Stare civilă. Sentința nr. 5041/2015. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5041/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 12-05-2015 în dosarul nr. 5041/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5041
Ședința publică din 12.05.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M.- judecător
GREFIER: C. D.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile de față, care s-a dezbătut în ședința publică din 21.04.2015 când părțile prezente au pus concluzii pe fond potrivit încheierii de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru data de 05.05.2015 până la data de astăzi, 12.05.2015.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Instanța, în urma deliberării, a pronunțat sentința de mai jos:
JUDECĂTORIA
Constată că, prin acțiunea civilă formulată și înregistrată pe rolul acestei instanța la data de 03.07.2014,sub nr._ ,reclamanta R. N. în contradictoriu cu pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI A. - prin S. P. Comunitar de Evidența a Persoanelor a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea certificatului de naștere . nr._ eliberat de Primăria A. la data de 13.12.2013 și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În expunerea în fapt a motivelor, reclamanta a arătat că este mama minorei R. K. T. născută la data de 09.04.2013 la Spitalul Județean A., minoră născută în afara căsătoriei. Nașterea a fost înregistrată la Primăria Municipiului A. sub nr. 346/12.04.2013, în urma căreia i s-a eliberat certificatul de naștere al minorei . nr._, în care la rubrica tată s-a menționat o liniuță.
A învederat reclamantă că în luna a 5-a de sarcină, tatăl minorei, numitul B. E. M. a părăsit-o, spunându-i că nu dorește să recunoască copilul. A respectat dorința acestuia.
În baza certificatului de naștere al minorei, a solicitat acordarea concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la un an precum și a îndemnizației lunare, indemnizație care i s-a acordat începând cu data de 21 mai 2013.
La data de 06 mai 2014 intimata i-a adus la cunoștință că primul certificat de naștere al minorei R. K. T. a devenit nul, prin eliberarea celui de al doilea certificat către tată, la solicitarea acestuia, după ce a dat în față ofițerului de stare civilă declarația de recunoaștere a filiației paterne.
Anterior înștiințării primite de la intimată, la data de 26.03.2014 i s-a comunicat prin decizia nr._/13.03.2014 că începând cu data de 10.03.2014 i s-a suspendat pentru o perioadă de o lună plata îndemnizației de creștere a copilului în cuantum de 2.066 lei întrucât și tatăl are dreptul să stea 1 lună în concediu.
Reclamanta a arătat că în urma demersurilor efectuate la Primăria Municipiului A., în urma cererii sale înregistrate sub nr. 8564/27.03.2014, pârâta prin adresa nr. 8564/03.04.2014 i-a comunicat împrejurările în care a fost recunoscută filiația minorei față de tată, prin declarație dată în fața ofițerului de stare civilă, conform art. 416 din NCC, respectiv art. 96 lit. a din HG nr. 64/2011.
În opinia reclamantei eliberarea celui de al doilea certificat de naștere al minorei s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 155 din HG nr. 64/2011. Nu se putea elibera un nou certificat de naștere decât după ce primul certificat ar fi fost declarat furat, pierdut sau distrus. Pentru eliberarea unui nou de certificat de naștere modificat cu noile mențiuni, vechiul certificat de naștere trebuia predat în original și anulat și, numai după acea se putea elibera solicitantului un nou certificat de naștere, care trebuia să facă dovada că este reprezentantul legal al minorei, potrivit dispozițiilor art. 51 din lege.
A mai arătat reclamanta că în urma recunoașterii copilului născut din afara căsătoriei, ofițerul de stare civilă putea să elibereze o dovadă privind înregistrarea certificatului de naștere cu precizări referitoare la mențiunile existente pe marginea actului de stare civilă, în conformitate cu dispozițiile art. 10 lit. d din HG nr. 64/2011, în niciun caz să elibereze un nou certificat de naștere cu mențiunea recunoașterii paternității, atâta timp cât motivul nepredării vechiului certificat de naștere al minorei, invocat de tată, nu se regăsește în motivele prevăzute de lege pentru a i se elibera un certificat nou fără a fi predat cel vechi. Ofițerul de stare civilă avea obligația să o citeze, nu putea să retragă un certificat care se află în circulație și nu putea elibera un nou certificat fără ca, în mod obligatoriu, cel vechi să fie retras și anulat.
