Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 447/2015. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 447/2015 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 16309/94/2014
DOSAR NR._ SECTIA CIVILĂ
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
SENTINTA CIVILĂ NR. 447
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 03 FEBRUARIE 2015
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE ELISABETA-MIHAELA IORDĂCHESCU
GREFIER E. A.
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamantul, P. I. și pe pârâta, P. L.-L., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: reclamantul, P. I. asistat de avocat, D. Doinița, pârâta, P. L.-L., asistată de avocat, B. L..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează următoarele:pricina are ca obiect ordonanță președințială; stadiul procesului: în primă instanță, în etapa cercetării procesului, la primul termen de judecată; procedura de citare este legal îndeplinită; prin serviciul rehgistratură s-a depus referatul de anchetă socială.
Apărătorul pârâtei-reclamante, P. L.-L., depune la dosar taxa judiciară de timbru, de 20 lei, aferentă cererii reconvenționale.
Instanța ia act de precizarea reclamantului ca parata a părăsit domiciliul la data de 16.12.2014.
Parata arată că în prezent locuiește în com. Mosca, ., la fratele său și la data introducerii acțiunii locuia la Iași.
Ia act de precizarea pârâtei că la data introducerii acțiunii locuia la Iași.
Instanța invocă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei B..
Apărătorul reclamantului consideră că Judecătoria B. este competentă. S-a depus acțiune de divorț, s-a depus certificat de grefă din care rezultă că dosarul a fost înregistrat la data de 09.12.l2014, iar competentă pentru soluționarea ordonanței președințiale este instanța la care se judecă fondul cauzei, Judecătoria B. fiind competentă pentru soluționarea cauzei.
Apărătorul pârâtei-reclamante lasă la aprecierea instanței.
Instanța retine cauza în pronunțare pe excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei B..
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 18.12.2014, sub nr._, reclamantul, P. I. în contradictoriu cu pârâta, P. L.-L., a solicitat stabilirea locuinței copilului minor rezultat din căsătorie la tatăl reclamant pânî la soluționarea definitivă a dosarului nr._/94/2014, având ca obiect divorț, aflat pe rolul Judecătoriei B..
În fapt, reclamantul arată că s-a căsătorit cu pârâta la data de 22.08.2003, căsătoria fiind înregistrată sub nr. 164/22.08.2009 în Registrul de Stare Civilă al Primăriei Orașului Voluntari, iar din căsătorie a rezultat minorul P. A.-I., care are acum cinci ani.
După șase ani de la căsătorie parata, P. L.-L. a formulat o cerere de divorț prin care a solicitat și stabilirea autorității părintești și a locuinței copilului, cerere care a fost înregistrată sub nr._/94/2014 la Judecătoria B. în data de 09.12.2014.
Precizează că de la data încheierii căsătoriei și până la data de 16.12.2014 au locuit împreună la domiciliul părinților săi din Orașul Voluntari, ., Jud. Ilfov, aceasta fiind și locuința unde a crescut și s-a dezvoltat copilul de la naștere până în prezent.
În data de 16.12.2014, soția a părăsit domiciliul conjugal împreună cu copilul. A aflat ulterior că a plecat pentru a locui cu fratele ei și familia acestuia în ., jud. Iași.
Arată că este în interesul copilului să locuiască în continuare în domiciliul actual, având în vedere vârsta fragedă, atașamentul puternic față de el și părinții săi, că dispune de condiții bune de locuit și poate fi ajutat, ca și până acum, de părinții săi în creșterea și educarea lui.
Dacă ar rămâne să locuiască împreună cu mama sa la domiciliul fratelui acesteia, minorul nu ar beneficia de același mod de viață, întrucât fratele soției locuiește împreună cu soția și cei doi copii minori într-o construcție nefinalizată. Mai mult decât atât consider că soția mea nu-i poate oferi copilului o îngrijire corespunzătoare, având în vedere că nu mai are niciun venit pentru că a demisionat de la locul de muncă pe care îl avea.
Consideră că cererea întrunește condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale reglementate de art.996 Cod Procedură Civilă și anume: urgența, vremelnicia măsurii solicitate prin cerere și neprejudecarea fundului de către aceasta.
