Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 9340/2015. Judecătoria BRAŞOV
Comentarii |
|
Sentința nr. 9340/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 05-10-2015 în dosarul nr. 9340/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Dosar civil nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9340
Ședința publică din data de 05.10.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. R. D. - judecător
GREFIER: A. I.
Pe rol soluționarea cauzei minori și familie având ca obiect “ordonanță președințială” privind pe reclamanta P. E. - E. în contradictoriu cu pârâtul P. L..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru reclamantă, reprezentantul convențional avocat din cadrul Cabinet de Avocat C. G. în substituirea avocatului titular C. G., fără împuternicire avocațială atașată la dosar, lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se constată depusă la dosarul cauzei la data de 29.09.2015, prin serviciul registratură al instanței, notă de ședință din partea reclamantei la care anexează chitanța nr._ din 28.09.2015 în valoare de 20 lei achitată cu titlu de taxă judiciară de timbru.
Reține întocmit referatul Ecris asupra prezentei cauze privind verificarea actelor de sesizare a instanței promovate de aceleași și în contradictoriu cu aceleași părți.
Instanța reține cererea de chemare în judecată legal timbrată în condițiile art.6 alin.4 OUG 80/2013, procedând la anularea chitanței și la atașarea acesteia la dosarul cauzei.
În temeiul dispozițiilor art. 248 NCpc raportat la art.224 NCpc, reținând dispozițiile art. 107 și art. art. 114 alin. 1 NCpc, instanța invocă din oficiu și pune în discuția părților excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei B..
Reprezentantul convențional al reclamantei arată că lasă la aprecierea instanței pronunțarea asupra excepției.
Față de concluziile astfel formulate, instanța rămâne în pronunțare asupra excepției.
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.09.2015 sub nr._, reclamanta P. E.-E., a chemat în judecată pe pârâtul P. L., solicitând instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, pe cale de ordonanță președințială, să dispună:
- obligarea pârâtului să-și dea consimțământul pentru eliberarea pașaportului pe numele minorelor P. Daisy L., născută la data de 10.11.2001 și P. Evelyn D., născută la data de 21.06.2003, în caz contrar hotărârea judecătorească să țină loc de cerere, respectiv de acord al pârâtului, în vederea îndeplinirii tuturor formalităților și operațiunilor necesare de eliberare a pașaportului pentru minore.
- obligarea pârâtului pentru ca minorele minorele P. Daisy L., născută la data de 10.11.2001 și P. Evelyn D., născută la data de 21.06.2003, să călătorească împreună cu mama reclamantă în afara granițelor Spaniei, în caz de refuz prezenta hotărâre judecătorească să suplinească acordul pârâtului.
- cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanta a arătat în esență că a fost căsătorită cu pârâtul, iar din această căsătorie s-au născut minorele P. Daisy L. la data de 10.11.2001 și P. Evelyn D. la data de 21.06.2003. Prin Sentința nr. 4/26.03.2008 a Tribunalului de Primă Instanță din localitatea Bisbal d’Emporda Spanias, s-a dispus desfacerea căsătoriei părților și s-a stabilit ca autoritatea părintească asupra copiilor să fie exercitată în comun de ambii părinți, domiciliul fetelor fiind stabilit la locuința mamei în Spania. A menționat că atitudinea pârâtului de a refuza orice comunicare, cel puțin cu privire la minore, le creează grave prejudicii, situație pe care pârâtul nu o conștientizează. Având în vedere exercitarea autorității părintești în comun de către ambii părinți asupra celor două minore, acestea au nevoie de acordul tatălui, atât pentru obținerea pașapoartelor, cât și pentru ca ele să călătorească în afara granițelor țării în care locuiesc în prezent.
Mai arată reclamanta că a formulat o acțiune înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub dosar nr._/197/2015 prin care a solicitat obligarea pârâtului să-și dea consimțământul pentru eliberarea pașaportului pe numele minorelor P. Daisy L. și P. Evelyn D., respectiv obligarea pârâtului pentru ca minorele să călătorească în afara granițelor Spaniei, însă dosarul se află în etapa procedurii scrise, prealabile.
În final, reclamanta a precizat că în speță sunt întrunite condițiile pentru emiterea ordonanței președințiale.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 996, art. 997, art. 1001, art. 453 N.C.pr.civ.
În susținerea cererii, reclamanta a depus în copie vizată spre conformitate, înscrisuri (fl. 7-15).
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei conform art. 6 alin. 4 din OUG nr. 80/2013
În cauză, deși legal citat, pârâtul nu a depus întâmpinare, nu s-a prezentat în instanță și nici nu a solicitat probe în apărare.
La termenul de judecată din data de 06.10.2015, având în vedere dispozițiile art. 130 alin. 2 și art. 107 N.C.pr.civ., instanța a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei B., reținând cauza spre soluționare asupra excepției.
Analizând actele și lucrările dosarului, cu privire la excepția necompetentei teritoriale a Judecătoriei B., instanța reține că potrivit art. 107 N.C.pr.civ., instanța competentă teritorial este cea de la domiciliul pârâtului. În cauza dedusă judecății pârâtul locuiește în mun. Sibiu, .. 11, ., conform susținerilor reclamantei din cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Totodată, în temeiul art. 126 N.C.pr.civ., părțile pot conveni numai în pricinile privitoare la bunuri asupra competenței teritoriale, văzând și prevederile art. 130 alin.2 N.C.pr.civ. potrivit cărora competența este de ordine publică atunci când pricina este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura, reiese că în pricinile privitoare la persoane competența teritorială este de ordine publică, impunând-se atât părților, cât și instanței.
Instanța apreciază că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile art. 114 alin. 1 N.C.pr.civ., întrucât acestea nu privesc măsuri referitoare la minori rezultați din căsătorie sau din afara căsătoriei, ci se referă strict la cererile privind ocrotirea persoanei fizice, cereri date de Codul Civil (Titlul III) în competența instanței de tutelă, respectiv la cereri privind tutela minorului, ocrotirea interzisului judecătoresc și curatela.
Așadar, în speță este vorba despre o competentă teritorială exclusivă, dispozițiile art. 107 N.C.pr.civ. având caracter imperativ întrucât este privitor la persoane, iar nu la bunuri.
Față de considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 130 alin. 2 C.proc.civ. și art. 132 alin 3 C. proc.civ., instanța va admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei B. și va declina, în consecință, competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta P. E.-E., în contradictoriu cu pârâtul P. L., în favoarea Judecătoriei Sibiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei B., invocată din oficiu de instanță și în consecință:
Declină competența de soluționare a acțiunii civile formulate de reclamanta P. E.-E., în calitate de reprezentant legal al minorelor P. Daisy L., născută la data de 10.11.2001 și P. Evelyn D., născută la data de 21.06.2003, reprezentată convențional și cu dom. procesual ales în vederea comunicării actelor de procedură la Cabinet de Avocat C. G., cu sediul în mun. B., .. 64 A, ., în contradictoriu cu pârâtul P. L., cu dom. în mun. Sibiu, .. 11, ., în favoarea Judecătoriei Sibiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.10.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
I. R. D. A. I.
Red./Dact. IRD
08.10.2015, 6 ex.
← Pensie întreţinere. Sentința nr. 7775/2015. Judecătoria BRAŞOV | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 9747/2015.... → |
---|