Plângere contravenţională. Sentința nr. 7585/2013. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7585/2013 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 16-12-2013 în dosarul nr. 15776/94/2012
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECATORIA B.
SENTINTA CIVILA NR. 7585
Ședința Publică din data de 16.12.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE S. D.-I.
Grefier M. S. I.
Pe rol soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de petentul P. M. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV - având ca plângere contravențională – CP nr._ din data de 02.12.2012.
La apelul nominal făcut în ședință publică părțile au lipsit.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că dosarul este la primul termen de judecată, stadiu procesual – fond, obiectul cauzei – plângere contravenționala, prin Serviciul registratură, la data de 08.10.2013, intimatul a depus înscrisuri, s-a solicitat judecarea în lipsă, după care,
În baza art. 104 alin. 13 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești se lasă dosarul la a doua strigare, față de lipsa părților.
Se reia dosarul la a doua strigare, la ordine, la apelul nominal făcut în ședință publică, părțile lipsind.
Instanța, respinge solicitarea petentului de solicitare a ordinului de serviciu a agentului constatator, făcută de acesta în cuprinsul plângerii, ca nefiind utilă și concludentă soluționării cauzei.
În temeiul art. 167 C. pr. civ., instanța încuviințează pentru petent proba cu înscrisuri apreciind-o ca fiind concludentă, utilă și pertinentă soluționării cauzei.
Față de actele și lucrările dosarului instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cauze, reține următoarele:
Prin plângerea înregistrată la data de 13.12.2012 pe rolul Judecătoriei B. sub numărul_, petentul P. M., a chemat în judecata pe intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV, solicitând:
- anularea procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 02.12.2012,
- exonerarea de la plata cuantumului amenzii de 630 lei și 9 puncte amendă,
- anularea măsurii suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile,
- restituirea sumei de 315 lei reprezentând amenda achitată în 48 de ore.
În motivare sa arătă că la data de 02.12.2012, în timp ce circula pe drumul dintre localitățile Afumați și Mogoșoaia, județul Ilfov, petentul a fost înregistrat în dreptul localității Otopeni, de către aparatul radar montat pe auto MAI_, cu o viteză care depășea limita maximă legală pe respectivul sector de drum.
În plângere se subliniază faptul că probele produse de către agentul constatator nu sunt dincolo de orice îndoială, neprezentând garanția obiectivității și redării fidele a situației de fapt. Se are în vedere faptul că procesul verbal nu poate fi întocmit numai prin simpla constatare a agentului, aceasta neputând servi ca temei pentru aplicarea sancțiunii contravenționale. Astfel, petentul consideră că agentul constatator trebuie să facă dovada unor probe temeinice privind vinovăția, pentru a elimina orice greșeală în aplicarea sancțiunii contravenționale.
În cazul de față, fiind vorba de un mijloc tehnic de înregistrare, petentul solicită ca intimatul să facă dovada că aparatul radar folosit deține toate certificatele și avizele legale privind funcționarea și consideră necesar ca agentul constatator să facă dovada că se afla în timpul programului legal de lucru, prin prezentarea ordinului de serviciu întocmit și semnat de către conducătorul ierarhic superior, precum și autorizația de operator radar.
În lipsa celor solicitate, petentul consideră că îi este încălcată prezumția de nevinovăție consfințită prin art. 6 paragraful 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În drept, plângerea se întemeiază pe prevederile art. 31 din OG nr. 2/2001.
În dovedirea celor susținute se solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosarul cauzei.
Intimatul, legal citat, nu a formulat întâmpinare dar, la solicitarea instanței, a depus la dosarul cauzei 2 foto radar, buletinul de verificare metrologică și atestat operator radar.
Plângerea contravențională este scutită de taxa de timbru, potrivit art.15 lit. i din L.146/1997 și timbru judiciar, potrivit art.1 alin.2 din OG.32/1995.
Sub aspectul probațiunii a fost încuviințată, pentru petent, proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din data 02.12.2012 petentul P. M. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 630 lei și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 102 alin.3 lit. e din OUG 195/2002 și sancționată de dispozițiile art. 102 alin.3 din OUG 195/2002.
În fapt s-a reținut că, în data de 02.12.2012, ora 12:25, pe DNCB km2+500m în localitatea Otopeni, a condus autoturismul cu nr de înmatriculare_ și a fost înregistrat circulând cu o viteză de 165 km/h, având cu 75 km/h peste limita legală prevăzută pentru sectorul de drum respectiv.
