Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3760/2015. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3760/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 14-04-2015 în dosarul nr. 11389/197/2014*
ROMANIA
JUDECĂTORIA B.
DOSAR CIVIL NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3760
Ședința camerei de consiliu din data de 14.04.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. R. D.
GREFIER: A. I.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă de față care s-a dezbătut în fond în ședința din camera de consiliu din 06.04.2015, când părțile deși legal citate nu au fost prezente, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru data de 14.04.2015
La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu se constată lipsa părților.
Procedura fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța în urma deliberării a pronunțat sentința de mai jos.
JUDECĂTORIA
Prin cererea de valoare redusă înregistrată inițial pe rolul acestei instanțe la data de 22.04.2014 sub nr._, reclamanta ASOCIAȚIA DE P. ” . legal, în contradictoriu cu pârâtul F. I., a solicitat obligarea acestuia la plata sumei de 10.993,43 lei reprezentând:
- 5914,02 lei cheltuieli de întreținere restante aferente perioadei noiembrie 2008- februarie 2014;
- 5079,41 lei penalități de întârziere aferente debitului principal, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâtul este proprietarul imobilului situat în mun. în mun. B., ., ., că în perioada noiembrie 2008- februarie 2014 a beneficiat de servicii privind consumurile individuale și proprietatea comună, contravaloarea acestora fiind menționată în listele de plată a cheltuielilor asociației afișate în fiecare lună la nivel de scară. A mai precizat reclamanta că pârâtul nu a achitat aceste sume, pentru care a calculat și penalități de întârziere.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 1025- art. 1032 N.C.pr.civ., art. 50 din Legea nr. 230/2007.
Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în baza art. 31 alin. 3 din Regulamentul cadru al asociațiilor de proprietari și art. 50 din Legea nr. 230/2007.
Au fost depuse la dosar de către reclamantă centralizator privind taxele de întreținere și penalizările aferente, proces verbal încheiat la data de 21.03.2008 al Adunării Generale a Asociației de P..
Conform art. 1029 alin 3 din N.C.pr.civ., după primirea formularului de cerere completat corect, instanța a trimis pârâtului formularul de răspuns, însoțit de o copie a formularului de cerere și de copii de pe înscrisurile depuse de reclamantă.
Pârâtul nu a depus și nici nu a trimis formularul de răspuns completat corespunzător, sau copii de pe înscrisurile de care înțelege să se folosească și nici nu a răspuns prin orice alt mijloc adecvat, fără utilizarea formularului de răspuns, în termen de 30 de zile de la comunicarea actelor prevăzute la alin. (3), așa cum prevăd dispozițiile art.1029 alin 4 din N.C.pr.civ.
Instanța, în baza art. 255 N.C.pr.civ., a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisurile aflate la dosar, apreciindu-le utile, pertinente și concludente soluționării cauzei.
Prin sentința civilă nr. 8259/30.06.2014 pron. în dosar civil nr._, instanța a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE P. ” . legal, în contradictoriu cu pârâtul F. I.. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că raportat la înscrisurile remise cauzei, nu s-a făcut dovada, pe de o parte, că pârâtul este proprietarul imobilului în litigiu, iar pe de altă parte a cuantumului întreținerii și a penalităților de întârziere.
Prin decizia civilă nr. 700/., Tribunalul B. a admis apelul declarat de apelanta reclamantă ASOCIAȚIA DE P. ” . legal, împotriva sentinței civile nr. 8529/30.06.2014 pron. de Judecătoria B., a anulat sentința civilă și a trimis cauza spre rejudecare.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub dosar nr._ .
Au fost depuse la dosar de către reclamantă, listele de plată lunare reprezentând datoria către asociație, extras CF actualizat, proces verbal al Adunării Generale a Asociației de P. privind cuantumul penalităților (fl. 18- 83).
Instanța, în baza art. 255-art. 258 N.C.pr.civ., a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisurile aflate la dosar, apreciindu-le utile, pertinente și concludente soluționării cauzei.
Cu privire la fondul cauzei, instanța reține următoarele:
Din coroborarea listelor lunare de plată a cotelor de contribuție depuse de către reclamantă, a căror valoare probatorie este stabilită de prevederile HG nr. 1588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, cu atitudinea procesuală a pârâtului, instanța reține pe baza unei prezumții simple că este proprietarul apartamentului nr. 28 din situat în mun. B., ., ., jud. B.. În această calitate, a acumulat o . datorii la plata cheltuielilor de întreținere, așa cum reiese din evidența ținută de reclamantă a situației întreținerii datorate de acesta pentru perioada noiembrie 2008- februarie 2014.
