Plângere contravenţională. Sentința nr. 2573/2015. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2573/2015 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 24-04-2015 în dosarul nr. 2573/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 2573
Ședință publică din data de 24.04.2015
Completul constituit din:
P.- L.-C. R.
GREFIER- S. I. M.
Pe rol fiind acțiunea civilă, promovată de petentului petentul . SRL, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV, având ca obiect plângere contravențională - CP NR._/28.01.2015.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in sedinta publica din 17.04.2015, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, parte integranta din prezenta, cand instanta, având nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru astazi, hotarand urmatoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plangerea inregistrata pe rolul instantei la data de 29.01.2015 sub nr._, petenta . SRL prin administrator CIMPEANU F. M. a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._/28.01.2015 întocmit de intimatul I.P.J. ILFOV-SERVICIUL RUTIER.
In motivarea plangerii, petenta arata in esenta ca, autoutilitara cu nr de inmatriculare_ are plăcuță de identificare cu dimensiunile și masele totale maxime autorizate montata din fabrică, mașina fiind prezentată la RAR in data de 08.05.2013 și de acolo i s-a eliberat o hârtie in care se specifică că în cazul in care auto are plăcută montată din construcție nu mai este necesar confecționarea unor alte plăcute.
Plângerea nu este întemeiată în drept.
In dovedirea plangerii, petentul a solicita incuviintarea probei cu inscrisuri si a depus la dosar, in copie, urmatoarele inscrisuri: procesul verbal contestat (fila 6), raport de verificare (fila 4), extras din RAR (fila 5) carte de identitate (fila 6).
Plângerea este legal timbrata cu taxa de timbru in suma de 20 de lei, conform art. 19 din OUG nr. 80/2013 (fila 8).
La data de 25.03.2015, intimatul a depus la dosar intampinare, prin care a solicitat respingerea plangerii.
In motivarea intampinarii, intimatul arata ca, procesul verbal este temeinic și legal întocmit și îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art.16 alin.1 din OG nr.2/2001 și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art.17 din același act normativ.
Intampinarea a fost intemeiata in drept pe disp. art. 205 alin.2 și următoarele C.pr.civ..
Intimatul a depus la dosar urmatoarele inscrisuri: raportul intocmit de agentul constatator Ag sef Mârșovină C. (fila 14).
In cauza a fost incuviintata si administrata pentru ambele parti proba cu inscrisuri, constand in actele existente la dosar.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
Prin procesul-verbal de contraventie . nr._/28.01.2015, petenta a fost sanctionată cu amenda în cuantum de 4000 lei, pentru nerespectarea prevederilor art. 4 pct.61 din HG 69/2012, în temeiul art.7 alin.1 din HG nr. 69/2012 mod, retinându-se că la data de 28.01.2015, orele 13:00, locul DNCB, operatorul de transport pe autoutilitara marca VOLVO cu nr_ nu a montat si echipat cu placuta din care sa rezulte masa si lungimea auto se laterala dreapta fata a auto conform prevederilor RAR.
Potrivit dispozitiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de contraventie este supus controlului de legalitate si temeinicie al instantei.
În urma verificării efectuate potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data inmanarii procesului-verbal de constatare a contravenției.
Cat priveste controlul de legalitate, instanta constata ca procesul-verbal respecta dispozitiile imperative ale legii, nefiind incidenta niciuna dintre cauzele de nulitate absoluta prevazute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contraventie contine mentiunile privitoare la numele, prenumele si calitatea agentului constatator, denumirea și sediul contravenientului, descrierea faptei savarsite, data comiterii acesteia si semnatura agentului constatator. Se mai menționează în procesul verbal că „numitul N. M. se află singur, nefiind însoțit de reprezentantul legal, ulterior venind”.