Consideră reclamanta că, prin nerespectarea dispozițiilor legale în ceea ce privește motivele pentru care putea fi eliberat un nou certificat de naștere al unui copil, s-a creat un abuz de drept care dă posibilitatea oricărei persoane să poată să recunoască un copil, să obțină un certificat de naștere nou și să poată să dispună de acel act, astfel cum s-a întâmplat în speță prin solicitarea și beneficierea de concediu pentru creșterea unui copil cu care nu a locuit niciodată și pe care nu l-a întreținut niciodată, creând astfel un precedent periculos.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 125 alin. 1, art. 126 alin. 1, art. 127 alin. 1 lit. d, art. 128, art. 150 alin. 1, art. 155 din HG nr. 64/2011 ; Legea nr. 119/1996 ; art. 451, art. 453 din NCC.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru conform art. 29 alin. 1 lit. l din OUG nr. 80/2013.
Municipiul A., prin primar a solicitat prin întâmpinarea formulată respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
A invocat excepția lipsei capacității procesuale pasive a Primăriei Municipiului A. față de dispozițiile art. 77 din Legea nr. 215/2001 coroborate cu prevederile art. 41 din NCPC.
Pe fondul cauzei, s-a arătat că la data de 12.04.2013 a fost înregistrată nașterea minorei R. K. T., născută la data de 09.04.2013, fiica reclamantei .
La data de 13.12.2013 s-a prezentat la C. de stare civilă al SPCLEP A. numitul B. E. – M.,în vederea recunoașterii ulterioare a minorei R. K. – T.. În acest sens a depus declarația de recunoaștere, conform dispozițiilor art. 416 alin. 1 din NCC și a prevederilor art. 96 din HG nr. 64/2011. Actul de recunoaștere întrunește condițiile prevăzute de art. 416 alin. 1 din NCC, în ceea ce privește forma recunoașterii. Nu au fost identificate cauze de nulitate absolută sau relativă, conform art. 418 și art. 419 din NCC.
S-a învederat că recunoașterea voluntară este un act de voință unilateral, are caracter personal, este expresia unei voințe neviciate, exprimată în mod expres, în beneficiul exclusiv al minorului, s-au considerat întemeiate demersurile numitului B. E. – M..
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 119/1996, art. 420 din NCC.
În procedura etapei scrise reclamanta a depus la dosar precizare de acțiunea prin care a arătat că în prezenta cauză are calitatea de pârât S. P. COMUNITAR LOCAL DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR A. - din cadrul Consiliului Local al Municipiului A..
Prin răspunsul la întâmpinare reclamanta a arătat că excepția capacității procesuale pasive a rămas fără obiect întrucât acțiunea este promovată în contradictoriu cu pârâtul S. P. COMUNITAR LOCAL DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR A. - din cadrul Consiliului Local al Municipiului A. potrivit precizării formulate.
Referitor la apărările pârâtului, reclamanta a arătat că pârâtul nu a precizat temeiul de drept în baza căruia a eliberat tatălui cel de al doilea certificat de naștere al minorei, atâta timp cât în speță nu era incident niciunul dintre cazurile menționate în mod expres și limitativ de către legiuitor pentru a se proceda astfel. Motivul pentru care s-a solicitat eliberarea unui nou certificat de naștere nu este prevăzut de lege.
A reluat reclamanta argumentele invocate în cererea de chemare în judecată.
Instanța a comunicat precizarea cererii de chemare în judecată pârâtului S. P. COMUNITAR LOCAL DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR A. - din cadrul Consiliului Local al Municipiului A. care a arătat prin nota de ședință depusă la dosarul cauzei că a formulat întâmpinare în cauză în termen legal ( întâmpinarea formulată de Municipiul A., prin primar).
După stabilirea primului termen de judecată s-a depus prin serviciul de registratură al instanței, cerere de intervenție în interes propriu formulată de terțul intervenient B. E. M. în contradictoriu cu reclamanta R. N. prin care terțul intervenient a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se mențină ca legal certificatul de naștere . nr._ emis la data de 13.12.2013 de pârât; să se constate nulitatea certificatului de naștere . nr._ emis la data de 12.04.2013 de pârât.
