Obligaţie de a face. Sentința nr. 4959/2015. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4959/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 08-05-2015 în dosarul nr. 4959/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4959
Ședința publică de la 08.05.2015
Completul compus din:
Președinte M. A. - judecător
Grefier A. M.
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea cauzei civile de fata, rămasă în pronunțare in ședința publică din data de 03.04.2015, conform celor consemnate in încheierea de ședință din acea zi, care face parte integranta din prezenta sentință, iar instanța din lipsa de timp pentru deliberare a amânat succesiv pronunțarea pentru datele de 17.04.2015, 21.04.2015, 22.04.2015, 24.04.2015, 30.04.2015, 04.05.2015, 06.05.2015, 07.05.2015 și 08.05.2015.
Instanța a pronunțat sentința de mai jos.
JUDECĂTORIA
Constată că pe rolul acestei instanțe a fost înregistrată la data de 11.07.2013 acțiunea civilă formulată de reclamanta D. R. C. în contradictoriu cu pârâtul D. V. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat pârâtul să încheie cu reclamanta contract de vânzare cumpărare în formă autentică asupra imobilului construcție situat în B., ., . una cameră în suprafață totală de 12,5 mp înscris în CF nr._ B., nr.top 6113/2/b/1/2/II ce a făcut obiectul antecontractului de vânzare cumpărare sub semnătură privată încheiat între părți, și în caz de refuz al acestuia, instanța să pronunțe o hotărâre ce să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare. Reclamanta a mai solicitat să se dispună intabularea în CF nr._ B. sub nr.top 6113/2/b/1/2/II a dreptului ei de proprietate asupra imobilului descris anterior, să fie obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a acțiunii legal timbrate (fila 16), esențial se arată că deși au încheiat un antecontract de vânzare cumpărare a unei construcții, pârâtul refuză perfectarea actului, cu toate că a încasat prețul convenit de 10.000 lei.
În drept au fost invocate dispozițiile art.1073 și art.1079 cod civil 1864 și art.20 Legea 7/1996. În probațiune, reclamanta a solicitat iar instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile de la dosar, proba testimonială și cu interogatoriul pârâtului.
Prin întâmpinare pârâtul a apreciat acțiunea ca fiind una în prestație tabulară și a cerut respingerea ei ca inadmisibilă (fila 24). A mai arătat că între părți niciodată nu s-a perfectat un act sub semnătură privată care să consemneze înțelegerea privind transmiterea dreptului de proprietate, a negat semnătura aplicată în dreptul numelui său și a cerut proba cu expertiza grafoscopică. În susținerea inadmisibilității acțiunii a arătat că un antecontrat al cărui obiect este un imobil teren și construcție, determină o obligație de a face, iar reclamantul trebuie să probeze mai întâi acordul de voințe, ceea ce nu există în speță.
Tot prin întâmpinare, pârâtul a contestat obiectivitatea martorilor propuși de reclamantă, arătând că D. C. este fosta soție, că soții D. au ca nași pe reclamantă și pe avocatul acesteia, între foștii soți se poartă mai multe procese precum divorț, partaj, încredințare minor; martorul C. D. este prieten bun cu reclamanta și totodată angajat M.A.I. aflat în subordinea acesteia.
Reclamanta a solicitat înlocuirea martorei D. C. cu martorul S. A..
În apărare, pârâtul a cerut proba cu acte, cu expertiza grafoscopică și cu interogatoriul reclamantei. A mai solicitat proba testimonială cu martorii B. I. și M. A.A., probă la care a renunțat ulterior.
Instanța a dispus din oficiu luarea interogatoriului față de pârât.
Analizând actele dosarului, instanța de judecată a reținut că în fapt între reclamanta D. R. C., în calitate de promitent cumpărător și pârâtul D. V., în calitate de promitent vânzător, a fost încheiat antecontractul de vânzare cumpărare având ca obiect promisiunea de vânzare a imobilului situat în B., ., . una cameră cu suprafață totală de 12,5 mp, înscris în CF_ B. sub nr.top 6113/2/b/1/2/II imobil avut în proprietate de D. V. în baza contractului de vânzare cumpărare nr._/05.01.1999 modificat prin act adițional nr.1/07.01.2008 încheiat în baza dispozițiilor Legii nr.112/1995 cu Statul Român, prin .. Promitentul pârât a declarat că imobilul nu se mai află sub incidența art.9 din Legea 112/1995. S-a stabilit că prețul vânzării este de 10.000 lei și conform antecontractului prețul a fost achitat anterior semnării actului „ceea ce subsemnatul promitent vânzător recunosc și prin semnarea prezentului, neavând a ridica pretenții suplimentare”. Ca sancțiuni s-au prevăzut următoarele: „dacă promitentul vânzător revine asupra vânzării, este obligat să restituie promitentului cumpărător suma încasată cu titlu de preț al vânzării plus dobânzi și, în situația în care promitenul cumpărător se răzgândește, va pierde prețul plătit”. Martori la semnarea actului au fost soția promitentului vânzător și numitul C. D., conform mențiunilor din antecontract.