In ceea ce priveste temeinicia procesului verbal instanta instanța reține că potrivit art. 4 pct.61 din Hotărârea nr. 69/2012 privind stabilirea încălcărilor cu caracter contravențional ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere și ale normelor de aplicare a acesteia, precum și a sancțiunilor contravenționale și a altor măsuri aferente aplicabile în cazul constatării încălcărilor, Următoarele fapte reprezintă încălcări foarte grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011și constituie contravenții, dacă acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni: 61. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de transport rutier a obligației de a asigura echiparea autovehiculelor cu plăcuțe din care să rezulte masele și dimensiunile maxime admise/autorizate ale acestora; iar potrivit Art. 7 alin 1 din același act normativ, contravențiile prevăzute la art. 3 se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei.
Instanța retine ca procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională constituie un act autentic și ca orice act autentic este învestit cu prezumția de legalitate, ce presupune că actul este emis cu respectarea dispozițiilor consacrate pentru validitatea sa, prezumția de autenticitate, ce presupune că actul emană de la autoritatea menționată în cuprinsul său și prezumția de veridicitate, în temeiul căreia se consideră că aspectele menționate în cuprinsul său corespund realității constatate de agentul instrumentator.
Deși prezumția de adevăr de care se bucură un astfel de proces-verbal, în virtutea calității sale de act administrativ, este una relativă și nu una absolută (care ar contraveni dreptului la un proces echitabil și prezumției de nevinovăție), acesta are o anumită forță probantă dată de faptul constatării faptei de un organ al statului investit cu autoritate publica.
Pentru a proteja persoanele de posibilele abuzuri ale organelor statului (abuzuri care trebuie probate, întrucât nu se poate porni de la prezumția că acestea își desfășoară activitatea cu încălcarea legii), această prezumție relativă dă posibilitatea instanței să administreze probe pe baza cărora să stabilească o situație de fapt care poate să confirme, sau, dimpotrivă, să o infirme pe cea reținută de agentul constatator (cauza A. împotriva României).
Prin urmare, toate constatările făcute de către agentul constatator inserate în procesul-verbal pot fi verificate prin administrarea oricărui mijloc de dovadă admisibil din punct de vedere legal, inclusiv alte prezumții, chiar de ordin judiciar, dacă aceste prezumții se încadrează în anumite limite rezonabile (cauza I. P. c. României - prezumțiile de drept nu sunt interzise de Convenție, sarcina instanțelor interne fiind de a asigura o proporționalitate între acestea și prezumția de nevinovăție), iar cel care pretinde că situația de fapt reținută în actul constatator nu corespunde realității, trebuie să dovedească aceasta.
Deși petentului i s-a acordat în mod efectiv posibilitatea de a propune orice probe ar fi considerat necesare în combaterea celor reținute de agentul constatator și de a-și prezenta argumentele în apărare în cadrul unei proceduri contradictorii, instanța observă că în cauză apărările formulate de acesta nu sunt în măsură să convingă instanța că situația de fapt descrisă în procesul verbal este nereală. Astfel, petntul a susținut că autoutilitara cu nr de inmatriculare_ are plăcuță de identificare cu dimensiunile și masele totale maxime autorizate montata din fabrică, mașina fiind prezentată la RAR in data de 08.05.2013 și de acolo i s-a eliberat o hârtie in care se specifică că în cazul in care auto are plăcută montată din construcție nu mai este necesar confecționarea unor alte plăcute. Cu toate acestea petentul nu a probat în niciun fel faptul că într-adevăr autoutilitara are aceste plăcuțe montate încă din fabrică, rămânând simple afirmații ale petentului. Mai mult, raportul de verificare emis de RAR depus la dosar la fila 4, prin care petentul susține că autoutilitara a fost prezentată la RAR în data de 08.05.2013 vizează un alt autovehicul, fiind înscris un alt număr de înmatriculare –_, iar autovehiculul oprit în trafic este cu numărul de înmatriculare_, astfel cum rezultă din procesul verbal de contravenție. Instanța mai reține că extrasul RAR depus la dosar (fila 5) nu este emis pentru autovehiculul petentului, ci este un simplu print din site-ul RAR, care însă nu probează că într-adevăr autoutilitara petentei deține plăcute montate din construcție astfel încît să nu fie necesar confecționarea unor alte plăcuțe.
