În anul 1989 părinții săi au divorțat în casă rămînînd V. D. și pîrîtul care s-au gospodărit împreună. R. M. a părsit imobilul în anul 1974, la fel și pîrîtul V. I. care a plecat în 1978 – 1979. Pîrîtul a rămas în imobil și după căsătorie împreună cu soția sa și copilul lor minor. De asemenea au constinuat să folosească singuri imobilul după decesul lui V. D.. În timpul vieții tatălui său a edificat o camera de cărămidă de 9 mp și o magazine de cărămidă de 27 mp. În anul 1989 a pavat curtea și a edificat în curtea casei o . anexe gospodărești. În anii 1991 – 1992 s-a realizat branșamentul la apă, inclusive instalația interioară și canalizarea. În acest context s-a modificat structura interioară a casei inclusive prin realizarea unei extensii, realizînd o sală de baie. În perioada 2000 – 2002 s-a făcut branșamentul de gaz. În anul 2005 a edificat în curtea imobilului un garaj în suprafață de 30 mp. În anul 2009 a realizat o reparatie capital a imobilului, reparînd structura de lemn și înlocuind țigla. Tot atunci a realizat termoizolația integrală a casei cu polistiren. În anul 2010 a realizat mai multe lucrări de investiție: a înlocuit ferestrele, utile, a revovat bucătăria și baia, a înlocuit sistemul de încălzire și de alimentație cu apă montînd un sistem de încălzire central cu un șemineu. Cuantumul valorii investițiilor se ridică la suma de 110.000 lei.
În drept au fost invocate prevederile art.700 C.civ., art.1864 C.civ., art.115 – 118 C.pr.civ.
Pîrîtul V. N. a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat, în contradictoriu cu reclamanta R. M. și pîrîtul V. N., să se constate că el împreună cu pîrîtul V. I. sînt moștenitorii defunctului V. D.; să se constate că pîrîta R. M. este străină de moștenire; să se constate că activul succesoral este compus din cota de ½ din imobilul constructive situate în Hărman .; să se constate existent pasivului succesoral a unei datorii de circa 110.000 lei cu titlu de investiții realizate la imobil, taxe și impozite și cheltuieli de înmormîntare; să se dispună ieșirea din indiviziune prin atribuirea masei succesorale pîrîtului cu obligarea sa la plata unei sulte, către eventuala succesoare R. M., cu deducerea corespunzătoare din valoarea acesteia a cotei aferente din pasivul succesoral.
La termenul de judecată din 25.05.2012 reclamanta și-a precizat acțiunea arătînd că T. I., mama părților, a decedat astfel că urmează să fie dezbătuă și succesiunea acesteia iar întregul imobil să fie atribuit în natură pîrîtului V. N..
Reclamanta R. M. a formulat întîmpinare la cererea reconvențională prin care arată că nu este străină de succesiunea tatălui său. Demersurile părinților pentru primirea unui drept de folosință pe teren și construirea unei case s-a făcut pentru ea. Din acest motive a constribuit la ridicarea casei, fundația fiind făcută de logodnicul său. Din salariul său reclamanta a contribuit la edificarea construcții întrucît știa că aceasta se face pentru ea. Toate lucrările efectuate la imobil în timpul vieții tatălui lor au fost suportate de acesta. Este adevărat că pîrîtul V. N. a locuit împreună cu defunctul însă s-au gospodărit separat. Pîrîtul V. N. a edificat doar un garaj și a pavat o alee în curte. Dacă a făcut lucrări de renovare și întreținere era absolut firesc pentru că a și folosit imobilul. Nu corespunde avdevărului că toate cheltuielile de înmormîntare au fost suportate de el. Au existat bani oferiți de personele ce au venit la priveghi și din vînzarea lumînărilor. După decesul tatăului relația cu pîrîtul a fost una bună motiv pentru care s-au și înțeles ca una din camera să-i revină ei.
Pîrîtul V. N. a formulat întîmpinare și cerere reconvențională față de precizarea de acțiune a reclamantei prin care a solicitat dezbaterea succesiunii după defuncta T. I.. Prin cererea reconvențională a solicitat să se constate că în urma defunctei T. I. au rămas ca moștenitori R. M. și, V. I. și V. N. în calitate de fii, respective fiică; să se constate că activul succesoral este compus din cota de ½ din Imobil; să se constate existent pasivului succesoral în sumă de 55.000 lei cu titlu de investiții; să se dispună ieșirea din indiviziune prin atribuirea imobilului cu obligarea sa la plata unei sulte.
