Pensie întreţinere. Sentința nr. 2004/2015. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2004/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 25-02-2015 în dosarul nr. 2004/2015
ROMANIA
JUDECATORIA BRASOV
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.2004
Ședința publică din 25.02.2015
P.- E. B. – judecator
Grefier- L. C.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă de față, care s-a dezbătut în fond în ședința publică din 15.01.2015, când părțile prezente au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 28.01.2015, 11.02.2015, 25.02.2015.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constata lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța a pronunțat sentința de mai jos:
JUDECATORIA
Constată că, prin acțiunea civilă înregistrată sub numărul de mai sus, reclamanta N. D. a chemat în judecată pe pârâtul O. V. – M., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună majorarea pensiei de întreținere stabilită în sarcina pârâtului și în favoarea minorului O. G. – F., născut la data de 07.07.2005, prin sentința civilă nr. 8642/29.06.2010 a Judecătoriei B., cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii formulate, reclamanta arată că, prin sentința civilă nr. 8642/29.06.2010 a Judecătoriei B. s-a dispus obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului O. G. – F., născut la data de 07.07.2005, în sumă de 150 lei lunar. A susținut reclamanta că, dată fiind vârsta și nevoile minorului precum și veniturile actuale ale pârâtului, se impune recalcularea pensiei de întreținere în sensul majorării acesteia față de veniturile realizate de pârât în prezent, cu începere de la data introducerii acțiunii.
Prin întâmpinare, pârâtul arată că este de acord să plătească pensie de întreținere în cuantum de 250 lei lunar întrucât în prezent nu lucrează.
Prin acțiunea reconvențională, pârâtul a solicitat să se stabilească un program de legături personale cu minorul conform propunerii sale menționate în cuprinsul cererii.
În considerentele cererii, pârâtul arată că a fost în imposibilitate de a lua legătura cu minorul din cauza atitudinii ostile a reclamantei, care i-a insuflat minorului o stare de teamă cu scopul de a-l ține la distanță față de el.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 496 alin. 5, art. 488 Cod civil.
Prin întâmpinarea formulată la acțiunea reconvențională, reclamanta arată că nu este de acord cu dreptul pârâtului de a menține legături personale cu minorul întrucât nu este în interesul copilului. Pârâtul nu dorește decât să-și satisfacă propriile interese și să se sustragă de la plata pensiei de întreținere.
În probațiune, la dosar au fost depuse înscrisuri și s-a efectuat anchetă socială la domiciliul pârâtului.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Minorul O. G. – F., născut la data de 07.07.2005, este copilul reclamantei N. D. și al pârâtului O. V. – M., iar prin sentința civilă nr. 8642/29.06.2010 a Judecătoriei B., rămasă definitivă și irevocabilă s-a dispus obligarea tatălui la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului în cuantum de 150 lei lunar până la majoratul acestuia sau noi dispoziții ale instanței.
Potrivit art. 531 alin. 1 C.civ. “Dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere …”.
Din adresa nr. 7395/07.11.2014 emisă de Eldon SRL reiese că pârâtul a realizat în octombrie 2014, un venit net în cuantum de 1.129 lei, deci un venit mai mare decât cel realizat la data pronunțării sentinței civile nr. 8642/29.06.2010 a Judecătoriei B., când pensia de întreținere fusese stabilită raportat la venitul minim pe economia națională de la acea dată.
Făcând aplicarea dispozițiilor art. 529 alin. 2 C.civ. potrivit cu care “Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil…” și văzând faptul că din actele și lucrările dosarului rezultă că pârâtul nu mai are în întreținere alți copii, pensia de întreținere în favoarea minorului, urmează a fi stabilită la suma de 282,25 lei lunar, pensie de întreținere ce se indexează, de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației conform art. 531 alin. 2 C.civ.
Față de faptul că pensia de întreținere se acordă numai în măsura în care este cerută, presupunându-se, deci, că reclamanta a avut până la data introducerii acțiunii mijloacele pentru procurarea celor necesare traiului și văzând dispozițiile art. 532 alin. 1 C.civ., instanța va dispune obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere majorate de la data introducerii cererii de chemare în judecată, adică 26.06.2014, până la majoratul copilului sau noi dispoziții ale instanței.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 531 C.civ. coroborat cu art. 530 alin. 2 C.civ., instanța va admite acțiunea civilă astfel cum a fost formulată, dispunând potrivit celor de mai jos.
În privința cererii reconvenționale având ca obiect stabilirea programului de legături personale cu minorul, instanța reține următoarele:
Conform dispozitilor art. 17 din Legea nr. 272/2004 copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu ambii părinți.
Potrivit dispozițiilor art. 401 alin. 1 cod civil - aplicabile începând cu data de 01.10.2011 potrivit art. 6 alin. 6 C.civ., părintele separat de copilul lui păstrează dreptul de a avea legături personale cu acesta.
Programul trebuie să ajute copilul să păstreze sau să întărească legătura afectivă pe care acesta o are cu tatăl său. Pentru aceasta, copilul are nevoie să petreacă cât mai mult timp posibil cu tatăl său în diferite momente ale vieții sale și cu ocazia tuturor evenimentelor ce se petrec în viața sa.
