Plângere contravenţională. Sentința nr. 4712/2015. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4712/2015 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 03-07-2015 în dosarul nr. 3785/94/2014
Dosar nr._
JUDECĂTORIA BUFTEA
Secția Civilă
Sentinta civilă nr. 4712
Ședința publică din 03.07.2015
Instanța constituită din:
Președinte A. L. F.
GrefierC. L.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent L. G. A. și pe intimat I. G. AL POLIȚIEI ROMÂNE- POLIȚIA AEROPORT HENRI C., având obiect de judecata plângere contravenționala.
Dezbaterile in fond au avut loc in ședința publică din data de 22.06.2015,fiind consemnate în încheierea de ședința de la acea dată, parte integranta din prezenta sentința când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la data de 03.07.2015, când a hotărât următoarele:
I N S T A N TA
Deliberând, asupra cauzei civile de față constată:
Prin cererea înregistrata sub nr._ petentul L. G. A. a solicitat anularea procesului verbal de contraventie . nr._ din data de 23.04.2014 întocmit de agenți constatatori din cadrul intimatului IGPR.
In motivarea plângerii petentul a arătat că a fost sanctionat contravențional pentru faptul că a circulat pe un sector de drum in care accesul era interzis si pentru faptul că, la controlul efectuat s-a constatat ca avea ITP-ul expirat, fiindu-i reținut certificatul de înmatriculare. Petentul a menționat ca avea inspecția tehnica valabilă începând cu data de 31.01.1014 si nu a incălcat dispozițiile art 102/1/1 din OUG 195/2002.
In drept, plângerea nu a fost întemeiată.
In susținerea plângerii petentul a depus la dosar procesul verbal de contravenție a cărui anulare se solicita, certificat de inspecție tehnică periodica, cartea de identitate a autovehiculului, dovada de circulație, copie permis de conducere, taxa judiciara de timbru.
Cerere legal timbrata potrivit OUG 80/2013.
Legal citat, intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii si menținerea procesului verbal de contravenție.
Instanta a incuviintat si administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că:
Prin procesul-verbal . nr._ din data de 23.04.2014 (fila 18) s-a constatat că în data de 23.04.2014, orele 17:40, pe Aeroportul Henri C., petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ având inspecția tehnică periodică expirată din data de 31.01.2014; de asemenea nu a respectat semnificația indicatorului rutier ”accesul interzis” amplasat pe drumul public.
În sarcina petentului au fost reținute faptele prevăzute de art. 102 alin.1 pct. 1 din OUG 195/2002 și art. 108 alin.1 lit. a pct 5 din OUG 195/2002.
Petentului i-a fost aplicată sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 765 lei+170 lei și măsura contravențională complementară a reținerii certificatului de înmatriculare.
Potrivit art. 102 alin.1 pct. 1 din OUG 195/2002 constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni conducerea pe drumurile publice a unui vehicul care nu corespunde din punct de vedere tehnic sau al cărui termen de valabilitate a inspecției tehnice periodice a expirat.
În temeiul art. 108 alin.1 lit. a pct 5 din OUG 195/2002 constituie contravenție și se aplică, pe lângă amendă, și 2 puncte de penalizare, pentru circulația pe un sector de drum pe care accesul este interzis.
Procesul-verbal de contravenție face dovadă asupra situației de fapt reținute și asupra încadrării în drept a faptei în condițiile în care este legal și temeinic întocmit. Din analiza comparativă a cerințelor prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute și a cuprinsului procesului-verbal se poate constata că acesta a fost legal întocmit.
Astfel, în privința elementelor de forma ale procesului verbal prevazute de art 16 din OG 2/2001, instanta observa ca acesta îndeplinește toate conditiile de valabilitate reglementate de lege, inclusiv cele prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute, conf. Art. 17 din OG 2/2001, respectiv numele, prenumele, calitatea agentului constatator, numele, prenumele contravenientului, data si locul savarsirii faptei, semnatura agentului. Procesul-verbal de contravenție a fost semnat de petent, cu mențiunea că ITP-ul a fost efectuat începând cu data de 31.01.2014.
În ceea ce privește temeinicia, instanta constata ca s-a facut dovada unei alte situatii de fapt decât cea mentionata în procesul verbal.
Din Certificatul de inspecție fiscală emis de RAR(f.7) și din Anexa la certificatul de înmatriculare al autovehiculului cu numărul de înmatriculare_, . șasiu JMZDE14J_ rezultă că inspecția tehnică periodică a fost efectuată la data de 31.01.2014, data următoarei inspecții fiind la 31.01.2016 (f.20).
În aceste condiții, se constată că petentul a făcut dovada că la data reținerii contravenției, 23.04.2014, avea verificarea tehnică efectuat, fiind amendat în mod nelegal pentru contravenția prevăzută de art. 102 alin.1 pct. 1 din OUG 195/2002.