În susținerea acțiunii reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, a probei testimonial, a probei cu interogatoriul pîrîților și întocmirea unui raport de expertiză specialitatea evaluare imobile. Instanța a încuviințat probele solicitate astfel la dosar au fost depuse înscrisuri, s-a luat interogatoriul pîrîtului V. N., a fost audiată martora Fătuleț M. ( fila 130 dosar) și Demeny L. ( fila 129 dosar) și s-a întocmit raportul de expertiză de către expert judiciar V. R. ( fila 167 dosar).
Pîrîtul V. N., în apărare și dovedirea cererii reconvenționale, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriul reclamantei și pîrîtului V. I., a probei testimoniale și întocmirea unui raport de expertiză specialitatea evaluare imobile. Instanța a încuviințat probele solicitate astfel la dosar au fost depuse înscrisuri, s-a luat interogatoriul pîrîtului V. I. ( fila 142 dosar) și al reclamantei R. M. ( fila 121 dosar), au fost audiați martorii Demeny I. ( fila 126 dosar), N. C. ( fila 127 dosar) și V. D. ( fila 128 dosar) și s-a întocmit raportul de expertiză de către expert judiciar V. R. ( fila 167 dosar).
Prin Încheierea din data de 25.05.2012 instanța a admis cererea reclamantei R. M. de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 5680 lei.
Prin Încheierea din data de 07.09.2012 instanța a admis în parte cererea pîrîtului reclamant reconvențional V. N. de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata a ½ din taxa judiciară de timbru de 6646 lei. Totodată a decis ca taxa de timbru de 3323 lei să fie achitată în 7 rate lunare a cîte 500 lei, ultima rată fiind de 323 lei. Ulterior, prin Încheierea din data de 05.10.2012 instanța a redus rata lunară la 200 lei. Pîrîtul reclamant reconvențional a achitat următoarele rate: 200 lei ( fila 87 dosar), 200 lei la data de 15.11.2012 ( fila 116 dosar), 200 lei la data de 14.12.2012 ( fila 141 dosar), 200 lei la data de 18.01.2013 ( fila 152 dosar), 200 lei la data de 14.02.2013 ( fila 159 dosar), 200 lei la data de 18.03.2013 ( fila 190 dosar), 200 lei la data de 10.05.2013 ( fila 232 dosar), 200 lei la data de 21.06.2013 ( fila 3 Vold II dosar), în total 1400 lei. Pentru restul de 1923 lei instanța a încuviințat cererea de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru prin Încheierea din data de 29.11.2013.
Analizînd actele și lucrările dosarului instanțe reține următoarele:
La data de 05.03.1994, în localitatea Hărman, a decedat V. D.. Masa succesorală rămasă în urma acestuia se compune din cota de ½ din casa construită pe terenul înscris în CF_ Hărman sub nr. top 2124/118/53/88, neînscrisă în cartea funciară.
În ce privește moștenitorii defunctului V. D. instanța reține următoarele:
Prin întîmpinarea formulată pîrîtul V. N. a invocat excepția prescripției dreptului de opțiune în ce o privește pe reclamanta R. M.. În concret, pîrîtul a susținut că reclamanta nu a acceptat succesiunea defunctului său tată în termenul de 6 luni prevăzut de art.700 C.civ.
Instanța va respinge această excepție reținînd că reclamanta R. M. a acceptat tacit succesiunea defunctului V. D.. Pentru această concluzie instanța va reține că în răspunsul la interogatoriu ( întrebarea nr.10) pîrîtul V. N. a recunoscut faptul că relațiile dintre el și reclamantă s-au degradat ca urmare a faptului că nu s-au înțeles asupra cuantumului sultei oferite de pîrît. Oferirea unei sulte, cu titlu de despăgubire pentru partea din casă ce i-ar fi revenit în urma decesului lui V. D., reprezintă o recunoaștere a calității reclamantei de moștenitoare a acestuia. Problema calității de moștenitor a reclamantei s-a pus doar în urma promovării acestei cereri de chemare în judecată. Că este așa dovedește faptul că pîrîtul a invocat excepția doar în ce o privește pe reclamantă, singura care a avut pretenții pentru partea sa de moștenire, nu și pentru pîrîtul V. I. care a părăsit imobilul în anii 1978 – 1979 iar din actele dosarului nu rezultă fapte concrete care să conducă la prezumția că acesta a acceptat tacit moștenirea. Singura diferență între cei doi frați R. M. și V. I. a fost aceea că reclamanta a pretins plata părții sale din moștenire.