La rubrica obiecțiuni a fost înscrisă mențiunea „ Nu”.
Plângerea a fost depusă la instanță cu respectarea termenului de 15 zile stabilit de art.31 alin.1 din O.G. nr.2/2001, procesul verbal de contravenție fiindu-i comunicat la momentul întocmirii, iar plângerea depusă la poștă și înregistrată la instanță la data de 13.12.2012.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța reține că acesta cuprinde mențiunile prevăzute de art.16 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, că a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.17 din același act normativ, a fost semnat de către agentul constatator și de petent.
De altfel, instanța constată că petentul nu invocă motive de nelegalitate, ci doar de netemeinicie a procesului verbal de contravenție.
Față de aceste considerente, instanța constată că procesul verbal este legal întocmit, nefiind afectat de vreo cauză de nulitate absolută.
Analizând temeinicia procesului verbal, instanța constată că în cuprinsul acestuia s-a reținut o situație de fapt corectă, sancționarea petentului realizându-se cu respectarea dispozițiilor legale, faptele acestuia de a circula cu viteza de 165 km/h pe un sector de drum unde limita de viteză era de 90 km/h întrunind elementele contravenției reglementate de art. 102 alin.3 lit.e din OUG195 din 2002, varianta în vigoare la momentul constatării faptei.
Contravenția a fost constatată de către un agent de poliție atestat ca operator radar (atestat f.25-26 din dosar), cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic (Buletinul de verificare metrologică fila nr.24 din dosar).
Planșa foto prezentată de intimat (fila nr.22-23) îndeplinește cerințele art. 3.5.1 din Norma de metrologie legală NML 021-05, aprobată prin Ordinul nr. 301/2005 emis de Biroul Român de Metrologie Legală, evidențiindu-se în cuprinsul lor data și ora măsurătorii, valoarea vitezei și imaginea autovehiculului al cărui număr de înmatriculare este vizibil.
Având în vedere că aparatul radar a fost verificat metrologic, aflându-se în termenul de valabilitate, instanța constată că acesta nu putea genera erori privind măsurarea vitezei, fiind calibrat pentru identificarea vitezei reale de deplasare.
Având în vedere aceste considerente, instanța constată că intimata a probat în mod temeinic contravenția reținută în sarcina petentului, iar acesta din urmă, prin susținerile sale, nu a reușit să facă dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cadrul procesului verbal de constatare a contravenției, actul astfel contestat bucurându-se în continuare de prezumția de temeinicie și legalitate ce i-au fost conferite de lege.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunilor aplicate, instanța constată că organul constatator a individualizat în mod corect sancțiunile.
Astfel, conform art. 102 alin.3 lit.e din O.U.G. 195/2002, fapta săvârșită de a depăși viteza legală cu 75 de km/h se sancționează cu amenda și cu sancțiunea contravențională complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile (conform variantei în vigoare a OUG 195/2002 la data săvârșii contravenției).
Potrivit art.96 alin.1 din OUG nr.195/2002, sancțiunile complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege.
Raportat la cele două criterii legale prevăzute de art. 98 alin.3 din OUG nr.195/2002, gravitatea faptei și pericolul social, precum și la art.21 alin.3 din OG 2/2001 instanța reține că sancțiunile sunt proporționale. Astfel, instanța are în vedere că fapta prezintă un grad de pericol social sporit raportat la urmările care s-ar fi putut produce, petentul, prin fapta sa, punând în pericol siguranța sa și a celorlalți participanți la trafic.
Față de aceste considerente, văzând și disp. art.34 din O.G. nr.2/2002 instanța va respinge plângerea ca neîntemeiată și va menține procesul . nr._ din data de 02.12.2012 ca fiind legal și temeinic întocmit.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă și având în vedere principiului disponibilității, instanța urmează a lua act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul P. M., domiciliat în Constanta, .. 3, ., ., județul C., în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL JUDETULUI ILFOV, cu sediul în sector 2, București, ., nr. 7, ca neîntemeiată.
Menține procesul verbal . nr._ din data de 02.12.2012 ca fiind legal și temeinic.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16.12.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Red. Jud. SDI/tehn. Gr. MSI/4ex./20.12.2013
| ← Actiune in regres. Sentința nr. 6637/2013. Judecătoria BUFTEA | Validare poprire. Sentința nr. 201/2013. Judecătoria BUFTEA → |
|---|