Antecontractul nu este datat, însă în cererea de chemare în judecată se precizează data înțelegerii dintre părți ca fiind luna septembrie 2010.
Din extrasul CF de informare eliberat în 24.01.2008 (părțile nu au depus un extras la zi), rezultă că sub top 6113/2/b/1/2/II se află apt.2 parter compus din una cameră, bucătărie, debara, wc și cota parte de 4,46 % din părțile de uz comun generale și părțile de uz comun speciale. Părțile de uz comun generale sunt terenul construit și neconstruit cu nr.top.6113/2/b/1 de 1.672,47 mp, accesul în curte, împrejmuirea, iar părțile de uz comun speciale sunt fundațiile, zidurile portante și despărțitoare, accesele la subsol, parter, etaje și pod, șarpanta, învelitoarea și branșamantele. D. V. este proprietar asupra apartamentului conform Legii 112/1995 și asupra 4,46 % din teren conform Legii 18/1991.
Cum se observă din antecontract, terenul nu a fost promis spre vânzare, ci doar construcția.
Martorul C. D., semnatar al antecontractului tot în calitate de martor, a precizat că a vizionat camera promisă vânzării, fiindu-i arătată de către soțul reclamantei. Cu privire la antecontract, a declarat că de față la semnarea actului au fost familia D., proprietarul D. și „poate și soția acestuia”.
Pârâtul a precizat la interogatoriu că reclamanta i-a botezat copilul, fosta soție de care a divorțat este prietenă cu familia D., dacă nu divorta de soție nu se certa cu familia D., familie care a rămas prietenă cu D. C.. A mai menționat că fosta soție și D. D. nu îl lasă să își vadă copilul, de asemenea „nașii copilului meu s-au dat de partea fostei soții, motiv pentru care nu mai suntem prieteni”.
Reclamanta a precizat la interogatoriu că pârâtul și soția lui aveau nevoie de bani pentru a-și ridica o casă, și cu ocazia aniversării copilului în 26.06.2010, cei patru au discutat despre camera neamenajată și nelocuită, ce era proprietatea pârâtului, în sensul vânzării ei pentru că celor doi le trebuia bani. Au discutat ca banii să se dea după concediul de vară, fiind vorba de 10.000 lei. Antecontractul s-a semnat după 13.09.2010 - ziua de salariu a reclamantei conform mențiunii sale, prețul de 10.000 lei a fost plătit prin remiterea sumei către soția pârâtului- D. C.. A mai adăugat că pârâtul a fost notificat să se prezinte la notar pentru perfectarea actului, dar nu a dat curs.
Pârâtul a precizat la interogatoriul propus de reclamantă că familia D. folosește camera din vara anului 2010, dar din mai 2013 relațiile s-au stricat deoarece nașul de botez a devenit avocatul fostei soții, D. C.. A subliniat că nu s-a gândit să evacueze familia D. din acea cameră pentru că s-au înțeles bine până în mai 2013.
În drept, în susținerea temeiniciei acțiunii civile promovate, reclamanta a invocat art.1073 și 1079 Cod civil 1864 precum și art.20 Legea 7/1996. Față de acest temei și față de petitele formulate, pârâtul a apreciat acțiunea ca fiind una în prestație tabulară. Pe lângă această apărare pârâtul a invocat și neaplicarea semnăturii sale pe antecontract. În consecință, la cererea sa, a fost administrată proba cu expertiza grafoscopică.
Din raportul de expertiză nr.110/09.09.2014 efectuat de L.I.E.C. B., rezultă că actul sub semnătură privată supus judecății a fost semnat la rubrica vânzător de pârâtul D. V.. Concluziile științifice ale raportului de expertiză sunt afirmative și de certitudine.
Așadar, această apărare va fi înlăturată.
În ce privește apărarea formulată prin susținerea inadmisibilității acțiunii considerate de pârât ca fiind una în prestație tabulară, instanța reține că prin acțiune în prestație tabulară, se înțelege acțiunea prin care cel îndreptățit să-și intabuleze în cartea funciară un drept real imobiliar poate cere instanței judecătorești să dispună înscrierea dreptului în cartea funciară, dacă cel care s-a obligat să strămute sau să constituie dreptul respectiv în favoarea sa refuză să predea înscrisul necesar pentru a-l intabula. Este o acțiune personală, în realizare de drepturi și, în principiu, imprescriptibilă extinctiv. Are ca scop obținerea unei hotărâri judecătorești care să suplinească înscrisul de constituire sau de strămutare a dreptului real imobiliar și să servească la intabularea acestuia. în sistemul de carte funciară o asemenea hotărâre judecătorească nu este un titlu de proprietate, deoarece ea nu consfințește o obligație de a da și nici nu sancționează o obligație de a face, a cărei executare să marcheze momentul transferului dreptului real; în esență, printr-o asemenea hotărâre se dispune numai înscrierea în cartea funciară a unui drept real în favoarea reclamantului.