În motivare, terțul intervenient a arătat că la data de 09.04.2013 s-a născut minora R. K. T., urmare a relației pe care a avut-o cu reclamanta. După aproximativ o lună și jumătate de la nașterea minorei, relația dintre acesta și mama minorei a încetat, iar în luna august 2013 reclamanta s-a mutat în B..
Ca urmare a faptului că relația cu reclamanta a încetat într-un mod nu tocmai civilizat, acesta a înregistrat singură nașterea fiicei acestora, astfel că în certificatul de naștere al minorei emis la data de 12.04.2013 nu s-a menționat numele tatălui.
A învederat terțul intervenient că întrucât reclamanta nu a contestat niciodată paternitatea minorei și având în vedere dorința sa de a se implica în educația fiicei sale,în luna decembrie 2013 s-a prezentat la SPCLEP A. unde,în fața ofițerului de stare civilă, a dat o declarație de recunoaștere voluntară a paternității minorei R. K. T., obținând astfel certificatul de naștere . nr._/13.12.2013 în cuprinsul căruia la numele tatălui minorei, așa cum este și firesc, s-a menționat numele său.
Prin acțiunea principală reclamanta a solicitat anularea certificatului de naștere . nr._/13.12.2013 deși acesta reflectă starea reală de fapt, în timp ce certificatul de naștere . nr._/12.04.2013, pe care aceasta îl deține și refuză să-l predea Serviciului de stare civilă A., este actul a cărui nulitate trebuie constatată de către instanță.
A invocat terțul intervenient prevederile art. 416 alin. 1 din NCC și dispozițiile HG nr. 64/2011.
Referitor la motivele invocate de reclamantă în cererea de chemare în judecată, terțul intervenient a arătat că reclamanta se află într-o gravă eroare, făcând confuzie între înregistrarea nașterii copilului și recunoașterea copilului, aceasta din urmă fiind un act voluntar și personal. Dacă în situația înregistrării nașterii copilului sunt aplicabile prevederile art. 30 lit. d din HG nr. 64/2011, tatăl fiind condiționat de acordul mamei la momentul la care se dă declarația de recunoaștere a copilului din afara căsătoriei în fața ofițerului de stare civilă, în situația în care copilul a fost înregistrat deja la starea civilă, pentru recunoașterea acestuia de către tată nu mai este necesar acordul mamei decât în cazul în care se schimbă numele copilului. Prin urmare, certificatul de naștere . nr._/13.12.2013 nu a fost eliberat cu încălcarea prevederilor leale, ci este în conformitate cu dispozițiile art. 97 alin.3 din HG nr. 64/2011. Prin emiterea certificatului de naștere . nr._/13.12.2013, certificatul de naștere emis anterior devine nul deoarece cuprinde date care nu mai corespund cu starea civilă actuală a copilului. Faptul că primul certificat de naștere emis minorei se află în posesia reclamantei, nu înseamnă că mai este încă valabil.
Tot în eroare se află reclamanta și atunci când susține că ofițerul de stare civilă avea obligația de a o cita din oficiu în conformitate cu prevederile art. 436 din NCC, prevederi legale care însă sunt aplicabile numai instanțelor de judecată în acțiunile referitoare la filiație, acțiuni aflate pe rolul instanțelor de judecată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 61 și urm. din NCPC; art. 415 alin.2 din NCC, art. 416 alin. 1 din NCC ; HG nr. 64/2011 ; Legea nr. 272/2004.
La termenul de judecată din data de 24.02.2014, instanța apreciind că terțul intervenient justifică interes în înțelesul art. 61 alin. 1 din NCPC, a admis în principiu,în temeiul art. 61 alin. 2 din NCPC, cererea de intervenție în interes propriu formulată de B. E. M. în contradictoriu cu reclamanta R. N.. Terțul intervenient B. E. M. a dobândit calitatea de intervenient în interes propriu.
Cererea de intervenție în interes propriu este scutită de plata taxei judiciare de timbru conform Legii nr. 119/1996.
Reclamanta a solicitat prin întâmpinarea formulată la cererea de intervenție în interes propriu respingerea cererii ca nefondată.
