Plângere contravenţională. Sentința nr. 2577/2015. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2577/2015 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 24-04-2015 în dosarul nr. 2577/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 2577
Ședință publică din data de 24.04.2015
Completul constituit din:
P.- L.-C. R.
GREFIER- S. I. M.
Pe rol fiind pronuntarea in cauza civila având ca obiect plângere contravențională promovată de petentul S. G., în contradictoriu cu intimata I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE ILFOV, împotriva procesului verbal . nr._ încheiat în data de 31.01.2015.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in sedinta publica din 17.04.2015, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, parte integranta din prezenta, cand instanta, având nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru astazi, hotarand urmatoarele:
I N S T A N T A,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 04.02.2015 petentul S. G. a formulat, în contradictoriu cu intimata I.P.J. ILFOV plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/31.01.2015, solicitând anularea acestuia și a sancțiunilor aplicate.
În motivare, petentul a arătat, în esență, că nu este vinovat de săvârșirea contravenției pentru care a fost sancționat având în vedere că presupusa contravenție a fost constatată pe timp de noapte și nu ar fi putut circula pe întuneric.
Totodată, învederează faptul că presupusa contravenție s-a petrecut înafara localității, pe drumul ce legă Chiajna de linia de centură.
În drept, a invocat OUG 195/2002.
În dovedirea plângerii contravenționale a solicitat și admistrat proba cu înscrisuri, sens în care a depus la dosarul cauzei procesul verbal contestat (fila 5) și schiță.
Plângerea este legal timbrata cu taxa de timbru in suma de 20 de lei, conform art. 19 din OUG nr. 80/2013 (fila 7).
Intimatul a depus la dosarul cauzei, la data de 06.03.2015, prin serviciul registratură, întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii.
În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat că procesul verbal atacat îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin.1 din OG nr. 2/2001 și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ. A mai susținut intimatul că situația de fapt reținută în procesul verbal de contravenție este rezultatul unor constatări persoanle ale unui organ aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, acesta fiind investit de către stat cu puterea de a constata și sancționa faptele atisociale, având ca scop rspectarea legilor și apărarea statului de drept.
A mai aratat ca agentul constatator că încadrarea juridică a contravențiilor constate este art.108 alin.1 lit.c pct.4 din OUG nr. 195/2002.
În drept, a invocat disp. art. 205-208 Cod procedură civilă.
În probațiune, intimatul a depus la dosarul cauzei istoricul abaterilor petentului (fila 24,25) .
Petentul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat admiterea plângerii.
Instanta, în temeiul art. 258 Cod procedură civilă, a incuviintat si administrat in cauza proba cu inscrisurile de la dosar .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/31.01.2015 petentului i s-a aplicat ca sancțiune contravențională amenda in suma de 585 lei, în temeiul art. 108 al.1 lit.c pct. 4 din OUG nr. 195/2002, reținându-se că la data de 31.01.2015, orele 21:30, Chiajna, DJ 601 A a condus auto F. albastru cu nr_ pe DJ 601 A in . a folosit luminile de intalnire pe timp de noapte.
Potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Sub aspectul legalității, analizând modul de întocmire a procesului-verbal, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevazute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contraventie conține mențiunile privitoare la numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si adresa contravenientei, descrierea faptei savarsite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator. Procesul-verbal conține și semnătura petentului, fără obiecțiuni.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța reține că potrivit art.10 din ROUG nr. 195/2002 HG nr.1391/2006 autovehiculele trebuie sa fie dotate, prin constructie, cu instalatii de iluminare, semnalizare luminoasa si avertizare sonora, omologate, care sa corespunda conditiilor tehnice stabilite de autoritatea competenta, iar potrivit dispozițiilor art. 44 alin.1 și 2 din OUG nr. 195/2002, în circulația pe drumurile publice conducătorii de vehicule pot folosi, în condițiile prevăzute de regulament, mijloacele de avertizare sonoră și luminoasă aflate în dotare și omologate. În circulația pe autostrăzi, pe drumurile expres și cele naționale europene conducătorii de autovehicule sunt obligați să folosească și în timpul zilei luminile de întâlnire. Din aceste dispoziții legale, rezultă per a contrario că, conducătorii de autovehicule sunt obligați să folosească luminile de întâlnire pe timp de noapte.Nerespectarea acestor dispozitii legale se sancționează, conform art.108 alin.1 lit. c pct.4 din OUG nr. 195/2002, cu amendă prevazută în clasa a III-a de sancțiuni (6-8 puncte-amendă) .
Instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art.34 rezultă că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției face dovada situației de fapt și a încadrării juridice până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limitele rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v.Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de prob, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul ( cauza Bosoni v.Franța, hotărârea din 7 septembrie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr.2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argument pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Instanța reține totodată faptul că agentul constatator a întocmit procesul-verbal de contravenție ca urmare a constatărilor personale. Acest aspect rezultă din cuprinsul procesului-verbal precum și din întâmpinarea formulat de intimat.
