Plângere contravenţională. Sentința nr. 6875/2014. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6875/2014 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 19-12-2014 în dosarul nr. 5432/94/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 6875
Ședință publică din data de 19.12.2014
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
P.- A. N. M.
GREFIER- S. I. M.
Pe rol judecarea cauzei civile formulată de petentul A. I. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV, având ca obiect plângere contravetionala . nr._ din data de 13.06.2014.
Dezbaterile de fond au avut loc în ședința publica de la 02.12.2014, fiind consemnate în încheierea de ședința de la aceea data, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la data de 12.12.2014 si 19.12.2014 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze, reține următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul B. la data de 18.06.2014 sub nr._, petentul A. I. a formulat în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV plangere contraventionala impotriva procesului verbal de contraventie . nr._ din data de 13.06.2014 solicitand anularea acestuia, restituirea permisului de conducere si exonerarea de la plata amenzii.
In fapt, la data de 13.06.2014 petentul a fost sanctionat contraventional pentru ca in data de 13.06.2014 a condus autoturismul_ pe DN2 in localitatea Voluntari, fara a acorda prioritate de trecere pietonilor aflati in traversare.
In esenta, petentul arata ca nu se face vinovat de savarsirea contraventiei pentru care a fost sanctionat, pe sensul acestuia de mers neaflandu-se pe sensul acestuia de deplasare.
Totodata, se arata faptul ca cele consemnate la rubrica Alte mentiuni cele consemnate nu ii apartin.
In drept, art. 16 si 17 din OG 2/2001.
In probatiune se solicita incuviintarea probei cu inscrisuri si proba testimoniala. Cererea este timbrata cu taxa de timbru in cuantum de 20 lei.
Legal citat, intimatul a depus la dosarul cauzei intampinare prin care solicita respingerea plangerii contraventionale ca neintampinata, si mentinerea procesului verbal ca legal si temeinic intocmit.
In drept, art. 205 alin. 2 C..
Nu se solicita incuviintarea de probe.
La data de 14.10.2014 petentul a depus la dosarul cauzei raspuns la intampinare.
La termenul din data de 02.12.2014, instanta a încuviintat pentru cauza proba cu înscrisuri si proba video.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține:
Prin procesul-verbal . nr._ din data de 13.06.2014(fila 7) s-a constatat că în data de 13.06.2014, petentul a condus auto cu nr._ pe DN2- bld, Voluntari, din direcția București către Afumati și când a ajuns la trecerea de pietoni de la intersectia DN2 cu . acordat prioritate de trecere pietonului angajat în trecerea drumului public pe sensul sau de mers, pe marcajul pietonal, fiind filmat cu aparatul radar.
În sarcina petentului a fost reținută fapta prevăzută de art. 100 alin.3 lit.b din OUG 195/2002.
Petentului i-a fost aplicată sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 340 lei și sancțiunea contravențională complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile în baza art. 100 alin. 3 din OUG 195/2002.
Potrivit art. 100 alin.3 lit. b din OUG 195/2002 constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului.
Procesul-verbal de contravenție face dovadă asupra situației de fapt reținute și asupra încadrării în drept a faptei în condițiile în care este legal și temeinic întocmit. Din analiza comparativă a cerințelor prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute și a cuprinsului procesului-verbal se poate constata că acesta a fost legal întocmit.
Astfel, în privința elementelor de forma ale procesului verbal prevazute de art. 16 din OG 2/2001, instanta observa ca acesta îndeplinește toate conditiile de valabilitate reglementate de lege, inclusiv cele prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute, conf. art. 17 din OG 2/2001, respectiv numele, prenumele, calitatea agentului constatator, numele, prenumele contravenientului, data si locul savarsirii faptei, semnatura agentului. Procesul-verbal de contravenție a fost semnat de către petent fără mențiuni.
În ceea ce privește temeinicia, instanta constata ca nu s-a facut dovada unei alte situatii de fapt decât cea mentionata în procesul verbal. De fapt, instanța reține că petentul, desi in sedinta publica din 02.12.2014, tardiv, a solicitat proba testimoniala, prin inscrisul de la f.19, a aratat ca nu are martori, iar in procesul verbal contestat s-a mentionat: » Conducatorul auto se afla singur in auto».
Pe de altă parte, intimatul a depus la dosar CD- filmare (fila 22) care confirmă întru totul cele reținute în procesul verbal de contravenție.
