Contestaţie la executare. Sentința nr. 9905/2015. Judecătoria BRAŞOV

Sentința nr. 9905/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 21-10-2015 în dosarul nr. 9905/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B.

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR._

SENTINȚĂ NR. 9905

Ședința din Camera de Consiliu 21.10.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: D. C. - judecător

GREFIER: G. L.-B.

Pe rol fiind soluționarea cauzei civile având ca obiect “contestație la executare” privind contestatoarea V. C. M., în contradictoriu cu intimatul M. FINANȚELOR PUBLICE.

La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Dezbaterile au avut loc în ședință publică din data de 06.10.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 21.10.2015, când a dat următoarea hotărâre:

JUDECĂTORIA

Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul judecătoriei B. la data de 30.03.2015 sub nr. de mia sus, contestatoarea V. C. M., în contradictoriu cu intimatul M. Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. - Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. a formulat contestație la executare, solicitând instanței să dispună: anularea executării silite înseși, inițiate de către intimat, anularea proceselor-verbale de sechestru pentru bunuri imobile nr. 9 și 12, toate emise de intimată la data de 04.03.2015, anularea oricăror alte acte de executare subsecvente acestora, emise de Agenția Națională de Administrare Fiscală, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, contestatoarea a arătat, în esență, că la data de 13.03.2015, intimata i-a fost comunicat procesele-verbale de sechestru nr. 9 și 12, toate emise de intimată la data de 04.03.2015, fără ca acestea să fie însoțite de un titlu executoriu sau de creanță din care să rezulte izvorul pretinselor obligații, respectiv modalitatea de calcul. Actele de executare sunt așadar lovite de nulitate din cauza lipsei titlului executoriu în baza căruia se face executarea iar înscrisurile identificate cu numerele_613959/09.09.2014, nr._/02.12.2014 și nr._/04.12.2014, nu pot fi calificate drept titluri executorii și nu au fost comunicate. Mențiunea referitoare la o hotărâre judecătorească, respectiv nr.888/A/2014 din 11.08.2014 emisă de Tribunalul București, Secția I Penală, nu a fost comunicată și astfel nu i s-a dat posibilitatea verificării autenticității și realității pretinsei datorii fiscale. În condițiile în care la baza executării stă o hotărâre judecătorească, intimatul nu ar putea emite alte titluri executorii, pentru una și aceeași obligație neputând să existe două titluri executorii. A invocat totodată nelegalitatea executării din perspectiva inexistenței creanței urmărite referitor la plata sumei de_ lei, reprezentând venituri din despăgubiri. Prin sentința penală nr.888/A/2014 din 11.08.2014 emisă de Tribunalul București, Secția I Penală nu s-a instituit în sarcina contestatoarei obligația de plată a acestei sume de bani, aceasta neavând calitatea de inculpat, parte responsabilă civilmente sau succesoare în drepturi a acestora. A invocat totodată nulitatea proceselor-verbale de sechestru susținând că sunt încălcate dispozițiile art. 142 al.1 din Codul de procedură fiscală, organul de executare fiscală urmărind în mod nelegal bunuri aparținând contestatoarei, cu o valoare care depășește de 20 de ori cuantumul total al pretinsei creanțe.

S-a arătat totodată că nu există un proces verbal de situație și o decizie de instituire a măsurii sechestrului, fiind încălcate și dispozițiile art. 152 C.pr.fiscală (neindicarea numărului dosarului de executare, încălcarea obligației de a se deplasa la locul situării imobilelor la încheierea proceselor-verbale, lipsa numărului de legitimație și a delegației executorilor fiscali).

În probațiune au fost anexate înscrisuri și s-a solicitat proba cu expertiza contabilă.

Contestația a fost timbrată cu taxa de timbru în cuantum de 1000 lei, conform art. 10 al.2 din OG 92/2003.

Intimata a formulat întâmpinare (f. 157-162) prin care a solicitat respingerea contestației la executare, cu menținerea actelor de executare întocmite de organul fiscal ca fiind temeinice și legale. Intimata a arătat că are calitate procesuală pasivă doar cu privire la procesele verbale de sechestru pentru bunuri imobile emise sub nr. 9 și 12, acestea fiind emise la solicitarea AJFP S1 București. În privința numărului dosarului de executare, intimata a arătat că acesta a fost menținut pe tot parcursul executării, iar în ceea ce privește comunicarea hotărârii penale care stă la baza executării intimata învederează că nu era în sarcina sa obligația de a realiza această comunicare. De fapt, contestatoarea înțelege să contestate titlul executoriu care a stat la baza emiterii somațiilor, întrucât cuantumul despăgubirilor pe care îl contestă a fost stabilit de către instanța de judecată.

