Plângere contravenţională. Sentința nr. 6614/2013. Judecătoria BUFTEA
Comentarii |
|
Sentința nr. 6614/2013 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 13-11-2013 în dosarul nr. 13527/94/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.6614
Ședința publică din data de 13.11.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – GALAȚANU N.
GREFIER - M. G.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe petenta I. M. R. și pe intimatul I. G. al Poliției Române, Secția de Poliție Autostrăzi, având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la 23.10.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 28.10.2013, la 05.11.2013 și la 13.11.2013, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA ,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 31.10.2012, sub nr._ petenta I. M. R. în contradictoriu cu intimatul I. G. al Poliției Române, Secția de Poliție Autostrăzi a solicitat instanței, ca prin hotărârea judecătorească ce va pronunța să dispună anularea procesului - verbal de constatare a contravenției . nr._ întocmit la data de 23.10.2012 și exonerarea de la plata amenzii contravenționale.
In fapt, petenta arată că la data de 23.10.2012 în jurul orelor 16.45 a fost oprită în trafic de către un agent de poliție din cadrul Brigăzii de Poliție Autostrăzi, pentru nerespectarea regimului de viteză pe autostrada A3, în urma discuțiilor purtate cu agentul de poliție i s-a adus la cunoștință că a circulat cu viteza de 169 km pe oră pe un sector de drum unde limita legală este de 100 km/h, a cerut să i se arate proba foto, iar acesta a refuzat.
Plângerea contravențională nu a fost întemeiată în drept.
În dovedire, petenta a depus la dosar copie a procesului – verbal de constatare a contravenției . nr._ întocmit la data de 23.10.2012 și a cărții de identitate.
Plângerea contravențională este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, potrivit art. 15, lit. i din Legea 146/1997 și art.1, alin 2 din OG 32/1995.
Intimatul nu a formulat întâmpinare, însă, a depus la dosar, la solicitarea instanței, fotografii radar, atestatul operatorului radar, buletinul de verificare metrologică a dispozitivului video – radar și punct de vedere al agentului constatator
Instanța a încuviințat și administrat pentru ambele părți proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare si sancționare a contravenției . . nr._ intocmit la data de 23.10.2012 de intimat, petenta a fost sancționata cu amenda contravenționala in cuantum de 630 lei si avertisment intrucat, in ziua de 23.10.2012, orele 16,44, pe A3, a condus auto cu nr._ si a fost inregistrat cu aparatul radat circuland cu viteza de 169 km/h, pe un sector de drum cu limita de viteza de 100 km/h. De asemenea, nu a avut asupra sa permisul de conducere.
Procesul verbal i-a fost comunicat petentei, acesta încadrându-se în termenul legal de depunere a plângerii de 15 zile prevăzut de art. 31 alin.1 din O.G. nr.2/2001.
Instanța subliniază faptul că procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Fiind investită potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal, instanța constată următoarele:
Sub aspectul legalității procesului verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute. Instanța mai reține, totodată și împrejurarea că faptelor li s-a dat încadrarea juridică corectă, petentul fiind sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța constată ca, potrivit fotografiilor radar atașate la dosarul cauzei, petenta conducea autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ cu viteza de 169 km/h. Aparatul de măsurare și determinare a vitezei de deplasare a autovehiculelor, în momentul în care a surprins petentul circulând cu viteza de 169 km/h, era verificat și omologat potrivit buletinului de verificare metrologică nr._ din data de 01.03.2012 (f. 28).
Mai mult, instanța apreciază că petenta avea obligația legală de a respecta limită de viteză, atât pentru propria siguranță, cât și pentru siguranța celorlalți participanți la trafic, obligatie valabilă pe toată durata deplasării în trafic. Instanța constată că viteza de deplasare a fost stabilită în modalitatea prevăzută de lege, iar instanța consideră că buletinul de verificare metrologică eliberat pentru aparatul radar prezumă că acesta corespunde din punct de vedere metrologic și că este utilizat ca atare.
Instanța constată că, în cauza de față petenta nu a făcut dovada netemeiniciei procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, prezumția de care beneficiază acesta nefiind, așadar, răsturnată.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale instanța reține că sancțiunea a fost corect individualizată cu respectarea dispozițiilor art. 21 alin. 3 din O.G nr.2/2001 potrivit cărora sancțiunea aplicată pentru săvârșirea unei contravenții trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Față de aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plangerea formulată de petenta I. M. R., cu domiciliul în Snagov, ., J. Ilfov în contradictoriu cu intimatul I. G. al Poliției Române, Secția de Poliție Autostrăzi, cu sediul în sector 5, București, .. 83-85, ca neintemeiata.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 13.11.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
GALAȚANU N. M. G.
Red.jud.GN
Thn.red.gr.MG/
Ex.4/04.02.2014
← Actiune in regres. Sentința nr. 2945/2013. Judecătoria BUFTEA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3416/2013. Judecătoria... → |
---|