Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Sentința nr. 7554/2015. Judecătoria BUFTEA

Cu privire la neconcordanțe privitor la categoria de folosință a terenului.

Arată că, potrivit Adeverinței nr. 8714/05.08.2014 emisă de Primăria comunei Snagov, întregul teren în suprafață de 24.500 mp figurează în intravilanul comunei Snagov, conform P.U.G. aprobat în baza H.C.L. nr. 29/_ . Este culpa exclusivă a O.C.P.I. Ilfov faptul că, în evidențele acestei instituții cu atribuții principale în domeniu, terenul în cauză figurează și în anul 2014 ca fiind în extravilan, deși hotărârea de aprobare a P.U.G. este din anul 2005, iar documentația aferentă este evident cunoscută O.C.P.I. Ilfov, ca instituție cu atribuții exclusive în avizarea și înregistrarea acestor documentații.

Cu privire la lipsa Titlului de proprietate care să ateste dreptul de proprietate. În dovedirea dreptului de proprietate al său, a fost atașat documentației înaintate la O.C.P.I. Ilfov doar Procesul-verbal de punere în posesie înregistrat sub nr. 5051/24.04.2013 Ia Primăria . proprietate nu a fost atașat documentației întrucât acesta nu a fost emis încă.

Tocmai datorită acestei împrejurări, a solicitat înscrierea provizorie a dreptului de proprietate, aceasta fiind justificată de lipsa Titlului de proprietate, caracterul provizoriu al înscrierii urmând a dăinui până la emiterea Titlului de proprietate, când aceasta se va converti în înscriere definitivă. În plus, în cuprinsul Încheierii de respingere nr._/2014, Registratorul-șef V. M. I. al O.C.P.I. Ilfov a făcut afirmații ce se situează în afara cadrului și obiectului cauzei (care era limitat la solicitarea formulată inițial, la motivele respingerii acesteia indicate în cuprinsul Încheierii atacate nr._/2014 și la argumentele din cuprinsul Cererii de reexaminare), pronunțându-se asupra unei chestiuni de drept care excede, în mod evident, atribuțiilor și competențelor sale. Deși în cuprinsul Încheierii de respingere inițiale nr._/2014 nu s-a motivat respingerea cererii de Înscriere provizorie formulată de petent, pe eventuala incidența în cauză a prevederilor Legii nr. 165/2013, în Încheierea de respingere nr._/2014 a Cererii de reexaminare, registratorul-șef reține că în speță nu ar fi incidente prevederile art.7 alin.2 din această Lege nr.165/2013, ci prevederile art.1 alin.3 din același act normativ, referitoare la aplicarea măsurii reparatorii a compensării prin puncte.

Această opinie proprie a registratorului-șef trebuie înlăturată din motivarea Încheierii de respingere nr._/2014 întrucât, pe de-o parte, nu face parte din motivarea primei Încheieri de respingere nr._/2014 împotriva căreia s-a formulat Cerera de reexaminare, iar pe de altă parte, întrucât opinia în sine constituie rezultatul nedorit al unui raționament sumar și totalmente eronat.

Este evident că în calea de atac a Cererii de reexaminare se analizează exclusiv legalitatea și temeinicia respingerii solicitării adresate O.C.P.I., scop în care sunt analizate dosarul solicitării adresate O.C.P.I., susținerile și argumentele părții prezentate în cuprinsul Cererii de reexaminare, precum și argumentele expuse de registrator în motivarea respingerii respectivei solicitări.

În consecință, a apreciat că registratorul-șef nu poate aduce argumente suplimentare în justificarea respingerii dispuse de către registrator, ci trebuie să se limiteze la analiza argumentelor expuse de solicitant și a celor expuse în considerentele Încheierii atacate cu cerere de reexaminare.

În speță, a fost încheiat Procesul-verbal de punere în posesie, moment de la care posesorul terenurilor a dobândit speranța legitimă că i se va reconstitui dreptul de proprietate asupra unor suprafețe determinate de teren, ai căror indicatori topografici sunt indicați expres în cuprinsul Procesului-verbal de punere în posesie.

În consecință, este indubitabil faptul că de la momentul punerii în posesie posesorul deține un bun în înțelesul art. 1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și beneficiază de protecția completă a drepturilor sale asupra bunului respectiv în virtutaea prevederilor legale prevăzute de Convenția în cauză, de Constituția României și de orice alte prevederi legale cu incidență în materie. Punerea în posesie a fost realizată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, astfel încât, ținând seamă de incidența principiului neretroactivității legii, este evident că prevederile acestui act normativ nu sunt aplicabile în speță. Interpretarea contrară ar conduce la posibilitatea desființării Procesului-verbal de punere în posesie (doar în această ipoteză putându-se aplica procedura compensării prin puncte în baza prevderilor art.1 alin.3 din lege), act întocmit cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare la data întocmirii sale, când Legea nr.165/2013 nu era în vigoare.

