Pretenţii. Sentința nr. 1702/2015. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1702/2015 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 19-03-2015 în dosarul nr. 5435/94/2013
Dosar nr._ SECȚIA CIVILĂ
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1702
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 19.03.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: BURCEA ALINA-LAURA
GREFIER: D. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta ., pârâta S. DE A. REASIGURARE CITY INSURANCE și pe intervenientul J. A.-V., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la ordine, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele:
- obiectul cauzei – pretenții,
- stadiul procesual – fond,
- la data de 10.03.2015 s-a depus raportul de expertiză în specialitatea autovehicule, după care:
În baza art. 104(13) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor, instanța lasă dosarul la a doua strigare față de lipsa părților.
Se reia dosarul la a doua strigare, când, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamanta prin consilier juridic H. Margoi, cu împuternicire depusă la dosar, fila 27, lipsind pârâta și intervenientul forțat.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reclamanta, prin consilier juridic, învederează instanței că i s-a comunicat raportul de expertiză în specialitatea autovehicule, nu are obiecțiuni la raportul de expertiză, acesta este concordant cu situația de fapt, cu declarația intervenientului și a martorului; accidentul s-a produs așa cum s-a constatat în dosarul de daună; drept pentru care se impune ca societatea de asigurare să plătească despăgubirile.
Mai precizează că în încheierea de ședință de la data de 11.12.2014 aflată la fila 122 din dosar, s-a strecurat o eroare materială (eroare strecurată în cererea de chemare în judecată), respectiv accidentul s-a produs în anul 2012 și nu în anul 2013, astfel cum s-a consemnat.
Nemaifiind alte cereri de soluționat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamanta, prin consilier juridic, apreciază că a fost o intenție vădită a societății de asigurare de a tergiversa plata și de a îngreuna demersurile juridice prin toată atitudinea procesuală pe care a avut-o, făcând astfel un abuz de drept.
Solicită instanței admiterea cererii astfel cum a fost formulată. Cu cheltuieli de judecată, constând în taxa judiciară de timbru, timbrul judiciar, precum și onorariul de expert.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.04.2013 sub nr._, astfel cum a fost precizată, reclamanta, ., a chemat în judecată pe pârâta, S. DE A. REASIGURARE CITY INSURANCE, și pe intervenientul, J. A.-V., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 23.523,30 lei, reprezentând contravaloare reparații neachitate, precum și la plata dobânzilor legale la zi.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la data de 27.09.2012 s-a produs un accident de circulație în care au fost implicate autoturismul cu numărul de înmatriculare_, proprietatea societății reclamante, și autoturismul cu numărul de înmatriculare_, condus de intervenientul J. A.-V., acesta fiind vinovat de producerea accidentului. Autoturismul condus de intervenientul forțat era asigurat la S. DE A. REASIGURARE CITY INSURANCE cu polița nr._ valabilă până la data de 25 ianuarie 2013.
În urma avizării evenimentului, s-a constituit dosarul de daună RCA/DAB/107/2012. Cu adresa nr. 1490 din data de 21.12.2012 S. DE A. REASIGURARE CITY INSURANCE asigurătorul a notificat pe reclamantă despre respingerea pretențiilor de despăgubire, menționând neîntemeiat că „tipul, dimensiunea și poziționarea avariilor nu concordă cu dinamica prezentate în constatul amiabil din 27.09.2012 și în declarația de eveniment.”
Reclamanta a mai precizat că din Constatarea amiabilă de accident a reieșit, fără putere de tăgadă, faptul că răspunzător de producerea prejudiciilor este conducătorul asigurat la S. DE A. REASIGURARE CITY INSURANCE, ca urmare a nerespectării dispozițiilor art. 57 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, situația de fapt și de drept necontestată de cei doi conducători auto implicați în accident.
Față de considerentele invocate, reclamanta a solicitat instanței admiterea cererii și obligarea pârâtei la plata contravalorii pagubelor materiale provocate, precum și a dobânzii legale la zi.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri, a probei testimoniale cu martorul M. L., planșe foto, expertize tehnice și orice alte probe a căror necesitate ar rezulta din dezbateri.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.1349, art.2226 alin 1 Cod civil, art.57 alin.2 din O.U.G. 195/2002, art.36 lit.b pct.3, respectiv art.45 pct.3 din Ordinul C.S.A. nr.14/2011, Legea 136/1995, Ordinul C.S.A. nr.21/2008.
În susținere, reclamanta a depus înscrisuri la dosarul cauzei, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, filele 6 – 15.
