Contestaţie la executare. Sentința nr. 8379/2015. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8379/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 21-08-2015 în dosarul nr. 10754/197/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDEȚUL B.
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8379
Ședința publică din data de 21.08.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – A. M. S.
GREFIER – A. P.
Pe rol se afla soluționarea cauzei civile având ca obiect „contestație la executare” formulată de contestatorul C. I., în contradictoriu intimata C..
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 07.08.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 21.08.2015.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele :
P. contestația la executare înregistrată sub nr._ /14.05.2015, contestatorul I. C., în contradictoriu intimata C. a solicitat instanței să se dispună anularea tuturor formelor de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 343/2015 al B. V. ALEXNDRU G., cu cheltuieli de judecată.
În motivarea contestației, în esență, contestatorul a arătat că s-a demarat executarea silită împotriva sa pentru recuperarea sumei de 28 euro reprezentând tarif de despăgubire stabilit prin procesul-verbal de contravenție . nr._/02.05.2012. Acest tarif de despăgubire era prevăzut de art. 8 alin. 3 din OG 15/2002, însă ulterior a fost abrogat textul de lege, prin urmare tariful de despăgubire nu se mai execută.
În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art.711 și următoarele C.pr.civ.
Contestația a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 41,18 lei, conform art. 10 alin. 2 din O.U.G. nr. 80/2013.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației motivat de faptul că s-a realizat comunicarea procesului-verbal la data de 16.05.2012, prin afișarea la domiciliul contravenientului, în prezența unui martor. În privința tarifului de despăgubire, arată că nu s-a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție, prin urmare trebuie să achite tariful de despăgubire iar art. 15 alin.2 din Constituția României face referire la legea penală mai favorabilă iar fapta petentei nu intră în sfera penalului.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 665, art. 466 C.pr.civ.
În probațiune, părțile au solicitat și instanța a încuviințat proba cu înscrisuri.
De asemenea, la dosar s-a depus în copie și dosarul execuțional nr. 343/2015 al B. V. A. G..
Examinând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Petentul a fost sancționat contravențional prin procesul-verbal de contravenție . nr._/02.05.2012 (f.20)
Procesul-verbal în cauză nu a fost contestat, astfel că intimata, în baza acestora, a demarat executarea silită împotriva contestatorului, prin Încheierea pronunțată la data de 09.03.2015 de Judecătoria B. în dosarul nr._, prin care a fost dispusă investirea cu formulă executorie a procesului-verbal menționat mai sus. (f. 32)
În drept, potrivit dispozițiilor art. 712 alin. 1 C.pr.civ. ,,împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.”
În cazul de față, instanța va analiza legalitatea formelor de executare emise în cauză, executare care debutează cu momentul încuviințării executării silite, singurele motive pentru care o astfel de cerere s-ar putea respinge fiind expres și limitativ prevăzute în art. 665 alin. 5 C.pr.civ.
Instanța constată incidența art. 665 alin. 5 pct. 7 C.pr.civ., conform căruia (“executorul judecătoresc va respinge cererea de încuviințare a executării silite numai dacă există alte impedimente prevăzute de lege”) raportat la art. 12 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 (“dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ”), astfel cum a fost analizat prin Decizia Curții Constituționale nr. 228/2007, potrivit căreia aceste dispoziții sunt neconstituționale în măsura în care prin sintagma „nu se mai sancționează”, prevăzută în text se înțelege doar aplicarea sancțiunii contravenționale, nu și executarea acesteia.
În esență, raționamentul Curții a fost în sensul că „efectele legii noi se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării sale în vigoare. A reduce aplicarea legii noi, care nu mai prevede și nu mai sancționează fapta, doar la situația neaplicării sancțiunii echivalează cu deturnarea intenției legiuitorului asupra efectelor pe care legea dezincriminatoare le are asupra sancțiunilor aplicate și neexecutate până la data intrării în vigoare a noului act normativ, în sensul că acestea nu se mai execută. O sancțiune aplicată în baza unei legi pentru o faptă dezincriminată printr-un nou act normativ urmează să nu mai fie executată, chiar dacă procedura de executare a acesteia a început.” Or, în speța de față, tariful de despăgubire este, în esență, o sancțiune complementară amenzii contravenționale aplicate.
În acest context, instanța apreciază că abrogarea în data de 24.07.2012, prin Legea nr. 144/2012, a dispozițiilor care au reglementat plata tarifului de despăgubire (art. 8 alin. 3 și alin.3 ind. 1 din Legea nr. 15/2002), pe fondul caracterului obligatoriu al Deciziei Curții Constituționale mai sus indicate echivalează cu un astfel de impediment legal la executare, toate actele de executare efectuate în cauză fiind nule de drept, potrivit art. 703 C.pr.civ.
Astfel, raportat la dispozițiile art. 15 alin. 2 din Constituția României, abrogarea tarifului lipsește de suport juridic partea de sancțiune neexecutată la momentul intrării în vigoare a normei de dezincriminare.
În concluzie, instanța va admite contestația la executare formulată de contestatorul C. I., în contradictoriu intimata C. și va anula toate actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. 343/2015 al B. V. A. G..
În final, în temeiul art. 453 alin. 1 C.pr.civ., reținând culpa procesuală a intimatei, va obliga pe aceasta la plata către contestator a sumei de 12 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând, contravaloarea xerocopierii dosarului execuțional.
În temeiul art. 45 alin. 1 lit. d din OUG 80/2013, dispune restituirea către contestator a taxei de timbru, în cuantum de 41,18 lei, la rămânerea definitivă a cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite contestația la executare formulată de contestatorul C. I., CNP_, cu domiciliul în B., ., ., ., în contradictoriu cu intimata Compania Națională De Autostrăzi Și Drumuri Naționale Din România – Direcția Regională De Drumuri Și Poduri B., cu sediul în B., .. 13, ., Jud. B..
Anulează toate actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. 343/2015 al B. V. A. G..
Obligă intimata la plata către contestator a sumei de 12 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând contravaloarea xerocopierii dosarului execuțional.
Dispune restituirea către contestator a taxei judiciare de timbru, în cuantum de 41,18 lei, la rămânerea definitivă a cauzei.
Cu apel în 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică în data de 21.08.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. M. S. A. P.
Red./Tehnored./jud. A.S.
4 ex./02.09.2015
| ← Validare poprire. Sentința nr. 8668/2015. Judecătoria BRAŞOV | Validare poprire. Sentința nr. 8403/2015. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