În consecință, reținînd prevederile art. 669 C.civ. potrivit cărora „Copiii sau descendenții lor succed tatălui, mamei, moșilor, moașelor și oricărui alt ascendent, fără deosebire de sex și chiar de ar fi născuți din deosebite căsătorii. Ei succed în părți egale când se găsesc toți în gradul dintâi și sunt chemați după propriul lor drept; ei succed pe tulpină când sunt chemați toți sau unul din ei prin reprezentare”, instanța va constata că moștenitori ai defunctului V. D. sunt reclamanta R. M., în calitate de fiică, pîrîtul V. I., în calitate de fiu și pîrîtul V. N., în calitate de fiu, aceștia împărțind în mod egal masa succesorală rămasă în urma defunctului V. D..
În ce privește masa succesorală rămasă în urma defunctului V. D. instanța reține următoarele:
Casa situată în localitatea Hărman nr.925 a fost construită de V. D. împreună cu fosta sa soție T. I.. Conform susținerilor părților cei doi soți s-au separat în anul 1975 și au divorțat în anul 1989 prin sentința civilă nr.4558/14.06.1988 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr.1957/1988.
Potrivit declarației martorului Demeny I., în anul 1982 casa era compusă din două camere și o bucătărie iar în curte s-a ridicat o magazie din lemn. Această componență a construcției a fost confirmată și de martorii N. C., V. D. și Demeny L.. Martorii au susținut faptul că ridicarea casei s-a început în anul 1972 și a fost finalizată aproximativ în 1975 – 1976.
În timpul vieții defunctului V. D., în locul magaziei de lemn s-a ridicat un atelier de cărămidă, o bucătărie de vară și o anexă toate din cărămidă cu acoperișul de țiglă. De asemenea, în aceiași perioadă s-a introdus apa și canalizarea și s-a amenajat o baie.
Atelierul, anexa și bucătăria au fost construite de V. N. . Această stare de fapt a fost dovedită cu martorul Demeny L. care a ajutat la ridicarea acestor construcții, respectiv acesta a declarat că materialele au fost aduse de V. N. iar pentru manoperă nu a fost plătit existînd o înțelegere între el și pîrît, mai precis a fost recompensat cu bunuri. Pîrîtul V. I. a recunoscut în răspunsul la interogator faptul că pîrîtul V. N. a ridicat acele construcții cu acordul tatălui lor. Anexa la care au făcut referire martorii este magazia identificată de expert la fața locului și evaluată la suma de 1400 lei.
În raportul de expertiză, întocmit de dl.expert V. R., casa a fost evaluată la suma de 116.000 lei iar anexele la suma de 4576 lei – bucătărie, 10.000 lei – atelierul, 16.000 lei garajul, 1400 lei magazia, 900 lei grajdul.
În consecință instanța va reține că activul succesoral rămas în urma defunctului V. D. se compune din cota de ½ din imobilul casă compusă din două camere și bucătărie evaluată în raportul de expertiză la suma de 116.000 lei la care se adaugă valoarea grajdului de 900 lei, această anexă nefiind dovedit că s-a ridicată de pîrîtul V. N., mai precis suma de 58.900 lei.
În ce privește succesiunea defunctei T. I. instanța reține următoarele:
T. I. a decedat la data de 02.01.2012 în loc.Hărman. Moștenitori ai acesteia sunt reclamanta R. M., în calitate de fiică, pîrîtul V. I., în calitate de fiu și pîrîtul V. N., în calitate de fiu, aceștia împărțind în mod egal masa succesorală rămasă în urma defunctei T. I..
Activul succesoral rămas în urma defunctei este compus din cota de ½ din imobilul construcție situat în Hărman . evaluat de expert la suma de 116.000 lei, respectiv 58.000 lei.