În ceea ce privește urgența, arată că ne aflăm în unul dintre cazurile în care chiar legea apreciază existența urgenței, cum ar fi măsurile provizorii luate pe perioada divorțului (art.919 Cod Procedură Civilă ). Condiția urgenței rezultă în acest caz din nevoia de stabilitate a minorului, în vederea asigurării unui trai decent și a unei educații și supravegheri corespunzătoare acestuia, or, prin lipsa acestei stabilități, s-ar putea cauza minorului un prejudiciu ce nu ar mai putea fi reparat, fiindu-i pusă în pericol sănătatea, educația și dezvoltarea armonioasă.
În ceea ce privește condiția vremelniciei măsurii, aceasta apreciază că este îndeplinită în cauză, deoarece solicită stabilirea locuinței doar în mod provizoriu până la soluționarea definitivă a cererii de divorț.
Privitor la condiția neprejudicierii fondului, și aceasta este îndeplinită, deoarece instanța va analiza pe calea ordonanței președințiale doar aparența dreptului, dedusă din calitatea de soț și părinte a celui ce reclamă în justiție actele abuzive săvârșite de către celălalt soț față de copilul lor minor, cum ar fi îndepărtarea bruscă din locuința în care a fost crescut de la naștere până în prezent care-i pune în pericol iminent dezvoltarea fizică și psihică.
In drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 996-1001 C.p.c. și art. 919 C.p.c. solicitând proba cu înscrisuri și proba testimonială cu un martor.
Pârâta legal citată a depus la dosar, la data de 14.01.2014, întâmpinare și cerere reconvențională solicitând pe calea întâmpinării respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată.
Pe calea cererii reconvenționale solicită stabilirea domiciliului minorului P. A. I. la domiciliul său din ., Mun. P., județul Iași până la soluționarea definitivă a dosarului având ca obiect divorț cu minori aflat pe rolul acestei instanțe.
Parata reconvenientă arată că situația prezentată de reclamant în acțiune nu corespunde cu realitatea.
Arată că în decembrie 2014 a introdus cerere de divorț, prin care a solicitat instanței desfacerea căsătoriei din culpa . in comun a minorului si stabilirea domiciliului la adresa din ., Jud.Iasi.
Arată că locuieste împreuna cu minorul, . fratelui său, format din 6 camere, bucătărie, baie si dependințe, in ., mun.P., jud.Iasi, unde minorul are camera proprie, dotata corespunzător vârstei sale, adresa unde solicit sa fie stabilit domiciliul minorului.
Arată că de la nașterea minorului s-a ocupat de creșterea si educarea acestuia care este foarte atașat de ea.
Consideră ca îi poate asigura minorului un mediu familial liniștit si fara tensiuni.
In drept. art. 919, art. 996-1001 NCpc.
Instanța la termenul de judecată din data de 03.02.2015 a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei B..
Analizând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Potrivit art.997 C.proc.civ. „Cererea de ordonanta presedintiala se va introduce la instanta competenta sa se pronunte in prima instanta asupra fondului.”
Dispozitia legala mentionata reglementeaza competenta materiala si teritoriala de soluționare a unei cereri de ordonanța președințiala.
F. de ipoteza normei de competenta, instanța retine ca aceasta este, in realitate, o norma de trimitere, si anume o norma ce impune ca pentru stabilirea competentei materiale si teritoriale de solutionare in prima instanta a cererii de ordonanta presedintiala judecatorul cauzei sa apeleze la normele generale de competenta materiala ori teritoriala, astfel cum sunt acestea reglementate in Cartea I, Titlul III din codul de procedura civila, in functie de natura cererii cu privire la care se solicita solutionarea pe calea procedurii ordonantei presedintiale, norma de competenta putându-se regăsi, dupa caz, si in reglementarea altor proceduri speciale.
In cauza de fata, reclamantul solicita ca, pe calea ordonanței președințiale, sa se dispună stabilirea vremelnica a locuinței minorului rezultat din căsătorie.