Procesele-verbale contestate au fost încheiate cu respectarea dispozițiilor OG 92/2003 și ale ordinului nr. 585/06.05.2005, iar contestatoarea nu înțelege să aducă critici directe acestora. A mai arătat intimata că legea nu prevede obligativitatea întocmirii unui proces-verbal de situație, iar susținerile referitoare la lipsa delegației și a legitimației executorului fiscale sunt neîntemeiate. Referitor la instituirea de sechestre asupra unor bunuri a căror valoare depășește cu mult pragul de 150% al creanței urmărite, intimata a învederat că potrivit art. 142 al.1 din OG 92/2003 executarea silită se poate întinde asupra veniturilor și bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se realizează în măsura necesară pentru realizarea creanțelor fiscale și a cheltuielilor de executare. Pe calea contestației la executare pot fi analizate doar criticile aduse formelor de executare, neputând fi aduse în discuție aspecte legate de cuantumul sumelor datorate de către contestator.

În drept, intimata a invocat dispozițiile OG 92/2003.

În probațiune, a depus la dosar înscrisuri.

Prin răspunsul la întâmpinare (f. 7-11) depus la dosar a data de 16.06.2015, contestatoarea a reluat susținerile din cererea de chemare în judecată referitoare la depășirea pragului de 150%, pentru o pretinsă creanță de_ lei fiind urmărite bunuri ce depășesc suma de_ lei, potrivit evaluării făcute chiar de organul fiscal. Contrar susținerilor intimatei, nu i s-au comunicat o dată cu procesele verbale de sechestru nici unul dintre pretinsele titluri executorii. A mai arătat că împreună cu procesele-verbale de sechestru nu i-au fost comunicate niciunul dintre pretinsele titluri executorii, după cum nu i-au fost comunicate documente din care să rezulte existența unei obligații fiscale și nici nu se indică modalitatea de calcula pretinsei creanțe.

Prin Decizia nr._/16.03.2015 intimata a constatat că există erori materiale în cuprinsul somației nr._/04.12.2014 și a titlului executoriu nr. nr._/04.12.2014, motiv pentru care a dispus anularea acestor acte, încetarea executării silite și ridicarea măsurilor de executare.

Intimata a depus la dosar notă de ședință (f. 17) prin care a arătat că referitor la încălcarea prevederilor art. 142 alin. 1 C.pr.fiscală, textul respectiv nu stipulează o interdicție în ceea ce privește întinderea măsurilor de executare ci doar în ceea ce privește valorificarea în concret a bunurilor sechestrate. Referitor la Decizia nr._/16.03.2015 aceasta are aplicabilitate doar cu privire la titlul executoriu la care se referă și nu cu privire la întreaga executare silită. În CF s-a înscris suma corectă.

La solicitarea instanței, contestatoarea a precizat, în scris, faptul că obiectul contestației la executare îl constituie executarea silită inițiată de intimată doar în raport de actele emise de acest organ fiscal, respectiv procesele verbale de sechestru pentru bunuri imobile nr. 9 și 12, emise de intimată în data de 04.03.2015.

Analizând contestația la executare prin prisma motivelor invocate, instanța constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 701/26.09.2013, pronunțată de către Tribunalul București în dosarul nr._/3/2012**, definitivă prin decizia penală nr.888/A/08.08.2014, pronunțată de către Curtea de Apel București, s-a dispus, în temeiul art. 33 al.1 și 3 din Legea 656/2002 raportat la art. 112 al.1 lit. e) și art.112 al.6 din Codul penal confiscarea de la numita V. C. M., a sumei de 2 984 358,3 lei, reprezentând contravaloarea a 9 947 861 acțiuni deținute la . Aplicative și Investiții SA ( fostă ICA SA), donate de către inculpatul V. D. fiicei sale V. C. R., conform contractului de donație autentificat sub nr. 1498/06.06.2006 la BNP „ M. E.”, precum și a sumelor încasate în calitate de acționar al Companiei Grifco SA București începând cu data de 06.06.2006, conform contractului de donație autentificat sub nr. 1498/06.06.2006 de BNP „ M. E.”, pe parcursul derulării contractului de închiriere nr._ .165 între Compania Grifco SA București, în calitate de proprietar și Romtelecom SA, în calitate de chiriaș, cu titlu de chirie în baza contractului menționat aferente cotei de 39,125%, începând cu data de 06.06.2006, sumă ce urma să fie calculată de către organele care vor pune în executare decizia penală în funcție de criteriile menționate în cuprinsul art.1 din contractul de închiriere nr._ .165.