În motivare, reclamanta a învederat că intervenientul în interes propriu nu a depus niciun înscris care să dovedească existența unuia dintre cazurile menționate în mod expres și limitativ de către legiuitor pentru emiterea unui alt certificat de naștere înainte de a se retrage din circulație și anula primul certificat emis legal.
Pe declarația de recunoaștere a paternității dată de intervenientul în interes propriu înregistrată sub nr._/13.12.2014 nu există numele și semnătura mamei minorei,singurul reprezentant legal al copilului născut în afara căsătoriei, cu încălcarea flagrantă a mențiunilor formularului anexa 41 la HG nr. 64/2011. Motivul pentru care s-a solicitat eliberarea unui nou certificat de naștere nu este prevăzut de lege, astfel că în urma declarației date în fața ofițerului de stare civilă prin care o persoană a recunoscut filiația paternă, se putea face doar o mențiune pe vechiul certificat de naștere vizând recunoașterea de paternitate.
A mai arătat reclamanta că în mod ilegal s-a emis un alt certificat de naștere al minorei fără ca primul certificat să fie retras din circulație. Se putea elibera intervenientului în interes propriu un nou certificat de naștere numai după completarea cererii conform anexai nr. 59 și predarea vechiului certificat.
În probațiune, instanța a încuviințat părților proba cu înscrisuri. S-a respins reclamantei proba cu interogatoriul intervenientului în interes propriu, instanța apreciind că această probă nu este utilă soluționării cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
La data de 12.04.2013 s-a eliberat de către pârâtul S. P. COMUNITAR LOCAL DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR A. certificatul de naștere . nr._ pe numele minorei R. K. – T., născuta la data de 09.04.2013 în municipiul A., jud. Teleorman. Nașterea minorei a fost înregistrată în Registrul de stare civilă la poziția nr. 346/12.04.2013.
Întrucât tatăl nu a recunoscut minora la naștere ( copil născut din afara căsătoriei), certificatul de naștere . nr._ a fost eliberat cu liniuță la rubrica „ TATĂL „.
La data de 13.12.2013 s-a prezentat la S.C.L.E.P. A. intervenientul B. E. M. în vederea recunoașterii paternității minorei R. K.- T.. A completat declarația de recunoaștere în fața ofițerului de stare civilă. La solicitarea intervenietului în interes propriu B. E. M., pârâtul a eliberat acestuia un nou certificat de naștere, conform noii situații juridice a minorei. În cererea de eliberare a certificatului de naștere, înregistrată sub nr._/13.12.2013, tatăl minorei a specificat faptul că primul certificat de naștere al minorei se află la mama acesteia și nu a putut intra în posesia lui pentru al depune în vederea anulării. S-a eliberat intervenientului în interes propriu certificatul de naștere . nr._ /13.12.2013, certificat în care s-a menționat la rubrica „ TATĂL „ - B. E. - M..
Prin acțiunea promovată reclamanta solicită anularea celui de al doilea certificat de naștere al minorei, iar prin cererea de intervenție în interes propriu, intervenientul solicită anularea primului certificat de naștere emis minorei.
La primul termen de judecată, la solicitarea instanței reclamanta a declarat că nu contestă paternitatea minorei R. K. – T..
Conform art. 127 alin. 1 din HG nr. 64/2011 se poate cere anularea unui act de stare civilă în cazul când: „ a) actul de stare civilă a fost întocmit într-un registru necorespunzător ; b) actul nu trebuia întocmit la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria din cadrul unității administrativ-teritoriale respective; c) faptul sau actul de stare civilă nu există; d) nu s-au respectat prevederile legale la întocmirea actului de stare civilă; e) mențiunea a fost înscrisă pe alt act de stare civilă; f) mențiunea a fost înscrisă cu un text greșit „.
Reclamanta a solicitat anularea celui de al doilea certificat de naștere al minorei pe considerentul că nu au fost respectate prevederile legale la întocmirea actului.
În art. 38 alin. 2 din HG nr. 64/2011 se prevede că „dacă mama declară că nu este căsătorită, în urma verificărilor prevăzute la alin. (1), copilul se înregistrează cu numele de familie al mamei, iar rubricile referitoare la "tată" nu se completează „.