Așa fiind, instața constată că rămâne în ființă prezumția de veridicitate a procesului verbal contestat.
Privitor la sancțiunea aplicata petentei, instanța noteaza ca, nerespectarea dispozitiilor mentionate la art.4 pct.61 din HG nr.69/2012 se sancționează potrivit art.7 alin.1 din acelasi act normativ, cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei.
Instanța observă că în speță sanctiunea aplicata petentei este amenda de 4.000 lei, care se încadreaza în limitele legale.
În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 OG nr. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În raport de criteriile de individualizare prevazute de art.21 alin.3 din OG nr.2/2001, instanta apreciaza ca nivelul amenzii aplicate petentei corespunde intocmai pericolului social al faptei și conduitei acesteia, fapta fiind considerata de catre legiuitor a prezenta o gravitate sporita prin stabilirea unei amenzi intre limitele mentionate anterior.
Instanța consideră că fapta savarsita de petenta denotă o atitudine de indiferență față de dispozițiile legale care sunt menite a proteja anumite valori – viata, sanatatea, integritatea persoanelor, siguranta traficului rutier etc, iar acest gen de fapte necesită o sancționare adecvată, în vederea realizării scopului educativ și preventiv al sancțiunii contravenționale.
Instanta retine ca la nivel comunitar sunt reglementate norme privind transporturile rutiere pentru armonizarea anumitor dispozitii din legislatia sociala in acest domeniu, urmarindu-se realizarea unui control eficient .
Obligatia de respectare a regulilor privind dotarea vehiculelor cu plăcuțe care să conțină masa și dimeniunea acestora este impusa pentru transportatorii rutieri in statele membre pentru a se asigura astfel siguranta circulatiei pe drumurile publice .
Ratiunea edictarii normelor in domeniul transporturilor rutiere are in vedere siguranta circulatiei pe drumurile nationale, stabilitatea raporturilor dintre operatorii de transport rutier, respectarea principiului concurentei loiale – valori sociale care sunt indispensabile desfasurarii normale a activitatii de transport rutier.
F. de cele ce preceda, instanta apreciaza ca amenda aplicata corespunde pe deplin pericolului social al faptei comise si nu există nici un indiciu care să convinga instanta ca se impune reindividualizarea sanctiunii sau care sa permită instanței să considere că o reindividualizare ar fi suficientă pentru conformarea petentei, pe viitor, față de dispozițiile legale încălcate.
Atat timp cat sanctiunea este aplicată cu respectarea limitelor prevazute de actul normativ sancționator și atat timp cat petenta nu justifica existenta unor împrejurari de natură a conchide ca sanctiunea astfel aplicata este excesiva, instanța nu poate dispune inlocuirea sanctiunii amenzii aplicate cu avertisment, căci astfel s-ar substitui fara temei in dreptul de apreciere recunoscut de legiuitor agentului constatator.
Având în vedere cele menționate, instanța consideră că dispozițiile art. 21 alin. 3 OG nr.2/2001 au fost respectate cu ocazia aplicării sancțiunii contravenționale, aceasta fiind una proporționala cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către petenta.
Pentru toate aceste considerente, instanța va respinge plângerea formulată de petenta, ca fiind neîntemeiată si va mentine procesul-verbal de constatare si sanctionare a contravenției . nr._/28.01.2015, ca fiind temeinic si legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul . SRL - sector 1, București, .. 15, ., . cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV - sector 2, București, ., nr. 7, ca neîntemeiată.
Menține procesul verbal de contravenție ca legal și temeinic.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24.04.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
L.-C. R. S. I. M.
Red. LCR/Tehn.S./04 ex/07.05.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2537/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2568/2015. Judecătoria... → |
|---|