La data de 02.02.2014 a fost emis, de către Administrația Finanțelor Publice Sector 1 București, titlul executoriu nr._/02.12.2014, pentru suma de_, reprezentând venituri din confiscări, conform deciziei penale nr. 888/A/2014, la aceeași dată fiind emisă și somația nr._/02.12.2014 (f. 69-70, vol. III)

La data de 09.09.2014 a fost emis de către Administrația Finanțelor Publice Sector 1 București titlul executoriu nr._, pentru suma de_ lei, reprezentând venituri din despăgubiri, conform deciziei penale nr. 888/A/2014,la aceeași dată fiind emisă și somația nr._. (f. 72-73, vol. III)

La data de 04.12.2014 a fost emis, de către Administrația Finanțelor Publice Sector 1 București, titlul executoriu nr._/04.12.2014, pentru suma de_, la aceeași dată fiind emisă și somația nr._. (f. 66-67 vol. III), acesta fiind comunicat la data de 10.12.2014.

La data de 04.03.2015 a fost emis, de către Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., procesul-verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr. 09/04.03.2015 (f. 62, vol. II), vizând sechestrarea următoarelor bunuri imobile, aparținând debitoarei V. C. M., pentru recuperarea sumei de_: cota indiviză din bun imobil reprezentând teren intravilan (teren neconstruit) în suprafață de 388 mp, înscris în CF_ Predeal, nr. cad 937/3, situat în loc. Predeal, .. 44, jud. B., evaluat estimativ la suma de_ lei. (f. 62, vol. III)

La aceeași dată a fost emis procesul verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr. 12/04.03.2015 vizând sechestrarea următoarelor bunuri imobile, aparținând debitoarei V. C. M., pentru recuperarea sumei de_: bunul imobil reprezentând teren intravilan în suprafață de_ mp, înscris în CF_ Râșnov, nr. top 7556/2/2, situat în loc. Râșnov, locația Trei Brazi, FN, jud. B., evaluat estimativ la suma de_ lei.

Prin Decizia nr._/17.03.215 emisă de Administrația Finanțelor Publice Sector 1 s-a dispus îndreptarea erorilor materiale din actele de executare în sensul că în loc de_ lei, reprezentând total obligație de recuperat, rămâne de recuperat suma în cuantum de_ lei (formată din suma de_ lei în baza titlului executoriu nr._/09.09.2014 și suma de_ lei, în baza titlului executoriu nr._/03.12.2014).

Această decizie a fost comunicată contestatoarei la data de 20.03.2015.

Întrucât contestatoarea a arătat că înțelege să formuleze critici referitoare strict la procesele verbale de sechestru nr. 9 și 12, acte de executare emise de intimata Administrația Județeană a Finanțelor. Publice B., doar acestea vor fi analizate în cadrul prezentei contestații la executare.

I. În ceea ce privește pretinsa nulitate a actelor de executare generată de lipsa titlului executoriu

Conform susținerilor contestatoarei, deși în procesele verbale de sechestru primite s-a făcut referire la o hotărâre judecătorească, aceasta nu a fost niciodată comunicată. Totodată, a invocat că pentru aceeași obligație nu pot să existe două titluri executorii iar organele fiscale în mod nelegal au emis documentele purtând numerele_613959/09.09.2014, nr._/02.12.2014 și nr._/04.12.2014, nu pot fi calificate drept titluri executorii și nu au fost comunicate.

