Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 5436/2015. Judecătoria BUFTEA

Sentința nr. 5436/2015 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 11-09-2015 în dosarul nr. 12166/94/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BUFTEA

Sentința civilă Nr. 5436/2015

Ședința publică de la 11 Septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. Tășcan

Grefier G. M. G.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant . și pe pârât . REASIGURARE SA, intervenient M. T., având ca obiect cerere de valoare redusă .

Dezbaterile au avut loc în ședința din data de 02.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 11.09.2015 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 14.10.2014, sub nr._, reclamanta . a chemat în judecată pârâta . Reasigurare SA solicitând, în procedura prevăzută de art. 1025 și urm. Cod procedură civilă, obligarea acesteia la plata sumei de 1159,11 lei reprezentând contravaloarea obligației principale - despăgubire achitată de reclamantă asiguratului său și dobanda în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere aferente debitului, de la data de 03.09.2014 până la plata integrală.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, la data de 27.03.2014 intervenientul fortat M. T., conducând autoturismul cu nr. de înmatriculare_, cu asigurare de raspundere civila obligatorie emisa de pârâta, a produs din culpa sa un accident de circulație, în care a avariat autoturismul cu nr. de înmatriculare_ asigurat CASCO la societatea reclamantă.

În baza poliței CASCO, reclamanta a plătit asiguratului sau despăgubirea în cuantum de 1159,11 lei, iar la data de 19.08.2014 a depus avizarea de dauna și actele justificative, însă pârâta nu a achitat debitul în termen de 15 zile de la avizare si nici nu a contestat cuantumul despăgubirii.

A mai solicitat reclamanta, în temeiul dispozițiilor art. 54 alin.2 din Legea nr. 136/1995, citarea în calitate de intervenient forțat a persoanei responsabile de producerea accidentului.

În dovedirea cererii, reclamanta a depus în cadrul probei cu înscrisuri, în copie: dovada plații, cerere de despagubire, constatare amiabila de accident, polița CASCO, polita RCA, deviz de reparații, factura fiscala, convocare la conciliere, alte înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrata cu suma de 200 lei, conform ordinului de plata depus la dosar (f.4).

În drept, reclamanta și -a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 1025 Cod procedură civilă.

Pârâta nu a depus întâmpinare.

La data de 12.02.2015 reclamanta a depus precizare prin care sustine ca parata a achitat debitul principal la data de 30.12.2014, motiv pentru care isis restrange pretentiile la penalitati de intarziere pentru perioada 03.09.2014 – 30.12.2014.

Analizând materialul probator administrat în cauză în ceea ce privește obligarea pârâtei la plata sumelor solicitate instanța reține următoarele:

Potrivit art. 1025 Cod procedură civilă, procedura privind cererile cu valoare redusă are ca obiect realizarea de bunăvoie sau prin executare silită a creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani în cuantum maxim de 10.000 lei.

Procedura privind cererile cu valoare redusă necesită îndeplinirea unor condiții speciale de admisibilitate a cererii: creditorul trebuie să aibă o creanță a cărei obligație corelativă constă în îndatorirea debitorului de a plăti o sumă de bani în cuantum maxim de 10.000 lei; în al doilea rand, creanța să nu-și aibă izvorul în domeniile prevăzute de art. 1025 alin. 2 și 3 Cod procedură civilă; în al treilea rând, urmarea procedurii instituite de art. 1029 Cod procedură civilă.

Instanța constată îndeplinite în speță condițiile impuse de lege pentru admiterea cererii, având în vedere următoarele argumente:

În fapt, la data de 27.03.2014 autoturismul cu nr. de înmatriculare_ asigurat CASCO la societatea reclamantă, a fost avariat într-un accident de circulație produs din culpa intervenientului fortat M. T., care conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare_, cu asigurare de răspundere civilă obligatorie emisă de pârâtă.

În baza politei CASCO, reclamanta a plătit asiguratului sau despăgubirea în cuantum de 1159,11 lei.

La data de 19.08.2014 reclamanta a convocat pârâta la conciliere, comunicandu-i valoarea pretențiilor si actele justificative (f.11). Pârâta nu a achitat integral debitul în termen de 15 zile de la avizare si nici nu a contestat cuantumul despagubirii.

În drept, potrivit dispozițiilor art.1357 C.civ. cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvarsită cu vinovătie, este obligat să-l repare.

Potrivit art. 2210 C.civ. în limitele indemnizației plătite asigurătorul se subrogă în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei.

Potrivit dispozitiilor art. 54 din Legea nr. 136/1995, în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia, stabilită în prezentul capitol, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienți forțați.

Asigurarea de răspundere civilă pentru prejudiciile produse prin accidente de autovehicule (RCA) este, potrivit art. 4 din Legea 136/1995, o asigurare obligatorie, persoanele fizice sau juridice care au în proprietate vehicule supuse înmatriculării/înregistrării în R. avand obligatia legală să încheie o astfel de asigurare, iar drepturile si obligatiile fiecărei părti sunt stabilite prin lege (art.3).