Trebuie subliniat că potrivit principiilor generale de drept, cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească.
Instanța are în vedere și decizia nr. 205/2009 pronunțată de Curtea Constituțională referitoare la excepția de neconstituționalitate a disp.art.16, art.17 și art.19 alin.1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor potrivit cu care „instanța competentă să soluționeze plângerea îndreptată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este obligată să urmeze anumite reguli procedurale, în virtutea cărora sarcina probei aparține celui care afirmă ceva în instanță, iar nu celui care a întocmit procesul-verbal de contravenție”.
Trebuie precizat că, de altfel, în cauza A. împotriva Romaniei (hotararea din 04.10.2007, devinitiva la 31.03.2008), Curtea Europeana admite ca orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, pe care Convenția nu le împiedică din principiu, insa trebuie recunoscut celui acuzat de savarsirea unei contraventii garantiile procedurale prevazute de art 6 par. 1 si 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, respectiv informarea acuzatului, în termenul cel mai scurt, asupra naturii și cauzei acuzației ce i se aduce, acordarea timpului și înlesnirilor necesare pentru a-și pregăti apărarea, garantarea dreptului la apărare personal sau prin avocat, posibilitatea de a întreba sau solicita audierea martorilor acuzării și de a obtine citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării.
Esential este ca atat pe parcursul judecatii, cat si in etapa analizei probelor sa nu se incalce prezumtia de nevinovatie de care se bucura contravenientul. Cu alte cuvinte, petentul trebuie sa aiba posibilitatea sa propuna si sa administreze ce probe doreste, iar instanta sa adminstreze probele atat in favoarea, cat si in defavoarea contravenientului cu impartialitate, motivand de ce a dat o credibilitate mai mare celor din urma. Aceasta este in esenta si concluzia la care ajunge Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza A. contra Romaniei.
Din economia disp.art.34 din OG 2/2001 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrarie. Procesul-verbal contravențional fiind prezumat a fi legal, revine „contravenientului” care l-a contestat, deci care a făcut plângerea în instanță, să răstoarne prezumția, adică să dovedească netemeinicia și/sau nelegalitatea acestuia. Prezumția de adevăr a procesului-verbal poate fi răsturnată prin probe contrarii.
Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a statuat că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este un drept absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c.Franța, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c.Suedia).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c.Franța).
Dispozițiile OUG nr.195/2002 R au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație pe drumurile publice, deci câmpul de aplicare a acestui act normativ privește toți cetățenii.
Respectarea regulilor impuse de OUG nr.195/2002 R are implicații majore asupra garantării dreptului la viață și la integritate a persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială. Astfel, fapta de a conduce un autovehicul cu nerespectarea regulilor privind acordarea priorității de trecere pietonilor care au acest drept, constituie statistic una dintre cauzele frecvente ale producerii de accidente rutiere cu urmări tragice asupra vieții și integrității corporale a persoanelor implicate. Acest lucru constituie un motiv întemeiat pentru ca măsurile represive împotriva celor ce încalcă regulile de circulație în acest mod să se aplice cu fermitate pentru o mai bună conștientizare a pericolului public reprezentat de un astfel de comportament.
Desigur că persoana sancționată în baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil – art.31-36 din OG 2/2001 – în cadrul căruia se poate servi de orice mijloc de probă și poate invoca orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c.România).
Având în vedere cele expuse, instanța reține că petentul nu a făcut dovada prin nici un mijloc de probă că situația de fapt ar fi alta decât cea descrisă în procesul-verbal atacat.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale în raport de disp.art.21 alin.3 din OG 2/2001, instanța reține că amenda contravențională stabilită la minimul prevăzut de lege precum și aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, sunt proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită contravenția, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, așa încât nu se impune reevaluarea acesteia.
Față de considerentele arătate mai sus, instanța, în temeiul art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, urmează a respinge plângerea contravențională formulată de către petent, ca neîntemeiată si sa mentina procesul-verbal cotestat ca fiind legal si temeinic.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul A. I. - sector 3, București, ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV - sector 2, București, ., nr. 7, ca neîntemeiată.
Menține procesul verbal ca fiind legal și temeinic.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, care se va introduce la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19.12.2014.
PREȘEDINTE,GREFIER,
A. N. M. S. I. M.
redANM/tehnSIM/
04ex/17.06.2015
| ← Fond funciar. Sentința nr. 5941/2014. Judecătoria BUFTEA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1377/2014. Judecătoria... → |
|---|