În cererea reconvențională pîrîtul V. N. a solicitat să se constate că a efectuat lucrări de îmbunătățire a casei de locuit, respectiv a montat ferestre cu geam termopan, a înlocuit ușile casei atît la exterior cît și la interior, a renovat integral bucătăria placînd-o cu gresie, faianță și parchet, a înlocuit sistemul de încălzire și alimentare cu apă caldă montînd încălzire centrală cu șemineu pe lemne, a pavat curtea cu plăci de beton, a branșat imobilul la rețeaua de gaz. Valoarea totală a investițiilor realizate de pîrîtul V. N. a fost stabilită de expert la suma de 30.856 lei. Această valoare, precum și investițiile avute în vedere de expert la stabilirea ei, nu au fost contestate de reclamanta R. E. sau de pîrîtul V. I.. Aceste investiții fiind efectuate ulterior decesului lui V. D. nu intră în pasivul succesoral rămas în urma acestuia. Valoarea investițiilor realizate de V. N. reprezintă o creanță pe care acesta o deține în contra coproprietarilor construcțiilor de la momentul realizării lor, respectiv împotriva reclamantei R. M., V. I., aceștia doi devenind coproprietari de la momentul deschiderii succesiunii lui V. D., și T. I., investițiile fiind efectuate în anul 2010 în timpul vieții acesteia.
Valoarea anexelor ridicare de V. N. în curtea imobilului, atelier, bucătărie, garaj și magazie nu intră în masa succesorală a nici unuia dintre defuncți întrucît, fiind construite de pîrît, acestea revin în proprietatea acestuia prin construire.
În ce privește cheltuielile înmormîntării defunctului V. D. instanța le va respinge ca nedovedite. Pîrîtul V. D. a solicitat includerea în pasivul succesoral a cheltuielilor de înmormîntare și a impozitului pe proprietate. Din administrarea probei testimoniale și recunoașterea reclamantei la interogatoriu reiese că V. N. a achitat cheltuielile de înmormîntare. Cu toate acestea pîrîtul nu a dovedit cuantumul acestor cheltuieli în cauză, nefiind administrată nici o probă pentru stabilirea acestei valori. Aceiași este situația impozitului pe proprietate, pîrîtul nedepunînd la dosar nici o dovadă a achitării acestuia.
Ca urmare a faptului că toate părțile au fost acord cu atribuirea imobilului către pîrîtul V. N. instanța va proceda la stabilirea masei bunurilor de împărțit și a sultelor fără a include în aceasta valoarea anexelor construite de pîrît și a îmbunătățirilor aduse casei de locuit, acestea urmînd a rămîne în proprietatea pîrîtului.
În temeiul art. 673 indice 10 al.4 C.pr.civ., instanța dispune ieșirea din indiviziune asupra imobilului construcție situat în Hărman ., jud.B., în valoare de 116.900 lei prin atribuirea în proprietate exclusivă către pîrîtul V. N..
În temeiul art. . 673 indice 10 al.4 C.pr.civ instanța va obliga pîrîtul V. N. să plătească reclamantei R. M. sultă în cuantum de 38.966 lei și pîrîtului V. I. sultă în cuantum de 38.966 lei.
Potrivit art.50 indice 2 din OUG 51/2008 „în situația în care, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, beneficiarul ajutorului public dobândește bunuri sau drepturi de creanță a căror valoare, respectiv cuantum, depășește de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat să restituie ajutorul public.
Reținînd că din masa succesorală a celor doi defuncți, reclamanta R. M. a primit un drept de creanță în valoare de 38.966 lei iar taxa judiciară de timbru pentru care s-a încuviințat scutirea este de 5680 lei, instanța va reține că ajutorul public acordat nu depășește de 10 ori valoarea dreptului de creanță dobîndit, astfel că reclamanta nu va fi obligată să restituie ajutorul public, acesta rămînînd în sarcina statului.
Aceiași este situația ajutorului public acordat pîrîtului V. N., care a primit bunuri în valoare de 38.966 lei, iar valoarea ajutorului public judiciar acordat, sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru, este de 5246 lei. În consecință instanța va dispune ca ajutorul public judiciar acordat acestui pîrît să rămînă în sarcina statului.