Prin urmare, asigurarea de raspundere civila auto este un contract fortat prin care asiguratorul se obliga, corelativ incasarii primelor de asigurare, să acorde despăgubiri pentru prejudiciile de care asiguratii răspund fată de terte persoane pagubite prin accidente de vehicule. Despăgubirea se plăteste de către asigurator si atunci cand accidentul este produs de o altă persoana decat asiguratul, necesară fiind implicarea în accident a autovehiculului asigurat, nu si a persoanei asigurate (art.51 alin. 1).

Astfel, în cazul asigurarilor de raspundere civilă, plata despăgubirilor se face în temeiul contractului de asigurare, temeiul răspunderii asiguratorului fiind conventional, iar cel al raspunderii asiguratului, delictual.

În ceea ce privește cuantumul despăgubirilor, acesta este în legătură directă cu fapta ilicita, prejudiciul fiind produs ca urmare a accidentului auto cauzat din culpa intervenientului fortat.

Art. 662 alin. 2 din Codul de procedură civilă, prevede că este certă creanța "a cărei existență neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu".

Cu privire la caracterul lichid al creanței, art. 662 alin. 3 codul de procedură civilă prevede că o creanță "este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlu executoriu conține elemente care permit stabilirea lui".

În privința exigibilității creanței, o creanță este exigibilă sau scadentă dacă termenul prevăzut în favoarea debitorului s-a împlinit sau, în condițiile legii, debitorul este decăzut din beneficiul termenului.

În cauză, existența și întinderea prejudiciului produs și costul lucrărilor de reparații au fost probate prin procesul verbal de constatare a pagubelor, devizele de materiale și manoperă, factura fiscala și extrasul de cont din care rezulta că reclamanta a plătit despăgubirile, al căror cuantum nu a fost contestat.

Asadar, în speță, în baza politei CASCO, reclamanta a plătit asiguratului sau despăgubirea în cuantum de 1159,11 lei iar ulterior a convocat pârâta la conciliere, comunicandu-i valoarea pretentiilor si actele justificative. Desi pârâta nu a contestat cuantumul despagubirii, nu a înteles sa achite integral debitul în termen de 15 zile de la notificare, creanta fiind certa, lichida si exigibila la data formularii cererii de chemare in judecata.

Potrivit precizarii reclamantei, pârâta a achitat debitul principal in cursul judecatii, la data de 30.12.2014, motiv pentru care primul capat de cerere a ramas fara obiect.

În ceea ce privește obligarea pârâtei la plata penalitatilor, instanța reține următoarele:

Potrivit art. 1531 cod civil creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării.

Potrivit art. 1535 Cod civil în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până la momentul plății, în cuantumul cuvenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.

Potrivit art.64 alin.4 din Normele de aplicare ale Ordinului CSA 14/2011, dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termen sau și le îndeplinește defectuos, la suma solicitată se aplică o penalizare de 0,1%, calculată pentru fiecare zi de întârziere.

Instanța reține că, în cererea formulată, creditoarea a pretins penalităti de la data de 03.09.2014, (15 zile de la data avizării) si pană la achitarea efectivă.

Având în vedere că despăgubirea nu a fost achitată de asiguratorul RCA în 15 zile de la data avizării scrise, instanța urmează a admite cererea si a obliga pârâta la plata penalitătilor de 0,1% pe zi de întârziere aferente debitului, de la data de 03.09.2014 până la plata integrală, 30.12.2014.

În privința cheltuielilor de judecată instanța reține următoarele:

Potrivit prevederilor art. 473 C.pr.civ. rezulta ca partea care cade în pretentii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată. La baza obligatiei de restituire stă culpa procesuală a părtii care a căzut în pretentii.

Reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, respectiv taxă judiciară de timbru, potrivit chitanței.

Având în vedere culpa procesulă a pârâtei și faptul că reclamanta a dovedit cheltuielile judiciare constand în taxa de timbru, instanța va admite acest capăt de cerere și va dispune obligarea pârâtei la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea formulată de reclamanta . cu sediul ales în București, ., ., ., sector 3 în contradictoriu cu pârâta . Reasigurare SA cu sediul în Voluntari, . City Business Park, Clădirea O23, ., astfel cum a fost precizată.

Ia act că primul capăt de cerere a rămas fără obiect.

Obligă pârâta . Reasigurare SA la plata către reclamantă a penalităților de 0,1% pe zi de întârziere aferente debitului principal de 1159,11 lei, de la data de 03.09.2014 până la plata integrală, 30.12.2014.

Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată constand în taxa de timbru în cuantum de 50 lei.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința din camera de consiliu de la 11 Septembrie 2015.

Președinte,

A. Tășcan

Grefier,

G. M. G.

Red. T.A.- Tehnored. G.G-15.09.2015

Comunicat 3 exemplare

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 5436/2015. Judecătoria BUFTEA