Susținerile contestatoarei sunt, sub acest aspect, neîntemeiate. Instanța reține faptul că, în prezenta cauză, executarea silită a fost demarată în baza sentinței penale nr. 701/26.09.2013, pronunțată de către Tribunalul București în dosarul nr._/3/2012**, definitivă prin decizia penală nr.888/A/08.08.2014, pronunțată de către Curtea de Apel București, prin care s-a dispus luarea măsurii confiscării speciale. Această sentință s-a pus în executare de către judecătorul delegat cu executarea în conformitate cu prevederile Codului de Procedură Penală, prin comunicarea unei copii de pe dispozitiv organelor fiscale. Acestea au procedat astfel cum prevăd dispozițiile art. 141 al.1-3 din Codul de procedură fiscală, emițând titluri executorii și anume Deciziile nr._613959/09.09.2014, nr._/02.12.2014 și nr._/04.12.2014. Acest aspect nu reprezintă emiterea a două titluri executorii pentru aceeași creanță, astfel cum a susținut contestatoarea, ci este calea procedurală pentru recuperarea creanțelor bugetare. Organul de executare este ținut de cuantumul creanței prevăzute în hotărârea judecătorească, acesta neavând căderea de a-l modifica și nici de a detalia modul de calcul, ce a fost oricum stabilit de o instanță de judecată.

Ca atare, criticile referitoare la absența unui titlu executoriu sunt evident nefondate.

Referitor la posibilitatea de a verifica realitatea pretinsei datorii, acest aspect nu poate fi analizat în cadrul prezentei contestații la executare, de vreme ce aceasta vizează doar procesele verbale de sechestru și nu titlurile executorii (care oricum au fost emise de Administrația Finanțelor Publice Sector 1 București). Pentru același motiv, nici modalitatea de comunicare a titlurilor executorii nu poate fi analizată în contestația la executare ce vizează strict procesele verbale de sechestru.

II. Referitor la nelegalitatea executării din perspectiva inexistenței creanței urmărite

Deși contestatoarea susține că nu are nicio calitate în procesul penal în urma căruia a fost obligată la plata unor despăgubiri, instanța reține că, pentru considerentele de mai sus, nici acest aspect nu poate face obiectul prezentei contestații la executare, întrucât ar însemna punerea în discuție a unor aspecte ce țin de o hotărâre judecătorească definitivă, ceea ce ar încălca autoritatea de lucru judecat a acesteia. Revocarea actelor de executare pentru suma de_ de lei nu înseamnă că organul de executare a recunoscut implicit nelegalitatea urmăririi silite.

III.În ceea ce privește nulitatea proceselor-verbale de sechestru contestate în raport de încălcarea dispozițiilor art.142 din Codul de procedură fiscală

Potrivit art.142 din Codul de procedură fiscală, executarea silită se poate întinde asupra veniturilor bunurilor proprietate a debitorului, de regula, în limita a 150% din valoarea creanțelor fiscale, inclusiv a cheltuielilor de executare.

În cauză, creanțele urmărite sunt în cuantum de_ lei și_ lei. Prin urmare, pot fi urmărite bunuri până la limita sumei de_ lei, pentru recuperarea creanței prevăzute de titlul executoriu nr._/09.09.2014 și până la limita sumei de_ lei, pentru recuperarea creanței prevăzute în titlul executoriu nr._/02.12.2014.

Depășirea cuantumului de 150% nu poate avea loc decât pentru motive temeinice și nu constituie o facultate a organului de executare, astfel cum a susținut intimata.

Față de obiectul contestației la executare, instanța se va raporta numai la valoarea bunurilor cuprinse în procesele-verbale de sechestru pentru bunuri imobile nr. 9 și 12, emise la data de 04.03.2015, de intimată Administrația Județeană a Finanțelor Publice B.. Valoarea la care au fost estimate cele două procese verbale nu depășește plafonul maxim, valoarea estimativă a celor două imobile fiind de 265 000 lei (f. 62, vol. III), respectiv_ lei (f. 64 vol. II) context în care constată că aceasta nu depășește plafonul de 150% prevăzut de lege.

În lipsa dovedirii faptului că aceste bunuri ar avea o valoare mai mare decât cea estimată de organul de executare, instanța reține că executarea silită este, din acest punct de vedere conformă dispozițiilor legale.

