Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 6455/2015. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6455/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 28517/197/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6455
Ședința publică din 16.06.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M.- judecător
GREFIER: C. D.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul B. I. în contradictoriu cu pârâții G. T. și GOCGA C., având ca obiect pretenții .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul personal și pârâții reprezentați prin avocat R. Ghidermic cu împuternicire avocațială aflată la fila 58 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită, la dosar fiind restituie dovezile de comunicare/înmânare a citațiilor.
S-a expus referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
La solicitarea instanței reclamantul personal arată că pretențiile sale însumează 405.126 lei.
În temeiul art. 130 alin. 2 din NCPC, președintele completului invocă din oficiu excepția de necompetență materială a Judecătoriei B. de soluționare a acțiunii civile și acordă părților cuvântul asupra excepției.
Având cuvântul, reclamantul personal arat că lasă la aprecierea instanței.
Avocat R. Ghidermic pentru pârâți solicită admiterea excepției.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției de necompetență materială a Judecătoriei B., invocată in oficiu.
În urma deliberării instanța a pronunțat următoarea sentință:
JUDECĂTORIA
Constată că prin acțiunea civilă formulată și înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09.10.2014, sub nr._, reclamantul B. I. în contradictoriu cu pârâții G. T. și G. C. a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a actului juridic sub semnătură privată denumit promisiune de vânzare și obligarea pârâților să-i restituie prețul primit precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În expunerea în fapt a motivelor, reclamantul a învederat că la data de 23.02.2009 a încheiat cu pârâții un înscris sub semnătură privată denumit „ contract de vânzare – cumpărare „ având ca obiect înstrăinarea de către pârâți a unui corp de imobil înscris în CF nr. 3004 Ghimbav, nr. top. 1031/44, imobil situat în loc. Ghimbav, ., jud. B..
În temeiul promisiunii de vânzare – cumpărare, reclamantul a arătat că a achitat integral prețul convenit cu pârâții care s-au obligat, la rândul lor, ca în termen de 90 de zile calendaristice de la încheierea actului să pună la dispoziția promitentului – cumpărător actele autentice în baza cărora să se încheie actul autentic de vânzare – cumpărare, inclusiv certificatul de neurmărire fiscală.
A învederat reclamantul că pârâții nu și-au îndeplinit obligația asumată. Mai mult, pârâții au modificat hotarul dintre proprietăți, prin distrugerea gardului despărțitor. Modificarea graniței constituie un alt motiv pentru care solicită constatarea nulității absolute a înscrisului sub semnătură primată și repunerea părților în situația anterioară.
Întrucât cererea de chemare în judecată nu îndeplinea cerințele art. 194 din NCPC, instanța a dispus emiterea unei înștiințări reclamantului.
Prin precizarea formulată, reclamantul a arătat că solicită să se constate nulitatea absolută a actului juridic încheiat cu pârâții denumit contract de vânzare – cumpărare din data de 23.02.2009 ; repunerea părților în situația anterioară în sensul obligării pârâților la restituirea sumei de 405.126 lei, iar reclamantul să restituie posesia și folosința corpului de imobil achiziționat.
În motivarea precizării, reclamantul a învederat că suma de 405.126 lei se compune din: suma de 265.871 lei reprezentând preț achitat ( cuprinde și suma de 52.871 lei achitată în plus pârâților față de prețul convenit pentru dezmembrarea imobilului, înscrierea dezmembrării în cartea funciară și contravaloarea taxelor notariale ); suma de 63.500 lei reprezentând contravaloarea investițiilor incorporate în corpul de clădire obiect al promisiunii de vânzare – cumpărare ; suma de 75.755, 33 lei rata inflației.
Reclamantul a anexat acțiunii înscrisuri.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 101 din Legea locuinței; Legea nr. 247/2005 ; OUG nr. 210/2008.
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 8 lei.
Prin încheierea pronunțată la data de 27.02.2015 s-a dispus scutirea reclamantului de la plata taxei judiciare de timbru în sumă de 5.357 lei.
Prin aceeași încheiere instanța a respins ca tardivă cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamant la data de 24.02.2015 ( a doua cerere ) având ca obiect scutirea de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 5.901,85 lei.
Pârâții au solicitat prin întâmpinarea formulată respingerea acțiunii formulată ca neîntemeiată și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, pârâții au arătat că deși părțile au intitulat înscrisul a cărui nulitate se solicită „ contract de vânzare – cumpărare „, calificarea juridică corectă a actului încheiat de părți este aceea de antecontract de vânzare –cumpărare.