Pârâta, S. DE A. REASIGURARE CITY INSURANCE, a depus întâmpinare prin care a solicitat instanței respingerea acțiunii ca neîntemeiată și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 alin. 2 C.proc.civ.
Analizând înscrisurile aflate la dosarul cauzei instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 27.09.2012, intervenientul forțat J. A.-V., conducând autoturismul cu nr. de înmatriculare_, nu a observat indicatorul cedează trecerea și a intrat în coliziune cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_, care circula regulamentar, condus de M. L..
În urma evenimentului rutier din data de 27.09.2012, a fost întocmită constatarea amiabilă de accident(f. 6).
În urma accidentului, a fost avariat autoturismul cu nr. de înmatriculare_, proprietatea societății reclamante, astfel cum reiese din certificatul de înmatriculare al autoturismului(f. 102).
Autoturismul cu nr. de înmatriculare_ al cărui conducător auto se face vinovat de producerea accidentului, avea încheiată asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube cauzate terților prin accidente la pârâta City Insurance, conform poliței de asigurare RCA(f. 101), emisă la data de 25.07.2012, valabilă pentru perioada 26.07._13.
Conform datelor înscrise în polița de asigurare, limita de despăgubire pentru pagube materiale este de 1.000.000 Euro.
La data de 27.09.2012, reclamanta a avizat evenimentul la societatea pârâtă, iar în urma avizării evenimentului, s-a constituit dosarul de daună nr. RCA/DAB/107/2012.
S. pârâtă a întocmit la data de 27.09.2012 documentul de introducere în reparație a vehiculului(f. 7), solicitând reclamantei un deviz estimativ.
Conform devizului estimativ întocmit de S.C. Damar Autoservice S.R.L., calculul reparațiilor necesare pentru remedierea pagubelor produse autoturismului cu nr. de înmatriculare_ a fost estimat la suma de 23.523,30 lei(f. 8-12).
Conform adresei nr. 1490/21.12.2012(f. 13), pârâta a respins cererea reclamantei cu motivarea că tipul, dimensiunea și poziționarea avariilor nu concordă cu dinamica prezentată în constatatul amiabil din data de 27.09.2012 și în declarația de eveniment, deformațiile conjugate ale celor două autoturisme în nici un caz nefiind rezultatul unui impact primar între acestea, fiind în mod evident produse în alte circumstanțe.
În drept, în ceea ce privește legea civilă aplicabilă instanța consideră că izvorul raportului obligațional în prezenta cauză este fapta juridică extracontractuală săvârșită de către intervenient. Prin urmare, cu privire la legea care guvernează prezentul raport litigios, instanța consideră că sunt incidente dispozițiile art. 103 din Legea nr. 71/2011 potrivit cărora obligațiile născute din fapte juridice extracontractuale sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data producerii lor ori după caz, săvârșirii lor. Având în vedere că fapta extracontractuală dedusă judecății a fost săvârșită pe data de 27.09.2012, în cauză sunt aplicabile dispozițiile Noului Codului Civil.
Potrivit art. 2210 alin. 1 N.C.Civ., în limitele indemnizației plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării împotriva celor răspunzători de producerea pagubei, cu excepția asigurărilor de persoane.
Potrivit art. 2208 alin. 1 N.C.Civ., în cazul producerii riscului asigurat, asigurătorul trebuie să plătească indemnizația de asigurare în condițiile prevăzute în contract.
Conform art. 1357 din Codul Civil „cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare”. De asemenea, conform alin.2 „autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă”.
Reclamanta are dreptul de a se regresa pentru despăgubirea plătită împotriva persoanei care se face vinovată de producerea accidentului, iar în cazul în care în vigoare era o asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule și împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia.
În baza acestei dispoziții legale, reclamanta la data de 27.09.2012 a comunicat pârâtei cererea de despăgubire.
Instanța apreciază că sunt întrunite condițiile pentru angajarea răspunderii delictuale a acestuia, în conformitate cu art. 1357 C. Civ., respectiv săvârșirea unei fapte ilicite, producerea unui prejudiciu, raportul de cauzalitate între fapta comisă și prejudiciul realizat, precum și vinovăția pârâtului.
Astfel, conform declarației martorului M. L.(f. 121), evenimentul rutier s-a produs în localitatea Ștefăneștii de Jos. Coliziunea s-a produs din cauza faptului că intervenientul forțat nu respectat indicatoarele de acordare de prioritate.