Pe de altă parte, chiar dacă ar accepta că prevederile Legii nr.165/2013 ar fi aplicabile în speță (deși nu sunt), atunci și-ar găsi aplicabilitatea prevederile art.1 alin.2 din aceeași Lege, întrucât Procesul-verbal de punere în posesie a fost întocmit în executarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, respectiv Sentința Civilă nr.5550/2008.

În acest sens, trebuie observat și reținut că, În cuprinsul art.7 alin.2 din Legea nr.165/2013, legiuitorul nu face nicio diferență între hotărârile judecătorești prin care organele de aplicare a Legilor fondului funciar sunt obligate la reconstituirea dreptului de proprietate în natură, asupra unei suprafețe de teren fizic, și hotărârile judecătorești prin care aceleași organe sunt obligate la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren determinat prin indicatori topografici. Ceea ce înseamnă că nici Registratorul-șef al O.C.P.I. Ilfov nu poate face vreo diferență.

Aceasta cu atât mai mult cu cât prin respectiva hotărâre judecătorească nr.5550/2008 definitivă și irevocabilă, Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Ilfov a fost obligată să emită titlu de proprietate pentru suprafața de 7,348 ha din care face parte suprafața de 2,45 ha ce face obiectul Procesului-verbal de punere în posesie nr.5051/2013.

Ceea ce înseamnă că în speță nu se poate proceda conform susținerii nemotivate, nelegale și neîntemeiate a registratorului-șef al O.C.P.I. Ilfov, întrucât o instanță de judecată a obligat Comisia Județeană Ilfov, prin hotărâre irevocabilă, să emită Titlul de proprietate pentru teren fizic.

Având în vedere cele relatate, care dovedesc atât nelegalitatea, cât și netemeinicia încheierilor de respingere atacate prin prezenta plângere, a solicitat să se dispună pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună admiterea plângerii, să anularea încheierilor atacate și, pe fond, să se dispună admiterea cererii de înscriere provizorie astfel cum a fost formulată.

În dovedirea susținerilor sale, a solicitat proba cu înscrisuri, precum și orice altă proba a cărei necesitate va reieși din dezbateri.

În drept, a invocat dispozițiile Legii nr.7/1996, art.50 alin.2 din Regulament de aplicare a acesteia.

În dovedirea cererii a depus la dosar înscrisuri (f.8-10).

La prezenta cauză s-au depus Dosarul nr._/20.08.2014 prin care s-a respins Încheierea nr._ emisă de OCPI și Dosarul nr._/04.08.2014 prin care a fost respinsă Cererea de reexaminare împotriva Încheierii nr._/2014 emisă de OCPI.

Intimata R.A.A.P.P.S. a depus Întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii., ca fiind neîntemeiată, cu consecința menținerii ca fiind temeinice și legale încheierile de respingere_/2014 și_/2014 ale OCPI Ilfov. (f.34);

Analizând cererile și materialul probator administrat în cauză, instanța apreciază că, plângerea împotriva Încheierii de reexaminare_/2014 este lipsită de suport juridic, urmând a fi respinsă.

Din analiza actelor depuse în dosarul aflat pe rolul instanței, se apreciază că, încheierea de respingere este pronunțată în considerarea dispozițiilor legale în vigoare la data introducerii cererii, respectiv, prevederile art.10 și art.13 din Ordinul 634/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, cu referire la art.61, art.62 alin.4 din Ordinul 633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară și art.29 alin.1 litera c din Legea nr.71/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, republicată, prevederi legale prin care se reglementează procedura întocmirii și recepției documentației cadastrale precum și cererile ce se impun a fi îndeplinite pentru efectuarea primei înscrieri în cartea funciară.

Astfel, admiterea cererii de prima înscriere, cod serviciu 2.1.1. se face în baza înscrisului doveditor al actului juridic de dobândire a dreptului real, încheiat cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de lege, a certificatului fiscal eliberat de primăria în circumscripția căreia se află situat imobilul și a documentației cadastrale recepționată de biroul de cadastru (art.29 alin.1 litera a, litera c din Legea nr.71/1996, republicată, art.61 și art.62 din Ordinul 633/2006, art.2 alin.1 litera a din Ordinul nr.634/2006).

Ori, în speță, pe de o parte, documentația cadastrală a fost respinsă, situația în care, lipsa atribuirii numărului cadastral unic, așa cum prevede art.876 alin.3 C. Civil, constituie un impediment la intabularea sau înscrierea provizorie a dreptului de proprietate. (art.29 alin.1 litera c din legea cadru), iar pe de altă parte actele prezentate nu pot fi considerate că fac parte din categoria înscrisurilor prevăzute de art.24 alin.3, art.29 din Legea 7/1996 republicată și art.888 Codul Civil, cu referire la art.898 Codul Civil, texte de lege care, permit registratorului să pronunțe o soluție de respingere în cazul neîndeplinirii acestor cerințe.

Astfel în materia publicității imobiliare, dovada dreptului de proprietate se poate face, potrivit art.24 din Legea nr.7/1996, republicată și art.888 Codul Civil, numai în baza actelor prin care s-a constituit sau transmis în mod valabil un asemenea drept, înțelegând prin acte, înscrisul autentic notarial, sau certificatul de moștenitor, încheiate cu un notar public, hotărâre judecătorească definitivă sau actul emis de autoritățile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta.