În ce privește onorariul expertului judiciar V. R. instant va reține că obligația de a achita acest onorariu a fost pusă în sarcina reclamantei R. M. și a pîrîtului V. N.. Reclamanta a achitat un onorariu provizoriu de 200 lei ( fila 112 dosar) iar pîrîtul V. N. un onorariu provizoriu de 200 lei ( fila 114 dosar). Onorariul definitive încuviințat de instant s-a ridicat la suma de 1.110 lei. Ca urmare a achitării unui onorariu provizoriu de 400 lei a rămas un rest de 710 lei, instant punîndu-l în sarcina celor două părți, respectiv cite 355 lei fiecare. Ambele părți au achitat diferența de onorariu expert ( fila 234 Vol. I și fila 33 Vol.II).
Întrucît toți cei trei moștenitori sînt obligați să suporte cheltuielile de ieșire din indiviziune instanța, în temeiul art.274 C.pr.civ., urmează să-l oblige pe pîrîtul V. I. să plătească reclamantei R. M. cheltuieli de judecată de 185 lei reprezentînd onorariu expert și pîrîtului V. N. cheltuieli de judecată de 185 lei reprezentînd onorariu expert.
Restul cheltuielilor de judecată vor fi compensate între părți avînd în vedere că atît reclamanta cît și pîrîtul V. N. au beneficiat de ajutor public judiciar și ambii au achitat onorarii de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată formulate și precizată de reclamanta R. M. domiciliată îm Hărman ., jud.B. în contradictoriu cu pîrîții Vald N. domiciliat în Hărman ., jud.B., V. I. domiciliat în M. ..38 bis, jud.Prahova și S. Român prin MFP cu sediul în București ., sector 5 reprezentat de DGFP a Județului B. cu sediul în B. ..7, jud.B..
Admite în parte cererea reconvențională formulate de pîrîtul Vald N. în contradictoriu cu reclamanta R. M. și V. I..
Constată că în urma defunctului V. D., decdat la data de 05.03.1994 în loc.Hărman, jud.B., au rămas ca moștenitori R. M., V. N. și V. I., în calitate de descendenți.
Constată că masa succesorală se compune din cota de ½ din imobilul situate în Hărman ., jud.B..
Constată că în urma defunctei T. I., decedată la data de 02.01.2012 în loc.Hărman, jud.B., au rămas ca moștenitori reclamanta R. M. și pîrîții V. D. și V. I., în calitate de descendenți.
Constată că masa succesorală se compune din cota de ½ din imobilul situat în Hărman ., jud.B..
Constată că pîrîtul V. N. a construit pe terenul înscris în CF CF_ Hărman sub nr. top 2124/118/53/88, proprietatea Statului Român, o bucătărie în valoare de 4576 lei, un atelier în valoare de 10.000 lei, un garaj în valoare de 16.000 lei, și o magazie în valoare de 1400 lei .
Constată că pîrîtul V. N. a efectuat îmbunătățiri la imobilul casă de locuit situată în Hărman ., jud.B. în valoare de 30.856 lei.
Dispune ieșirea din indiviziune asupra imobilului situate în Hărman ., jud.B. compus din casă și anexe, construite pe terenul înscris în CF_ Hărman sub nr. top 2124/118/53/88, neînscrisă în cartea funciară, în valoare de 116.900 lei, prin atribuirea în proprietate exclusivă pîrîtului reclamant reconvențional V. N..
Obligă pîrîtul V. N. să plătească reclamantei R. M. sultă în cuantum de lei 38.966 lei.
Obligă pîrîtul V. N. să plătească pîrîtului V. I. sultă în cuantum de38.966 lei.
Respinge restul pretențiilor din cererea reconvențională.
Ajutorul public judiciar acordat reclamantei R. M. și pîrîtului V. N., sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru, rămîne în sarcina statului.
Obligă pîrîtul V. I. să plătească reclamantei R. M. și pîrîtului V. N. cheltuieli de judecată în cuantum de cîte 185 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi 18.04.2014.
PREȘEDINTEGREFIER
B. M. MARUȘCAANA I. V.
Red.dact.BMM 18.04.2014 – 6 exp
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 3990/2014. Judecătoria... | Fond funciar. Sentința nr. 486/2014. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