Referitor la urmărirea silită a altor bunuri aparținând contestatoarei pentru recuperarea aceleași creanțe, a căror valoare însumată depășește cu mult plafonul de 150%, instanța reține că nu s-a făcut de către contestatoare o astfel de dovadă. Mai mult decât atât, instanța este învestită cu o contestație la executare ce are ca obiect strict procesele verbale de sechestru nr. 9 și 12 din 04.03.2015 care, conform celor de mai sus, vizează instituirea de măsuri asiguratorii asupra unor bunuri a căror valoare este sub plafonul prevăzut de lege.

IV.În ceea ce privește motivul referitor la lipsa procesului-verbal de situație,

Potrivit OG 92/2003, aplicabilă în cauză, nu este prevăzută obligația întocmirii unui astfel de document.

Potrivit art. 149 din HG 1050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală dispozițiile 496 din Codul de procedură civilă, actualul art. 828, sunt aplicabile în mod corespunzător. Potrivit acestui articol, în vederea identificării imobilului urmărit, executorul are obligația să se deplaseze la locul unde este situat acesta urmând a încheia un proces-verbal de situație. Această etapă a executării silite imobiliare se poate însă realiza însă și prin alte metode decât deplasarea la locul unde se află imobilul, cum ar fi solicitarea de la cartea funciară a bunurilor, astfel cum s-a procedat în cauza de față.

Deși contestatoarea a susținut că în cazul lipsei acestui proces verbal, sancțiunea care intervine este nulitatea absolută, necondiționată de existența unei vătămări, instanța reține că distincția care trebuie realizată în acest caz nu este între nulitate absolută/relativă, ci între nulitate condiționată de existența unei vătămări, respectiv nulitate necondiționată de existența unei vătămări, de vreme ce atât nulitatea absolută cât și cea relativă poate fi, la rândul său condiționată sau necondiționată de o vătămare. Diferența care apare între cele două tipuri de nulități constă în cerința unei vătămări (nulitatea condiționată), respectiv lipsa unei astfel de cerințe (nulitatea necondiționată).

Nulitatea, în cazul de față, nu este una necondiționată, astfel încât este necesar să se facă dovada existenței unei vătămări, pentru a putea opera sancțiunea nulității, cu consecința desființării actului.

Nefiind o nulitate expres prevăzută de lege astfel încât să opereze prezumția existenței unei vătămări, este în sarcina contestatoarei să facă dovada acesteia. Pe lângă faptul că o astfel de dovadă nu s-a realizat, instanța reține și că identificarea imobilelor vizate de către procesele-verbale de sechestru contestate s-a realizat prin obținerea de informații de la cartea funciară, astfel că lipsa unei deplasări la fața locului urmată de întocmirea unor procese-verbale de situație distincte nu au produs nicio vătămare contestatoarei.

V.În ceea ce privește lipsa deciziei de instituire a sechestrului asigurator, de vreme ce măsura sechestrului a fost dispusă în cadrul executării unei sentințe judecătorești, emiterea respectivei decizii nu este necesară, existând deja un titlu de creanță motivat (hotărârea judecătorească respectivă)

VI.În ceea ce privește neindicarea numărului dosarului de executare și lipsa numărului de legitimație și a delegației executorilor fiscali, potrivit dispozițiilor art. 152 al.1 lit b) – c) din Codul de procedură fiscală, procesul-verbal de sechestru trebuie să cuprindă numărul dosarului de executare, numărul de legitimație și a delegației executorilor fiscali. Cele două procese verbale contestate cuprind atât numărul dosarului de executare silită:_/2014 și numele executorilor fiscali T. V. și S. I., aceasta din urmă identificată prin legitimația nr. 545/6015 și delegația nr. 7223A/04.03.2015. Contestatoarea nu a făcut dovada vătămării produse prin neindicarea numărului legitimației celuilalt executor fiscal, ca atare și acest motiv de contestație este neîntemeiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatoarea V. C., cu domiciliul în București, Sector 1, . Nr. 22, ., în contradictoriu cu intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., cu sediul în B., .. 7, ., J. B..

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria B..

Pronunțată în ședință publică, azi 21.10.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

D. C. G. L.-B.

Red. D.C. / 07.01.2016/4 ex.

Dact. G.L./ 07.01.2016

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 9905/2015. Judecătoria BRAŞOV