Actul emis de autoritățile administrative, prin care s-a constituit sau s-a transmis în mod valabil un drept real imobiliar, se înscrie în cartea funciară.

În ceea ce privește procesul verbal de punere în posesie emis de Comisia Locală Snagov de aplicare a Fondului Funciar, depusă la dosar în justificarea cererii, se apreciază că, în condițiile în care nu există o reglementare legală care să prevadă, sau să permită înscrierea în cartea funciară a acestui fel de act, înscrisul prezent nu întrunește cerințele prevăzute de art.24 alin.3 și art.29 alin.1 itera a din Legea nr.7/1996, republicată.

De asemenea procesul verbal de punere în posesie, deși este un act ce stă la baza emiterii titlului de proprietate așa cum s-a statornicit prin Decizia în interesul legii nr.1/1997 a Curții Supreme de Justiție.

Prin urmare procesul verbal de punere în posesie eliberat în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, chiar dacă are la bază o hotărâre judecătorească, definitivă, prin care s-a reconstituit reclamanților S. N. și S. I. dreptul de proprietate pentru 7,348 ha, teren fizic pe raza Comunei Snagov, Județul Ilfov, fără a se stabili amplasamentul și a fost obligată Comisia Locală să elibereze procesul verbal de punere în posesie, nu conferă un drept de proprietate asupra terenului, și ca atare nu se poate vorbi de dobândirea de către petentul G. G. prin contractul de cesiune autentificat sub nr.1042/23.12.2008 a unui drept real afectat de o condiție suspensivă pentru a se reține incidența dispozițiilor art.1017-1018 VCCivil/art.1396-1400 NCCivil, respectiv art.898 alin.1 pct.1 Codul Civil, potrivit căruia, înscrierea provizorie în cartea funciară se va putea cerere dacă dreptul real dobândit este afectat de o condiție suspensivă ori rezolutorie.

Din verificarea contractului de cesiune încheiat între S. N., S. I. și G. G. nu rezultă încheierea contractului sub condiție suspensivă, în sensul că, nașterea dreptului în persoana cesionarului G. G. ar fi afectată de o condiție suspensivă, exemplu obținerea titlului de proprietate, neputând fi făcute speculații cu privire la natura condiției suspensive.

Conform art.1020 Codul Civil sub imperiul căruia a fost încheiat contractul de cesiune, doar condiția rezolutorie este subînțelesă și de aceea condiția suspensivă trebuie individualizată prin actul ce se prezintă în vederea efectuării formalităților de publicitate imobiliară.

Pe de altă parte așa cum rezultă din actele dosarului, nu există în persoana cesionarului dată o hotărâre judecătorească definitivă privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului pe amplasamentul din procesul verbal de punere în posesie.

Ca atare, nu se aplică dispozițiile art.7 alin.2 din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent a imobilelor, ci prevederile art.1 alin.3 din același act normativ, potrivit căruia „ în situația în care, titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin, potrivit legilor de restituire a proprietății, singura măsură reparatorie care se acorda este compensarea prin puncte, potrivit art.24 alin.2,3 și 4”.

Față de toate aceste considerente și ținându-se seama că, pentru același amplasament sunt în discuție drepturi concurente, fiind depuse solicitări de prima înscriere, respectiv modificare a limitei și suprafeței imobilului cu NC_, intabulat în CF nr._/UAT Snagov și de către RAAPS S.A. în calitate de administrator al proprietății publice a Statului Român.

Totodată s-a formulat plângere împotriva Încheierii nr._/2013 prin care s-a modificat limita imobilului NC_ de către Romsilva R.A., se constată că în cadrul procedurii de reexaminare, situația reținută de registrator, atât din punct de vedere tehnic cât și din punct de vedere juridic a rămas neschimbată.

Se apreciază că, nu sunt îndeplinit cumulativ cerințele legale, respectiv art.24, art.29 din Legea nr.7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, republicată, coroborate cu prevederile art.876 alin.3 Codul Civil, art.888 Codul Civil, art.898 Codul Civil, respectiv dispozițiile art.61-63 din Ordinul nr.633/2006 și art.2, art.10 din Ordinul nr.634/2006, în vigoare la data introducerii cererii, în vederea admiterii cererii de recepție a documentației cadastrale și efectuarea înscrierii provizorii în cartea funciară a dreptului de proprietate în favoarea cesionarului G. G..

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Respinge cererea formulată de petentul G. G. cu domiciliul ales la Cabinetul de avocat A.-I. D. în București, ., ., ., sector 3 în contradictoriu cu intimata REAGIA A. ADMINISTRAȚIA PATRIMONIULUI și PROTOCOLULUI DE STAT cu sediul în București, .-8, Sector 1, ca neîntemeiată.

Cu apel în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 05.11.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

C. A. F. G.

Red.jud.C.A.

Thn.red.gr.FG/ 4ex /

25.01.2016