Neînțelegerile dintre părinți cu privire la plata pensiei de întreținere nu trebuie să se răsfrângă asupra copilului și nu trebuie să afecteze relația dintre tată și copil.
Reclamanta consideră în mod nejustificat faptul că nu este în interesul minorului ca tatăl să mențină legătura cu copilul. În speță, nici vârsta minorului și nici neînțelegerile dintre părinți nu pot reprezenta impedimente în relația dintre copil și tată, în condițiile în care tatăl a manifestat disponibilitate pentru menținerea și întărirea relației cu copilul.
Stabilirea unui program de legături personale la domiciliul pârâtului chiar și peste noapte și chiar și în perioada corespunzătoare vacanțelor școlare, este de natură să asigure realizarea unei relații afective și a unei stabilități emoționale între tată și fiu, iar crearea unei astfel de legături de afectivitate este în interesul minorului, fiind în măsură să contribuie la echilibrul său. Instanța apreciază ca o astfel de legătură se poate crea pe perioada a mai multor zile consecutive când minorul urmează a rămâne la domiciliul pârâtului, care nu s-a dovedit că ar reprezenta un pericol pentru dezvoltarea fizică și psihică a copilului. În prezent, minorul are vârsta de 9 ani, vârstă care nu poate fi considerată o vârstă fragedă pentru dezvoltarea unei relații firești cu tatăl său.
Pentru a-i da posibilitatea pârâtului de a păstra legaturile personale cu minorul se impune ca exercitarea în concret a acestui drept să nu fie stânjenită de prezența permanentă a celuilalt părinte, comunicarea dintre cei doi trebuind să aibă loc în mod firesc, fără nici o restrângere. O astfel de comunicare se poate realiza de regulă în afara domiciliului copilului si a parintelui rezident, fără asistența acestuia, cu atât mai mult cu cât între părinți există o relație tensionată. Pentru aceasta, este necesar ca minorul să rămână peste noapte în casa tatălui său.
În acest context și în condițiile în care din actele și lucrările dosarului nu rezultă faptul că programul propus de pârât ar afecta copilul din punct de vedere psihic sau fizic sau că pârâtul ar reprezenta un pericol pentru dezvoltarea fizică și psihică a copilului, aspectele invocate de reclamantă nu reprezintă motive temeinice pentru restrângerea programului propus de pârât.
Așadar, având în vedere considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, instanța va admite cererea reconvențională și va stabili un program de legături personale cu minorul conform cu dispozitivul.
Văzând dispozițiile art. 453 alin. 1 și art. 454 Cod proc.civ. precum și faptul că pârâtul se află în culpă procesuală întrucât se afla de drept în întârziere în baza art. 1523 alin. 2 lit. c, teza a II-a Cod civil, urmează a fi obligat la plata către reclamantă a sumei de de 20 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea civilă formulată de reclamanta N. D., dom. în B., ., ., . cu pârâtul O. V. – M., dom. în B., ., ..
Admite acțiunea reconvențională formulată de pârâtul – reclamant reconvențional O. V. – M. în contradictoriu cu reclamanta – pârâtă reconvențională N. D., și în consecință:
Majorează pensia de întreținere stabilită prin sentința civilă nr. 8642/29.06.2010 a Judecătoriei B. în sarcina pârâtului și în favoarea minorului O. G. – F., născut la data de 07.07.2005, de la suma de 150 lei lunar la suma de 282,25 lei lunar, începând cu data de 26.06.2014 și până la majoratul copilului sau noi dispoziții ale instanței de judecată, pensie de întreținere ce se indexează de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației.
Obligă reclamanta să permită pârâtului să aibă legături personale cu minorul O. G. – F., născut la data de 07.07.2005, în următoarea modalitate:
- în fiecare sâmbătă de la ora 1200 și până la ora 1800 , la domiciliul tatălui, cu obligarea tatălui de a lua minorul de la adresa mamei și a-l aduce înapoi la aceeași adresă;
- a doua zi de sărbătoarea Paștelui, de la ora 900 , până a treia zi la ora 1800 , la domiciliul tatălui, cu obligarea tatălui de a lua minorul de la adresa mamei și a-l aduce înapoi la aceeași adresă;
- a doua zi de sărbătoarea Crăciunului, de la ora 900 , până a treia zi la ora 1800, la domiciliul tatălui, cu obligarea tatălui de a lua minorul de la adresa mamei și a-l aduce înapoi la aceeași adresă și
- din data de 15 iulie, ora 900 până în data de 15 august, ora 1800, la domiciliul tatălui, cu obligarea tatălui de a lua minorul de la adresa mamei și a-l aduce înapoi la aceeași adresă
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi 25.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
E. B. L. C.
Red. E.B./11.05.2015
Dact. L.C./11.05.2015
Ex.4
| ← Cerere necontencioasa. Sentința nr. 8423/2015. Judecătoria BRAŞOV | Ordin de protecţie. Sentința nr. 795/2015. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