Au învederat pârâții că motivele invocate de reclamant prin cererea de chemare în judecată nu se circumscriu cazurilor de nulitate absolută prevăzute limitativ de lege, la momentul încheierii actului sub semnătură privată, părțile neîncălcând nicio dispoziție legală imperativă, așa încât, motivele de nulitate invocate apar vădit neîntemeiate și nefondate. Convenția premergătoare contractului de vânzare – cumpărare constituie un act consensul care nu trebuie să îndeplinească condițiile de formă ad validitatem pentru a lua naștere în mod valabil,fiind suficient în acest sens și un acord verbal, înscrisul sub semnătură privată fiind necesar numai ad probationem.
Cu privire la petitul subsidiar privind repunerea părților în situația anterioară, pârâții au arătat că respingerea petitului principal de constatare a nulității actului, atrage după sine și respingerea petitului subsidiar privind restituirea prestațiilor care rămâne lipsit de fundament juridic.
În ceea ce privește suma de 52.881 lei pe care reclamantul afirmă că a plătit-o în plus față de prețul imobilului, pârâții au învederat că afirmația reclamantului nu este reală.
De asemenea, solicitarea reclamantului de a obliga pârâții la plata sumei de 63.500 lei reprezentând investiți și a sumei de 75.755, 33 lei reprezentând rata inflației este nefondată, pe motiv că repunerea părților în situația anterioară constatării nulității absolute a unui act juridic presupune restituirea tuturor pretențiilor efectuate în temeiul acelui act juridic, nu în baza altor acte sau fapte juridice,iar exercitarea folosinței imobilului înlătură acordarea sumei reprezentând lipsa de folosință, actualizarea prețului și a investițiilor cu rata inflației.
În drept: art. 948 – 968 din vechiul Cod civil; art. 201 alin. 2 și art. 453 din NCPC.
Prin răspunsul la întâmpinare, reclamatul a arătat că principalul motiv pentru care a solicitat constatarea nulității actului juridic constă în faptul că la data de 23.02.2009 asupra imobilului supus tranzacției exista și există și în prezent înscrisă ipotecă de rang I in favoarea BRD - Agenția C. cu notarea interdicției de înstrăinare, grevare și dezmembrare. La data la care a încheiat actul sub semnătură privată pârâții i-au prezentat un extras de carte funciară fără sarcini.
La primul termen de judecată instanța a invocat excepția de necompetență materială a Judecătoriei B. și a rămas în pronunțare asupra excepției .
Analizând cu prioritate excepția de necompetență materială a Judecătoriei B. instanța reține următoarele :
Reclamantul a investit Judecătoria B. cu o acțiune în constatarea nulității și repunerea părților în situația anterioară, acțiune evaluabilă în bani. Valoarea indicată de reclamant este de 405.126 lei.
Având în vedere prevederile art. 94 alin. 1 pct. 1 lit. j din NCPC potrivit cărora judecătoriile judecă „ orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști „ instanța reține că judecătoria nu este competentă material să soluționeze cauza.
În raport de prevederile art. 95 pct. 1 din NCPC conform cărora tribunalele judecă „ în primă instanță, toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe „ , instanța stabilește că, în primă instanță, competența materială de soluționare a cauzei revine tribunalului.
Pentru considerentele de fapt și de drept reținute, instanța va admite excepția de necompetență materială a Judecătoriei B., și în consecință ,în temeiul art. 132 alin. 3 din NCPC va declina competența materială de soluționare a acțiunii civile formulată și precizată de reclamantul B. I. în contradictoriu cu pârâții G. C. și G. T. în favoarea TRIBUNALULUI B. – Secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția de necompetență materială a Judecătoriei B., invocată din oficiu, și în consecință:
Declină competența materială de soluționare a acțiunii civile formulată și precizată de reclamantul B. I., domiciliat în orașul Ghimbav, ., jud. B. în contradictoriu cu pârâții G. C. și G. T., ambii cu domiciliul procesual ales în vederea comunicării actelor de procedură la sediul S.C.A. „ Ghidermic și I. „, situat în mun. B., .. 14-20, ., în favoarea TRIBUNALULUI B. – Secția I civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. M. C. D.
Red/ Dact. A.M. – 18.06.2015 ( 3 ex.)
| ← Pretenţii. Sentința nr. 6446/2015. Judecătoria BRAŞOV | Pretenţii. Sentința nr. 6406/2015. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