Copilul conceput și născut în afara căsătoriei poate fi recunoscut de către tatăl său ( art. 415 alin. 2 din NCC). Recunoașterea poate fi făcută prin declarație la serviciul de stare civilă, prin înscris autentic și prin testament ( art. 416 alin. 2 din NCC).
Conform art. 96 alin. 1 lit. a din HG nr. 64/2011 recunoașterea făcută ulterior de tatăl copilului născut în afara căsătoriei se face „ prin declarația scrisă, întocmită potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 41, dată în fața ofițerului de stare civilă „.
Pârâtul a depus la dosarul cauzei adeverința completată de intervenientul în interes propriu de recunoaștere a minorei R. K. – T., declarație înregistrată sub nr._/13.12.2013.
Nu poate fi primită afirmația reclamantei că la momentul recunoașterii paternității minorei, se impunea și prezența acesteia pentru a-și exprima consimțământul, întrucât legiuitorul a prevăzut obligativitatea prezenței ambilor părinți în fața ofițerului de stare civilă ( după înregistrarea copilului la starea civilă) numai în situația în care părinții, de comun acord, decid schimbarea numelui de familie al copilului.
În acest sens dispun și prevederile art. 450 alin. 2 din NCC potrivit cărora ” în cazul în care filiația a fost stabilită ulterior și față de celălalt părinte, copilul, prin acordul părinților, poate lua numele de familie al părintelui față de care și-a stabilit filiația ulterior sau numele reunite ale acestora. Noul nume de familie al copilului se declară de către părinți, împreună, la serviciul de stare civilă la care a fost înregistrată nașterea. În lipsa acordului părinților se aplică dispozițiile art. 449 alin. (3)”.
Prin urmare, se impunea prezența reclamantei în fața ofițerului de stare civilă și consimțământul acesteia numai dacă s-ar fi schimbat numele de familie al minorei.
În ceea ce privește eliberarea celui de al doilea certificat de naștere al minorei tatălui, instanța reține că pârâtul a procedat în conformitate cu dispozițiile art. 147 alin. 1 din HG nr. 64/2011 care stipulează că „ certificatele de stare civilă se eliberează, la cerere, persoanei îndreptățite, personal, prin împuternicit cu procură specială, autentificată conform prevederilor art. 72 alin. (6), pe baza înregistrărilor și a mențiunilor înscrise în registrele de stare civilă, inclusiv din registrele întocmite de parohii, din cele deținute de primării și de Arhivele Naționale „.
Legiuitorul a prevăzut în art. 97 alin. 3 din HG nr. 64/2011 că „ după operarea mențiunii de recunoaștere, de contestare a recunoașterii, de stabilire a filiației sau de tăgăduire a paternității ori de contestare a filiației față de mamă, se retrage certificatul de naștere și se eliberează alt certificat, cu noile date de stare civilă „.
Nu are relevanță motivul invocat de către tatăl minorei în fața ofițerului de stare civilă pentru a i se elibera un nou certificat de naștere cu noile date de stare civilă ale minorei, câtă vreme legiuitorul a prevăzut posibilitatea eliberării unui nou certificat, în situația recunoașterii minorei, după operarea mențiunii în registrul de stare civilă. De altfel, intervenientul în interes propriu nu a fost în măsură să predea primul certificat de naștere întrucât acesta se afla la data recunoașterii minorei și se află și în prezent în posesia reclamantei.
Sunt lipsite de relevanță juridică argumentele reclamantei pentru care refuză să predea primul certificat de naștere emis minorei sau scopul urmărit de intervenientul în interes propriu de a solicita eliberarea unui nou certificat de naștere minorei, câtă vreme este în interesul minorei să aibă stabilită filiația față de tată iar actul de recunoaștere s-a întocmit cu respectarea normele legale aplicabile în materie.