În ceea ce privește cuantumul acestor datorii la întreținere ale pârâtului, se constată, din înscrisurile din dosar, că acestea sunt în prezent de 10.993,43 lei reprezentând: 5914,02 lei cheltuieli de întreținere restante aferente perioadei noiembrie 2008- februarie 2014, iar 5079,41 lei penalități de întârziere aferente debitului principal.
Cu toate acestea, pârâtul nu s-a conformat și nu și-a achitat obligațiile, împrejurare dedusă și din poziția procesuală a acestuia, în contextul în care nu a contestat debitul solicitat prin prezenta cerere, astfel că reclamanta a învestit Judecătoria B. solicitând obligarea pârâtului la achitarea sumei în cuantum de 10.993,43 lei.
La termenul de judecată din data de 06.04.2015, instanța a pus în discuție excepția prescripției dreptului material la acțiune cu privire la suma de 5684,92 lei, reprezentând taxe locative și penalități aferente perioadei noiembrie 2008- martie 2011.
Având în vedere succesiunea de legi, instanța, la soluționarea prezentei cauze, va avea în vedere dispozițiile legale în vigoare la momentul nașterii raportului juridic dintre părți( art. 6 alin. 2 din NCC care statuează că” actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor”), cât și la momentul înregistrării acțiunii( art. 223 din Legea nr. 71/2011 conform cărora” dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, procesele și cererile în materie civilă sau comercială în curs de soluționare la data intrării în vigoare a Codului civil se soluționează de către instanțele legal învestite, în conformitate cu dispozițiile legale, materiale și procedurale în vigoare la data când acestea au fost pornite).
Potrivit art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, dreptul la acțiune având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitată în termenul stabilit de lege, iar conform alin. 2 al aceluiași text de lege, odată cu stingerea dreptului la acțiune privind un drept principal, se stinge și dreptul la acțiune privind drepturile accesorii.
Dreptul la acțiune începe să curgă, potrivit art. 7 din Decretul nr. 167/1958, la data la care se naște dreptul la acțiune.
Așadar, în cauză, se constată că de la termenul scadent pentru fiecare debit lunar și penalități aplicate, curge distinct câte un termen de prescripție.
În raport cu aceste norme legale imperative, instanța constată că dreptul material la acțiune al reclamantei privind pretențiile reclamantei în cuantum de 5684,92 lei reprezentând taxe locative și penalități aferente perioadei noiembrie 2008- martie 2011 a început să curgă la data scadentă conform listelor lunare de plată, respectiv 3 ani, în raport cu aceste date, termenul s-a împlinit în luna aprilie 2011.
Având în vedere data cererii de chemare în judecată, respectiv 22.04.2014, instanța constată că suma de 5684,92 lei reprezentând taxe locative și penalități aferente perioadei noiembrie 2008- martie 2011, nu poate fi valorificată prin intermediul acțiunii exercitate, deoarece dreptul material la acțiune cu privire la această creanța este prescris.
Față de aceste considerente, instanța apreciază drept întemeiată excepția prescripției dreptului material la acțiune, urmând să o admită ca atare și să respingă acțiunea ca fiind prescrisă relativ la aceste pretenții.
În ceea ce privește pretențiile aferente perioadei aprilie 2011- februarie 2014, reprezentând taxe locative și penalități, instanța reține că acestea au termen scadent de plată, ulterior introducerii cererii de chemare în judecată.
În drept, se constată incidența în cauză a prevederilor art. 46 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari. În baza textului de lege menționat, toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari. Potrivit dispozițiilor art. 25 alin. 1 teza I din anexa la HG nr. 1588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, calculate pentru fiecare proprietar din condominiu, vor fi achitate de aceștia, după caz, în termen de maximum 20 de zile de la data afișării listei de plată, dată care trebuie să fie înscrisă în lista de plată respectivă.
Din aceste dispoziții legale rezultă două condiții esențiale pentru admisibilitatea acțiunii în pretenții promovată de asociația de proprietari: calitatea de proprietar a persoanei asupra apartamentului cu privire la care se impune plata cheltuielilor de întreținere; neîndeplinirea obligației de achitare a cotelor de întreținere de către respectivul proprietar.
