Plângere contravenţională. Sentința nr. 5636/2013. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5636/2013 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 03-10-2013 în dosarul nr. 12298/94/2012
Dosar nr._ SECȚIA CIVILĂ
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
SENTINȚA CIVILĂ NR.5636
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 3.10.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: S.-I. I. C.
GREFIER: D. S.
Pe rol pronunțarea cauzei civile privind pe petentul M. G. M. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV, având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile de fond au avut loc în ședința publica de la 12.09.2013, fiind consemnate în încheierea de ședința de la aceea data, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la data 19.09.2013, apoi la 26.09.2013, apoi la 3.10.2013, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 8.10.2012 sub nr._, petentul M. G. M. a chemat în judecată pe intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/29.09.2012 pentru nelegalitate și netemeinicie, iar în subsidiar a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea plângerii petentul a arătat că prin procesul-verbal contestat s-a consemnat faptul că petentul a trecut printre semibariere la nivel cu calea ferată la ora 2 noaptea.
Petentul a recunoscut acest fapt, însă a mai arătat că procesul-verbal de contravenție este lovit de nulitate pentru că agentul constatator nu și-a motivat în drept sancțiunile aplicate. De asemenea, sancțiunea aplicată este disproporționată față de gradul de pericol social al faptei săvârșite, agentul constatator nu a ținut seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile OUG 195/2002, OG 2/2001, art.112 C.proc.civ.
A solicitat instanței administrarea probei cu înscrisuri și cu un martor.
În dovedire petentul a depus la dosar copie de pe procesul-verbal contestat, dovada de circulație.
Deși legal citat, intimatul I.P.J. ILFOV, nu și-a trimis reprezentant în fața instanței de judecată și nici nu a formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 29.09.2012 petentul M. G. M. a fost amendat contravențional cu suma de 630 lei și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.102/3/c din OUG 195/2002.
În fapt s-a reținut că, în data de 29.09.2012, pe .. C. catre Voluntari, petentul a condus autovehiculul VW cu număr de înmatriculare_ și nu a oprit la trecerea la nivel cu calea ferată când semibarierele erau coborâte iar semnalele luminoase și sonore erau în funcțiune, trecand printre acestea.
Plângerea a fost depusă la instanță cu respectarea termenului de 15 zile stabilit de art.31 alin.1 din O.G. nr.2/2001.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea cerințelor legale prevăzute de art.16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. Procesul-verbal a fost semnat de agentul constatator și de către petent, fiind astfel respectate și dispozițiile art. 19 din același act normativ.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța constată că, prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului trebuie analizat, în fiecare caz în parte, în ce măsură fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o „acuzație în materie penală”, în sensul art.6 din CEDO. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii alternative: 1)dacă textul ce definește contravenția aparține, conform legii naționale, dreptului penal, 2) natura faptei, 3)natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate.
În cauză, neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferată când barierele sau semibarierele sunt coborâte ori în curs de coborâre sau când semnalele cu lumini roșii și/sau sonore sunt în funcțiune reprezintă o faptă contravențională și nu penală, conform legii naționale. De asemenea, tratamentul sancționator s-a realizat prin aplicarea unei amenzi în cuantum de 630 lei și prin suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile, care cumulate, prezintă o anumită severitate. De asemenea, rațiunea urmărită de legiuitor în incriminarea unei astfel de fapte o reprezintă protejarea siguranței pe drumurile publice.
Astfel, prin raportare la gradul de severitate al sancțiunii și la natura faptei, instanța concluzionează că fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o „acuzație în materie penală”.
Consecințele calificării faptei drept „acuzație în materie penală” sunt: aceea că petentul se bucură de prezumția de nevinovăție iar sarcina probei incumbă autorităților statului. Însă, nici una dintre aceste garanții procesuale nu are caracter absolut, deoarece limitele până la care funcționează prezumția de nevinovăție și conținutul obligației autorităților de a suporta sarcina probei se raportează la specificul fiecărui caz în parte.