Referitor la fapta contravențională prevăzută de art. 108 alin.1 lit. a pct 5 din OUG 195/2002, petentul nu a adus nicio dovadă că situația de fapt ar fi alta decât cea reținută în procesul verbal de contravenție.
Este un principiu general recunoscut că cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească.
Rolul activ al instanței nu poate constitui temeiul substituirii instanței în poziția procesuală a uneia din părți și în apărarea intereselor acesteia. Totodată prevederile art.47 din OG nr.2/2001 stipulează expres că dispozițiile acesteia se completează cu dispozițiile codului de procedură civilă, iar conform disp.art.35 din OG nr.2/2001 plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor se soluționează cu precădere.
Instanța are în vedere și decizia nr. 205/2009 pronunțată de Curtea Constituțională referitoare la excepția de neconstituționalitate a disp.art.16, art.17 și art.19 alin.1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor potrivit cu care „instanța competentă să soluționeze plângerea îndreptată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este obligată să urmeze anumite reguli procedurale, în virtutea cărora sarcina probei aparține celui care afirmă ceva în instanță, iar nu celui care a întocmit procesul-verbal de contravenție”.
Trebuie precizat că, de altfel, în cauza A. împotriva Romaniei (hotararea din 04.10.2007, devinitiva la 31.03.2008), Curtea Europeana admite ca orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, pe care Convenția nu le împiedică din principiu, insa trebuie recunoscut celui acuzat de savarsirea unei contraventii garantiile procedurale prevazute de art 6 par. 1 si 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, respectiv informarea acuzatului, în termenul cel mai scurt, asupra naturii și cauzei acuzației ce i se aduce, acordarea timpului și înlesnirilor necesare pentru a-și pregăti apărarea, garantarea dreptului la apărare personal sau prin avocat, posibilitatea de a întreba sau solicita audierea martorilor acuzării și de a obtine citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării.
Esential este ca atat pe parcursul judecatii, cat si in etapa analizei probelor sa nu se incalce prezumtia de nevinovatie de care se bucura contravenientul. Cu alte cuvinte, petentul trebuie sa aiba posibilitatea sa propuna si sa administreze ce probe doreste, iar instanta sa adminstreze probele atat in favoarea, cat si in defavoarea contravenientului cu impartialitate, motivand de ce a dat o credibilitate mai mare celor din urma. Aceasta este in esenta si concluzia la care ajunge Curtea europeana a Drepturilor Omului in cauza A. contra Romaniei.
Din economia disp.art.34 din OG 2/2001 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrarie. Procesul-verbal contravențional fiind prezumat a fi legal, revine „contravenientului” care l-a contestat, deci care a făcut plângerea în instanță, să răstoarne prezumția, adică să dovedească netemeinicia și/sau nelegalitatea acestuia. Prezumția de adevăr a procesului-verbal poate fi răsturnată prin probe contrarii.
Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a statuat că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este un drept absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c.Franța, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c.Suedia).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c.Franța).
Dispozițiile OUG nr.195/2002 R au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație pe drumurile publice, deci câmpul de aplicare a acestui act normativ privește toți cetățenii.
Respectarea regulilor impuse de OUG nr.195/2002 R are implicații majore asupra garantării dreptului la viață și la integritate a persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială.
Desigur că persoana sancționată în baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil – art.31-36 din OG 2/2001 – în cadrul căruia se poate servi de orice mijloc de probă și poate invoca orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c.România).
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale în raport de disp.art.21 alin.3 din OG 2/2001, instanța reține că amenda contravențională în cuantum de 170 lei, aplicată la minimul prevăzut de lege este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită contravenția, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia și de circumstanțele personale ale contravenientului, așa încât nu se impune reevaluarea acesteia.
Față de toate aceste aspecte de fapt și de drept, instanța va admite în parte plângerea formulată, va dispune anularea în parte a procesului verbal de contravenție, cu privire la fapta prevăzută de art. 102 alin.1 pct. 1 din OUG 195/2002, scutirea petentului de plata amenzii aferente, în cuantum de 765 lei și restituirea certificatului de înmatriculare reținut.
Se va lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite în parte plângerea formulata de petentul L. G. A. domiciliata in București, ., ., . in contradictoriu cu intimatul I. G. AL POLIȚIEI ROMÂNE- POLIȚIA AEROPORT HENRI C., cu sediul in Otopeni, Calea Bucureștilor, nr. 224E, judet Ilfov.
Anulează în parte procesul verbal de contravenție, în ceea ce privește fapta prevăzută de art. 102 alin.1 pct. 1 din OUG 195/2002.
Dispune scutirea petentului de plata amenzii aferente, în cuantum de 765 lei și restituirea certificatului de înmatriculare reținut.
Menține celelalte dispoziții ale procesului verbal de contravenție, ca fiind legale și temeinice.
Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 03.07.2015.
P., Grefier,
F. A. L. C. L.
Red: jud FAL/ tehnored CL/4 ex/23.09.2015
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4705/2015.... → |
|---|