Instanța reține că cele două condiții enunțate sunt îndeplinite în speță. Astfel, pârâtul are calitatea de proprietar asupra apartamentului nr. 28 situat în mun. B., ., ., jud. B.. Deși a beneficiat de utilități de apă caldă, apă rece, servicii de salubritate și curățenie a spațiilor comune din . făcut dovada îndeplinirii obligațiilor ce îi incumbă. Pârâtul nu a contestat nici modul de calcul al debitului principal cuprins în listele de plată de la filele 20-83.
Având în vedere aceste considerente, instanța apreciază întemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata sumei de 3071,56 lei reprezentând cheltuieli de întreținere aferente perioadei aprilie 2011- februarie 2014 calculate cu privire la apartamentul deținut.
Referitor la capătul de cerere al reclamantei de obligare a pârâtului și la plata penalităților de întârziere aferente acestei sume, se constată următoarele:
Potrivit art. 49 alin. 1 din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată; penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat. În același sens sunt și dispozițiile art. 25 alin. 1 teza finală din anexa la HG nr. 1588/2007 în baza cărora asociația de proprietari poate calcula și percepe penalizări de întârziere pentru suma neachitată, în condițiile stabilite și aprobate de comitetul executiv al asociației de proprietari, în limitele stabilite de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 230/2007; suma acestora nu poate depăși suma cotei restante la care s-a aplicat.
Aceste acte normative stabilesc cerințele ce trebuie respectate pentru ca proprietarului nediligent să-i fie imputate, pe lângă cheltuieli de întreținere restante, și penalități de întârziere calculate în sistemul propriu al asociației de proprietari: modalitatea de calcul a penalităților să fie stabilită printr-o hotărâre a asociației de proprietari; penalizările să nu depășească procentul de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și să fie calculate după un termen de 30 de zile de la scadența obligației de plată; suma penalizărilor să nu depășească valoarea debitului principal la care s-au raportat.
În cauză, Asociația de P. . un sistem propriu de calcul al penalităților de întârziere. Potrivit procesului verbal remis la dosar, Adunarea Generală a Asociației de P. a stabilit că pentru restanțele la plata cheltuielilor de întreținere, se aplică penalizări de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere. Această modalitate de calcul este conformă dispozițiilor legale enunțate. Raportat la situația concretă a pârâtului, penalitățile ce au fost reținute în sarcina acestuia nu depășesc suma la care s-au aplicat.
Față de considerentele expuse și având în vedere respectarea cerințelor prevăzute de lege cu privire la penalitățile solicitate de reclamantă de la pârât, instanța constată întemeiat și capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata și a penalităților de întârziere în cuantum de 2236,95 lei calculate la suma restantă.
În baza tuturor considerentelor de fapt și de drept anterior prezentate, instanța va admite în parte cererea formulată și îl va obliga pe pârât să plătească reclamantei suma de 5308,51 lei reprezentând: 3071,56 lei cheltuieli de întreținere aferente perioadei aprilie 2011- februarie 2014, iar 2236,95 lei penalități de întârziere aferente debitului principal.
Fiind în culpă procesuală, având în vedere soluția pronunțată pe fondul cauzei, în temeiul art. 453 alin. 1 C.pr.civ., îl va obliga pe pârât, ca parte căzută în pretenții, la plata sumei de la plata sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv onorariu apărător ales.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru suma de 5684,92 lei reprezentând taxe locative și penalități aferente perioadei noiembrie 2008- martie 2011 invocată de instanță din oficiu, și în consecință:
Admite în parte cererea formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE P. ” . legal, cu sediul în mun. B., ., ., jud. B. în contradictoriu cu pârâtul F. I., cu dom. în mun. B., ., ., jud. B., și, în consecință:
Obligă pe pârât să plătească reclamantei suma de 5308,51 lei reprezentând:
- 3071,56 lei cheltuieli de întreținere aferente perioadei aprilie 2011- februarie 2014;
- 2236,95 lei penalități de întârziere aferente debitului principal.
Respinge ca fiind prescrise pretențiile reclamantei în cuantum de 5684,92 lei reprezentând taxe locative și penalități aferente perioadei noiembrie 2008- martie 2011.
Admite în parte petitul formulat de reclamantă și obligă pe pârât la plata sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, declarație de apel care se depune la Judecătoria B..
Dată în camera de consiliu.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14.04.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
I. R. D. A. I.
Red./Dact. IRD
02.07.2015, 4 ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 4245/2015. Judecătoria... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 4054/2015. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
