Somaţie de plată. Sentința nr. 284/2014. Judecătoria BUFTEA

Sentința nr. 284/2014 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 31-01-2014 în dosarul nr. 15058/94/2012

Dosar nr._ SECȚIA CIVILĂ

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BUFTEA

SENTINȚA CIVILĂ NR.284

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 31.01.2014

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: TĂŞCAN ADRIANA

GREFIER: D. S.

Pe rol pronunțarea cauzei civile privind pe creditoarea S.C P. C. S.R.L, și pe debitor S.C. C & V W. C. S.R.L, având ca obiect somație de plată.

Dezbaterile de fond au avut loc în ședința publica de la 23.01.2014, fiind consemnate în încheierea de ședința de la aceea data, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la data 31.01.2014, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:

I N S T A N T A

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 29.11.2012, astfel cum a fost precizată, creditoarea S.C P. C. S.R.L a chemat în judecată pe debitoarea S.C. C & V W. C. S.R.L, solicitând instanței să pronunțe o hotărâre prin care debitoarea să fie somată să plătească creditoarei suma de 3.806 euro (echivalentul a 16.830 lei, la un curs BNR la 5.11.2013 – 1 euro = 4,4422 lei), reprezentând factură neachitată și penalități aferente calculate până la data de 11.11.2013, precum și cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, creditoarea a arătat că între părți a fost încheiat contractul nr.C0110/2011 din 22.10.2011, în urma căruia creditoarea a emis factura fiscală nr.0012 din 21.11.2011 pentru suma de 8065 lei, reprezentând echivalentul a 1850 Euro. Factura emisă a fost acceptată la plată, însă debitoarea a refuzat nejustificat să-și onoreze obligația de plată.

A mai arătat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii prevăzute de art.1 din OG 5/2001, creanța fiind certă, lichidă și exigibilă.

Față de aspectele învederate a solicitat instanței admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și precizată, să se dispună emiterea somației de plată și fixarea unui termen pentru îndeplinirea de către debitoare a obligației de plată.

În drept, creditoarea a invocat prevederile OG 5/2001, cu modificările și completările ulterioare.

În dovedirea acțiunii, creditoarea a depus la dosar înscrisuri, filele 6-16.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 39 RON potrivit art.3 lit.o1 din L 146/ 1997 și timbru judiciar de 3 RON, potrivit art.3 alin.1 din OG 32/1995.

Debitoarea S.C. C & V W. C. S.R.L a depus întâmpinare prin care a solicitat instanței respingerea cererii de emitere a unei somații de plată, ca fiind netemeinică și nelegală.

În motivare a arătat că din documentele depuse la dosarul cauzei respectiv contractul și factura fiscală invocate de către creditoare, acestea nu sunt ștampilate de debitoare întrucât au existat neînțelegeri cu privire la valoarea acestora. Având în vedere că însuși contractul este contestat,debitoarea nu poate fi obligată la plata de penalități de întârziere de 0,15%/zi fără a avea certitudinea că aceste au fost însușite de debitoare acordând astfel semnătura valabilă și ștampila pe contract.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, între creditoare și debitoare s-a încheiat contractul nr. C0110/22.10.2011 (f. 7-9) având ca obiect elaborarea de către creditoare, în calitate de proiectant, în beneficiul debitoarei, a unui proiect tehnic pentru stația nouă de epurare ape din ..

Subsecvent încheierii procesului verbal din data de 21.11.2011 (f.10) care atestă executarea obligațiilor contractuale de către creditoare și obligă beneficiarul la achitarea contravalorii serviciului prestat, creditoarea a emis factura fiscală nr. 0012/21.11.2011 (f.11) pentru suma de 8065 lei.

În drept, potrivit art. 969 alin.1 C.civ. “Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante”, textul consacrând principiul forței obligatorii a contractului (pacta sunt servanda).

Verificând cererea creditoarei, instanța constată că, potrivit art. 1 alin.1 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001, pentru admiterea acesteia este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unei creanțe certe, lichide și exigibile ce reprezintă o obligație de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinată potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege și care atestă drepturi și obligații privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestații.