În materia faptelor scoase din sfera dreptului penal și incluse în sfera abaterilor contravenționale, Curtea Europeană a admis faptul că limitele de apreciere sub aspectul respectării prezumției de nevinovăție sunt mult mai largi. Prezumția de nevinovăție nu este una absolută, ca de altfel nici obligația acuzării de a suporta întreaga sarcină a probei. D. fiind că analiza se plasează într-un domeniu în care numărul faptelor sancționate este extrem de mare, Curtea Europeană a reținut că aplicarea cu cea mai mare rigoare a principiilor enunțate ar duce la lăsarea nepedepsite a multor contravenții și ar pune în sarcina autorităților ce aplică astfel de sancțiuni o povară excesivă și nejustificată.
Hotărârea A. împotriva României nu constituie o critică a atribuirii unei valori probante procesului-verbal de contravenție, ci doar a modului de administrare a probelor. Din această perspectivă, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și poate constitui o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului. A conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerat o modalitate de „stabilire legală a vinovăției” în sensul art.6 din CEDO. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale, minore ca și gravitate dar extrem de numeroase.
Potrivit art.102 alin.3 lit. c din OUG 195/2002 reprezintă contravenție neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferată când barierele sau semibarierele sunt coborâte ori în curs de coborâre sau când semnalele cu lumini roșii și/sau sonore sunt în funcțiune.
Instanța constată că mențiunile agentului de poliție se coroborează și cu recunoașterea săvârșirii faptei de către petent la momentul constatării contravenției când a semnat procesul verbal fără obiecțiuni.
Astfel, dacă simpla semnătură a contravenientului la rubrica de luare la cunoștință de procesul-verbal nu echivalează, în principiu, cu recunoașterea faptei, nu același lucru se poate spune despre situația în care același contravenient semnează actul ce indică expres recunoașterea săvârșirii faptei contravenționale. Este de presupus că, într-o asemenea situație, orice persoană ar lua o minimă atitudine față de actul nelegal și cu conținut incorect, refuzând să își asume, prin semnătură, o mențiune ce nu corespunde adevărului. Nu există o altă explicație rezonabilă decât recunoașterea faptei pentru ca petentul să fi semnat procesul-verbal care indica chiar recunoașterea săvârșirii faptei.
Prin chiar plangerea depusa la instanta de judecata, petentul a recunoscut ca a savarsit contraventia, crezand ca exista o defectiune la sistemul de ridicare, intrucat a asteptat 15 minute ridicarea lor, si fiind si o ora foarte tarzie, a trecut printre acestea.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunilor aplicate, instanța constată că organul constatator a individualizat în mod corect sancțiunile.
Potrivit art.96 alin.1 din OUG nr.195/2002, sancțiunile complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege.
Raportat la cele două criterii legale prevăzute de art. 98 alin.3 din OUG nr.195/2002, gravitatea faptei și pericolul social, precum și la art.21 alin.3 din OG 2/2001 instanța reține că sancțiunile sunt proporționale. Astfel, instanța are în vedere că fapta prezintă un grad de pericol social sporit raportat la urmările care s-ar fi putut produce, motiv pentru care suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile este justificată. În acest context, instanța reține că gradul de pericol este sporit și că sancțiunea complementară se impune a fi menținută.
Față de aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal este legal și temeinic iar sancțiunile sunt proporționale, motiv pentru care va respinge acțiunea ca neîntemeiată și va menține procesul verbal . nr._ din data de 29.01.2013 ca fiind legal și temeinic întocmit.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă și având în vedere principiului disponibilității, instanța urmează a lua act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul M. G. M., cu domiciliul în Voluntari, .. 80, județul Ilfov, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV, cu sediul în sector 2, București, ., nr. 7, ca nefondată.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.10.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Red.SIIC/tehnored.DS/4 ex.
| ← Actiune in regres. Sentința nr. 3581/2013. Judecătoria BUFTEA | Actiune in regres. Sentința nr. 2384/2013. Judecătoria BUFTEA → |
|---|