Nu se poate reține că cel de al doilea certificat de naștere al minorei a fost emis cu încălcarea dispozițiilor ar. 155 din HG nr. 64/2011, întrucât nu sunt aplicabile prevederile art. 155 din HG nr. 64/2011, ci dispozițiile art. 97 alin. 3 din același act normativ. Art. 155 din HG nr. 64/2011 se aplică în situația în care certificatul de naștere a fost furat,pierdut, distrus, caz în care se eliberează persoanei îndreptățite un nou certificat de naștere identic cu cel furat, pierdut, distrus. În cauză, cel de al doilea certificat de naștere a fost eliberat ca urmare a recunoașterii paternității minorei de către intervenientul în interes propriu, respectiv cu completarea rubricii referitoare le numele și prenumele tatălui minorei.
Contrar susținerii reclamantei, prin eliberarea celui de al doilea certificat de naștere tatălui minorei nu s-a creat un abuz de drept, deoarece legislația permite recunoașterea ulterioară a nașterii unui copil născut din afara căsătoriei și eliberarea unui nou certificat de naștere cu noile date de stare civilă ale minorei.
În consecință, instanța va constata legalitatea emiterii certificatul de naștere . nr._ eliberat la data de 13.12.2013 de către Primăria Municipiului A. – S.P.C.L.E.P. pe numele copilului R. K. – T., născută la data de 09.04.2013.
Pe considerentul că cel de al doilea certificat de naștere a fost emis cu respectarea prevederilor legale mai sus evocate, instanța va respinge acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanta R. N. în contradictoriu cu pârâtul S. P. COMUNITAR LOCAL DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR A. - din cadrul Consiliului Local al Municipiului A. ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cererea de intervenție în interes propriu instanța reține că aceasta este întemeiata, astfel ca va fi admisă pentru următoarele motive:
Conform prevederilor legale după emiterea celui de al doilea certificat de naștere cu noile date de stare civilă, primul certificat de naștere se retrage în vederea anulării.
Având în vedere ca prin emiterea celui de al doilea certificat de naștere primul certificat a devenit nul ( nu mai produce efecte juridice ) instanța va declara nul certificatul de naștere . nr._ eliberat la data de 12.04.2013 de către Primăria Municipiului A. – S.P.C.L.E.P. pe numele copilului R. K. – T., născută la data de 09.04.2013, ca urmare a recunoașterii ulterioare a paternității minorei de către intervenientul în interes propriu B. E. M..
În temeiul considerentelor de fapt și de drept reținute instanța va admite cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul în interes propriu B. E. M. în contradictoriu cu reclamanta R. N. și în consecință va constata legalitatea emiterii certificatul de naștere . nr._ eliberat la data de 13.12.2013 de către Primăria Municipiului A. – S.P.C.L.E.P. și va declara nul certificatul de naștere . nr._ eliberat la data de 12.04.2013 de către Primăria Municipiului A. – S.P.C.L.E.P.
Va lua act că pârâtul S.P.C.L.E.P. A. și intervenientul în interes propriu nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanta R. N., cu domiciliul procesual ales la sediul Cabinetului de avocat „ C. C. „ situat în mun. B., ., ., . cu pârâtul S. P. COMUNITAR LOCAL DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR A. - din cadrul Consiliului Local al Municipiului A., cu sediul în mun. A., ., jud. Teleorman, ca neîntemeiată.
Admite cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul în interes propriu B. E. M., cu domiciliul procesual ales în B., .. 47, . în contradictoriu cu reclamanta R. N..
Constată legalitatea emiterii certificatul de naștere . nr._ eliberat la data de 13.12.2013 de către Primăria Municipiului A. – S.P.C.L.E.P. pe numele copilului R. K. – T., născută la data de 09.04.2013.
Declară nul certificatul de naștere . nr._ eliberat la data de 12.04.2013 de către Primăria Municipiului A. – S.P.C.L.E.P. pe numele copilului R. K. – T., născută la data de 09.04.2013, ca urmare a recunoașterii ulterioare a paternității minorei de către intervenientul în interes propriu B. E. M..
Ia act că pârâtul S.P.C.L.E.P. A. și intervenientul în interes propriu nu solicită cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică azi, 12 mai 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. M. C. D.
Red/ dact. A.M. – 10.06.2015 ( 6 ex.)
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 4959/2015. Judecătoria BRAŞOV | Contestaţie la executare. Sentința nr. 5071/2015. Judecătoria... → |
|---|