Potrivit art. 269 Cod procedura civila, ”inscrisul autentic este inscrisul intocmit sau, dupa caz, primit si autentificat de o autoritate publica, de notarul public sau de catre o alta persoana investita de stat cu autoritate publica, in forma si conditiile stabilite de lege”, iar potrivit art.270 Cod procedura civila ”inscrisul autentic dace deplina dovada, fata de orice persoana, pana la declararea sa ca fals, cu privire la constatarile facute personal de catre cel care a autentificat inscrisul, in conditiile legii”. Prin urmare, procesul-verbal de constatare a contravenției, fiind un act autentic, după definiția codului de procedura civila, se bucură de prezumția de validitate până la proba contrară, probă pe care petentul nu a făcut-o. Conform art. 249 Cod procedura civila ”cel ce face o sustinere in cursul procesului trebuie să o dovedească”, așadar petentul trebuia să facă dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută prin procesul-verbal contestat, ceea ce nu a făcut. Astfel, petentul a susținut că nu a putut circula pe întuneric și că agentul constatator nu avea vizibilitate din locul unde se afla, însă susținerile sale nu sunt insoțite de probe, care să convingă instanța că situația de fapt reținută de agentul constatator este eronată.
Așadar, prezumția de legalitate a actului atacat nefiind răsturnată - instanța constată că rămâne în ființă prezumția de veridicitate a situației de fapt reținută în cuprinsul actului, apreciind că în mod întemeiat a reținut agentul constatator săvârșirea faptei contravenționale.
Privitor la sancțiunile aplicate, instanța constată că potrivit dispozițiilor art. 108 alin. 1 lit.c pct.4 din OUG nr.195/2002 constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevazută în clasa a III-a de sancțiuni (de la 6 la 8 puncte-amendă cf. dispozițiilor art.98 alin.4 lit.b), circulația pe timpul nopții sau ziua, pe timp de ceață, ninsoare abundentă sau ploaie torențială, cu un autovehicul fără lumini sau fără semnalizare corespunzătoare.
Potrivit dispozițiilor art.98 alin.1 din OUG nr.195/2002, amenzile contravenționale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numărului punctelor-amendă aplicate, iar potrivit dispozițiilor alin.2 din același act normativ, un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului.
În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 OG nr. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Instanța observă că în speță s-a aplicat minimul amenzii prevăzute de lege pentru contravenția săvârșită (585 lei, 6 luncte amendă) și apreciază că nivelul minim al amenzii corespunde pericolului social al faptei și conduitei petentului.
Instanța consideră că fapta acestuia, de a circula fără lumini de întâlnire pe timp de noapte, nu poate fi consecința unei neatenții sau culpe ușoare a petentului, ci este consecința unei lipse vădite de interes a acestuia față de siguranța traficului și denotă o atitudine de indiferență față de dispozițiile legale care sunt menite a proteja atât pe cel care conduce un autoturism, cât și pe ceilalți participanți la trafic.
Instanța consideră că acest gen de fapte necesită o sancționare adecvată, în vederea realizării scopului educativ și preventiv al sancțiunii contravenționale. Acest gen de fapte contravenționale prezintă un grad de pericol social destul de ridicat (fapta este considerată de către legiuitor a prezenta o gravitate sporita prin stabilirea unei amenzi minime în acest cuantum -585 lei), fiind susceptibile de urmări grave și ireparabile, precum pierderea vieții participanților la trafic sau vătămarea integrității lor.
Analizand circumstanțele personale ale contravenientului in aprecierea pericolului social al faptei comise, instanta are in vedere comportamentul general al acestuia in societate, sens in care observa ca petentul a mai fost sanctionat anterior pentru contraventii la regimul circulatiei pe drumurile publice (un total de 5 abateri rutiere), astfel cum rezulta din analiza istoricului abaterilor contraventionale savarsite de aceasta aflat la filele 24,25 din dosarul cauzei, motiv pentru care apreciază că nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.
Având în vedere cele menționate, instanța consideră că dispozițiile art. 21 alin. 3 OG nr.2/2001 au fost respectate cu ocazia aplicării sancțiunilor contravenționale, acestea fiind unele proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către petent.
Pentru toate aceste considerente, instanța va respinge plângerea formulată de petent, ca fiind neîntemeiată si va mentine procesul-verbal de constatare si sanctionare a contravenției . nr._/31.01.2015, ca fiind temeinic si legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul S. M. G. - Cosoba, Cod postal_, J. G., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN ILFOV - sector 2, București, ., nr. 7, ca neîntemeiată.
Menține procesul verbal de contravenție ca legal și temeinic.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24.04.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
L.-C. R. S. I. M.
Red. LCR/Tehn.S./04 ex/07.05.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2568/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4464/2015.... → |
|---|