Potrivit art.919 C.proc.civ. „Instanta poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanta presedintiala, masuri provizorii cu privire la stabilirea locuintei copiilor minori, la obligatia de intretinere…”
Aceasta din urma prevedere legala reglementeaza posibilitatea ca, pe tot timpul procesului de divort, instanta sa poata sa dispuna masuri provizorii ce il privesc pe minor, dintre cele anume prevazute de textul legal.
Prin urmare, nu se poate aprecia ca . cea avuta in vedere de dispozitiile art.919 C.proc.civ., competenta de soluționare a cererii de ordonanța președințiala apartine exclusiv instantei investite cu solutionarea cererii de divort.
Scopul normei este acela de a inlatura obligativitatea dovedirii de catre reclamant a conditiei urgentei, ceruta pentru aprecierea admisibilitatii ordonantei presedintiale, conform art. 996 C.proc.civ., precum si de a institui, in mod corespunzator, o prezumtie a existentei urgentei . cea avuta in vedere de norma de drept analizata, deci atunci când exista deja un proces de divorț declansat.
Cu alte cuvinte, dispozitiile art.919 C.proc.civ. nu trimit la dispozițiile art.914 C.proc.civ., ce reglementează competenta in materie de divorț, aceste norme de competenta fiind norme speciale, astfel ca in lipsa unei trimiteri exprese nu se poate admite o interpretare contrara.
Sensul exact al art.919 C.proc.civ., analizat in lumina dispozițiilor art. 997 C.proc.civ., este acela de a se interpreta ca norma de competenta teritoriala, . cea de fata, este reglementata de dispozițiile generale ce reglementează competenta teritoriala.
Totodată nu se pot reține susținerile reclamantului, că prezenta cerere este incidentală cererii de divorț, atât timp cât art 30 alin 6 din Noul cod de procedură civilă, definește cererile incidentale ca fiind cele „formate în cadrul unui proces aflat în curs de desfășurare”.
Or, chiar și pornind de la susținerile reclamantului, raportat la dispozițiile art 919 Cod proc civ, prezenta acțiune promovată pe calea ordonanței președințiale nu este formată în cadrul unui proces aflat în curs de desfășurare, mai precis în cadrul dosarului de divorț aflat pe rolul Judecătoriei B., ci distinct, fiind înregistrată ca acțiune separată.
Ad absurdum, chiar dacă ar fi interpretate normele art. 919 Cod proc civ, în sensul arătat de reclamant, litigiul de față nu constituie premisa descrisă de norma mai sus enunțată, reclamantul nesolicitând o măsură vremelnică pe cale incidentală, ci promovând o acțiune distinctă.
Reținând situația de speță, raportat la dispozițiile art 123 alin 1 Cod proc civ, nu operează prorogarea de competență a instanței, ci se aplică normele generale, prezentul litigiul fiind distinct de cel privind divorțul.
Față de toate motivele invocate, instanța apreciază însa ca în cauza este aplicabila norma generala de competenta teritoriala, respectiv art.107 C. proc. civ.
Potrivit art.107 C.proc.civ. „Cererea de chemare in judecata se introduce la instanța in a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul paratul, daca legea nu prevede altfel.”
Asadar, in prezenta cauza, competenta teritoriala de solutionare a cauzei apartine Judecatoriei P., in circumscriptia careia se afla . locuiește in fapt parata, astfel cum ambele părți au precizat la interprelarea instantei.
De altfel, domiciliul in fapt al pârâtei, rezultă și din ancheta socială, realizată de Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei Iași. (f.13-15)
F. de considerentele de mai sus, instanta va admite exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei B., invocata din oficiu, va declina competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei P..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecatoriei B.
Declină competența de judecată a cauzei privind pe reclamantul, P. I. dom. în Voluntari, ., Cod poștal_, J. ILFOV și pe pârâta, P. L.-L. dom. în . Boureni, ., în favoarea Judecătoriei P..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03.02.2015.
P., GREFIER,
Red. I.E.M./thn.E.A. /9 Februarie 2015
| ← Pensie întreţinere. Hotărâre din 07-05-2015, Judecătoria BUFTEA | Curatelă. Sentința nr. 1163/2015. Judecătoria BUFTEA → |
|---|