În ceea ce privește condiția ca obligația de plată a unei sume de bani, a cărei executare se solicită prin somație, să fie asumată prin contract constatat printr-un înscris, instanța constată că aceasta este îndeplinită, părțile semnând contractul aflat la dosarul cauzei.

În ceea ce privește condiția certitudinii creanței creditoarei, instanța constată că, potrivit dispozițiilor art. 379 alin. 2 Cod procedura civilă, creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. În speța de față este îndeplinită această condiție deoarece factura fiscală a fost emisă în baza dispozițiilor contractului (art. IV).

În ceea ce privește caracterul lichid al creanței, potrivit art. 379 alin. 4 Cod procedura civila, o creanță este lichidă când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă prin această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală.

Având în vedere că suma datorată de debitoare este în mod exact determinată în factura emisă de creditoare și a cărei plată se solicită prin prezenta, instanța reține că și această condiție a admisibilității ordonanței este îndeplinită în speță.

În privinta conditiei exigibilității obligației, aceasta echivalează cu ajungerea ei la termen, respectiv cu momentul în care un creditor poate să solicite debitorului executarea acesteia de bunăvoie, putând, însă, să apeleze în caz de nevoie (în caz de neexecutare) la forța de constrângere a statului prin intermediul formulării unei acțiuni în justiție.

Astfel, scadența este cuprinsă în factură, respectiv 31.12.2011, iar la data promovării acțiunii de către creditoare era împlinită.

Având în vedere că, în speța de față, creditoarea, prin înscrisurile depuse la dosar, a făcut dovada existenței unui acord de voință valabil și executarea propriilor obligații, afirmând în același timp neexecutarea obligațiilor de către debitoare, acesteia din urmă îi revenea sarcina de a dovedi, potrivit art. 1169 Cod civil, că a executat propriile obligații.

Câtă vreme debitoarea nu a prezentat niciun înscris care să justifice stingerea obligațiilor între cele două părți, instanța va admite cererea creditoarei și va obliga debitoarea la plata sumei de 8065 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate conform contractului.

În ceea ce privește penalitățile de întârziere instanța constată că părțile au inserat o clauză penală în contract, la art. IX, potrivit căreia pentru nerespectarea totală sau parțială a prevederilor contractului, partea în culpă va plăti celeilalte părți penalități de 0,15% pe zi din valoarea etapei întârziate.

Instanța va admite capătul de cerere privind penalitățile de întârziere reținând că debitoarea se află în culpă pentru neîndeplinirea obligației de plată asumate, motiv pentru care o va obliga la plata penalităților de 0,15% pe zi calculate la valoarea sumei datorate, 8065 lei, de la data scadenței cuprinse în factură, 31.12.2011, până la data achitării efective a debitului.

Față de dispozițiile art.274 alin.1 C.proc.civ., potrivit cărora “partea care cade în pretențiuni va fi obligată la cerere să plăteasca cheltuieli de judecată” și ale principiului disponibilității, instanța va admite cererea de obligare a debitoarei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces în cuantum de 42 lei, compusă din taxă timbru 39 lei și timbru judiciar de 3 lei.

În scopul executării obligațiilor de plată, instanța va fixa un termen de plată de 10 de zile de la data comunicării prezentei ordonanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea formulată de creditoarea S.C P. C. S.R.L, cu sediul ales la S.C.P.A. "M. & Asociații" în București, ., sector 2, și pe debitor S.C. C & V W. C. S.R.L., cu sediul în ., .. 50 A, J. ILFOV.

Obligă debitoarea la plata către creditoare a sumei de 8065 lei, în termen de 10 zile de la comunicare, precum și la plata penalităților de întârziere de 0,15% pe zi, de la scadență până la data achitării efective.

Obligă debitoarea la plata către creditoare a sumei de 39 lei taxă de timbru și 3 lei timbru judiciar, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de cerere în anulare pentru debitoare în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31.01.2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red.TA/tehnored.DS/6 ex.

2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Somaţie de plată. Sentința nr. 284/2014. Judecătoria BUFTEA