Or, în speță, reclamanta nu a invocat că ar fi titulara unui drept real imobiliar, ci a invocat că este titulara unei creanțe constând în promisiunea de vânzare făcută în scris de pârât. Apoi, reclamanta nu a solicitat obligarea pârâtului să îi predea înscrisuri.
Prin urmare și această apărare va fi respinsă.
Temeiul de drept al acțiunii civile rezidă în art.1073 Cod civil 1864 ce reglementează efectele obligațiilor contractuale, dispoziție conform căreia creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exacta a obligatiei, si in caz contrar are dreptul la dezdaunare.
Potrivit art.969 Cod civil 1864, contractul legal făcut reprezintă legea părților și cum indică art.973 Cod civil 1864, trebuie executat cu bună credință.
Conform art.20 din Legea 7/1996, înscrierile în cartea funciară sunt: intabularea, înscrierea provizorie și notarea. Cazurile, condițiile și regimul juridic al acestor înscrieri sunt stabilite de Codul civil, iar procedura de înscriere în cartea funciară, de prezenta lege.
În speță, părțile au încheiat un antecontract constând într-o promisiune de vânzare din partea pârâtului căreia îi corespunde o promisiune corelativă de cumpărare din partea reclamantei. Aceasta a plătit prețul convenit, așteptând executarea obligației contractuale corelative și anume obligația de a vinde din partea cocontractantului pârât. Cu rea credință, cum rezultă cu claritate din răspunsurile sale la interogatorii, pârâtul refuză executarea propriei obligații.Refuzul nejustificat al pârâtului cauzează cocontractantei un prejudiciu cert și nereparat, deoarece aceasta a plătit deja prețul convenit prin act iar antecontractul nu s-a perfectat.
Față de dispozițiile de drept expuse, instanța constată că pretenția reclamantei este fondată.
În ce privește solicitarea de a obliga pârâtul la plata cheltuielilor de judecată - taxă judiciară și onorariu de avocat, instanța va admite cererea în limitele descrise de practica C.E.D.O. referitoare cheltuielile de judecată. Astfel trebuie examinat dacă (suma) cheltuielile a căror rambursare se cere de la partea adversă perdantă, au fost făcute în mod real și necesar și dacă valorile sunt rezonabile (cauza A. paragraf 82).
În speță, cheltuielile cu onorariul avocatului reclamantei, sunt reflectate în chitanța neînseriată depusă la fila 43 dosar, având nr.38/04.02.2014 pentru cuantum de 6.000 lei. Luând ca și criteriu pentru comparare valoarea prețului plătit în antecontractul dedus judecății, instanța apreciază că valoarea onorariului nu este rezonabilă, prin urmare instanța va diminua suma ce cade în sarcina pârâtului de la 6.000 lei la 1.000 lei.
Față de considerente de fapt și de drept arătate, instanța va admite acțiunea civilă formulată de reclamanta D. R. C. împotriva pârâtului D. V. și în consecință:
Va obliga pârâtul să încheie cu reclamanta contract de vânzare cumpărare în formă autentică asupra imobilului construcție situat în B., ., . una cameră în suprafață totală de 12,5 mp înscris în CF nr._ B., nr.top 6113/2/b/1/2/II ce a făcut obiectul antecontractului de vânzare cumpărare sub semnătură privată încheiat între părți,
și în caz de refuz al acestuia prezenta hotărâre va ține loc de act autentic de vânzare cumpărare.
Va dispune intabularea în CF nr._ B. sub nr.top 6113/2/b/1/2/II a dreptului de proprietate asupra imobilului descris anterior, în favoarea reclamantei.
Va obliga pârâtul să achite reclamantei suma de 605 lei și de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru și onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea civilă formulată de reclamanta D. R. C., cu domiciliul ales la avocat D. D. în B., ..43, . D. V., cu domiciliul ales la avocat O. M., în B., ..1, etaj 4, . consecință:
Obligă pârâtul să încheie cu reclamanta contract de vânzare cumpărare în formă autentică asupra imobilului construcție situat în B., ., . una cameră în suprafață totală de 12,5 mp înscris în CF nr._ B., nr.top 6113/2/b/1/2/II ce a făcut obiectul antecontractului de vânzare cumpărare sub semnătură privată încheiat între părți,
și în caz de refuz al acestuia,
Prezenta hotărâre ține loc de act autentic de vânzare cumpărare.
Dispune intabularea în CF nr._ B. sub nr.top 6113/2/b/1/2/II a dreptului de proprietate asupra imobilului descris anterior, în favoarea reclamantei.
Obligă pârâtul să achite reclamantei suma de 605 lei și de 1.000 lei cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 08.05.2015.
PREȘEDINTE Grefier
M. A. A. M.
Tehn ma 4 ex 08.05.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 4956/2015. Judecătoria... | Stare civilă. Sentința nr. 5041/2015. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