Conform raportului de expertiză auto întocmit de domnul expert N. I.(f. 175-185), dinamica evenimentului rutier a fost analizată atât în funcție de documentele și imaginile foto existente la dosarul cauzei, cât și în dosarul de daună, iar coliziunea dintre cele două autovehicule s-a produs în următoarea împrejurare: în timp ce se deplasa dinspre localitatea Voluntari pe ., în intersecția cu . nr. de înmatriculare_ a intrat în coliziune cu partea laterală dreapta față a autoturismului cu nr. de înmatriculare_ . Coliziunea s-a soldat numai cu avarii la cele două autoturisme și s-a datorat faptului că intervenientul nu a respectat semnificația indicatorului cedează trecerea, aflat la intersecția dintre cele două străzi, pe direcția sa de deplasare.
Astfel, din coroborarea înscrisurilor existente la dosarul cauzei cu depoziția martorului, precum și cu raportul de expertiză auto, rezultă că fapta ilicită constă în nerespectarea dispozițiilor art. 57 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, respectiv la intersecțiile cu circulație dirijată, conducătorul de vehicul este obligat să respecte semnificația indicatoarelor, culoarea semaforului sau indicațiile ori semnalele polițistului rutier.
Prejudiciul produs rezultă din constatarea amiabilă de accident, din declarațiile celor doi conducători, coroborate cu constatările inspectorului de daună, cu devizul de reparații și fișele de calcul atașate la dosar.
Legătură de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu rezultă din cuprinsul acelorași înscrisuri, precum și din concluziile raportului de expertiză auto în care s-a precizat între dinamica evenimentului și avariile rezultate există relație de natura cauză-efect.
Vinovăția intervenientului în comiterea faptei ilicite reiese din raportul de expertiză auto în care se menționează că se putea evita coliziunea de către conducătorul autoturismului cu nr. de înmatriculare_ dacă acesta oprea la limita câmpului de vizibilitate și acorda prioritate autoturismului cu nr. de înmatriculare_ care circula pe drumul principal.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 2210 din Codul Civil, instanța va admite acțiunea promovată de reclamantă așa cum a fost precizată și va obliga pârâta la plata sumei de 23.523,30 lei, reprezentând contravaloare reparații neachitate.
Cât privește capătul de cerere privitor la plata dobânzii legale, instanța îl apreciază, de asemenea, ca întemeiat, având în vedere că operează punerea de drept în întârziere, potrivit art. 1523 alin. 2 C. Civ., astfel încât dobânda legală curge de drept de la data săvârșirii faptei, fără vreo altă formalitate. Aceeași soluție urmează a fi dată și în ipoteza în care se ține seama de natura litigiului între profesioniști, dată fiind decizia în interesul legii nr. 23/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Nefiind necesar să se probeze în mod distinct suportarea unui prejudiciu ca urmare a lipsei de folosință a sumei de bani cuvenite, o asemenea pagubă fiind prezumată de legiuitor, instanța va dispune obligarea pârâtei la plata dobânzii legale calculate conform OG nr. 13/2011, aferente debitului de 23.523,30 lei, de la data de 27.09.2012 până la achitarea integrală a debitului.
În temeiul art. 453 C.proc.civ., întrucât pârâta a căzut în pretenții, instanța va admite în parte cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, respectiv va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1.690,4 lei constând în taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, precum și la plata sumei de 1.200 lei constând în onorariu expert, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Instanța va respinge cererea privind obligarea pârâtei la plata timbrului judiciar în cuantum de 27 lei ca neîntemeiată, întrucât reclamanta a achitat timbrul judiciar fără să i se pună în vedere de către instanță, având posibilitatea de a cere, pe cale separată, restituirea timbrului judiciar nedatorat, conform dispozițiilor Legii nr. 146/1997.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. S. P. S.R.L., cu sediul în sector 3, București, .. 394, ., având ca obiect pretenții, în contradictoriu cu pârâta S. de A. Reasigurare City Insurance, cu sediul în sector 1, București, .. 5-7, . cu intervenientul forțat J. A.-V., cu domiciliul în ., ., J. ILFOV, astfel cum a fost precizată.
Obligă pârâta la plata sumei de 23.523,30 lei, reprezentând contravaloare reparații neachitate.
Obligă pârâta la plata dobânzii legale calculate conform OG nr. 13/2011, aferente debitului de 23.523,30 lei, de la data de 27.09.2012 până la achitarea integrală a debitului.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1.690,4 lei constând în taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, precum și la plata sumei de 1.200 lei constând în onorariu expert, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Respinge cererea privind obligarea pârâtei la plata timbrului judiciar în cuantum de 27 lei ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. A.-L. D. S.
Red./Tehnored. B.A.L./D.S. și B.A.L./5 ex./25.05.2015
Comunicat părților, azi,3 ex,...........................Grefier,
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1340/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1386/2015.... → |
|---|
