Acţiune în constatare. Sentința nr. 518/2014. Judecătoria BUHUŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 518/2014 pronunțată de Judecătoria BUHUŞI la data de 02-10-2014 în dosarul nr. 400/199/2014
Dosar nr._
- acțiune în constatare –
- constatare prescripție drept la sultă -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 518/2014
Ședința publică de la 02 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. A. I.
Grefier D. V.
Pe rol fiind pronunțarea cauzei civile privind pe reclamantul E. A., și pe pârâtul E. R. - S., având ca obiect acțiune în constatare - constatare prescripție drept la sultă.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 25. 09. 2014, ora 9, C2C și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
- deliberând –
Prin cererea introdusa pe rolul acestei instanțe la data de 15.05.2014, sub nr._, reclamantul E. A., prin avocat M. S., în contradictoriu cu pârâtul E. R.-S. a solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești, prin care sa se constate ca a intervenit prescripția extinctiva a dreptului de a cere executarea obligației de plată a sultei stabilite prin sentința civila nr. 710/05.10.2010, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B..
In motivarea in fapt a acțiunii reclamantul a învederat că partite sunt frați, fiind copiii soților E. L. si E. L..
Prin sentința civila nr.710/05.10.2010 a Judecătoriei B., pronunțată în dosarul nr._ , având ca obiect partaj succesoral după E. L. (decedata pe 03.10.2000) s-a constatat ca părțile din prezenta, împreună cu tatăl lor (E. L.) sunt moștenitorii defunctei, s-a dispus ieșirea din indiviziune a moștenitorilor, s-a atribuit lui E. A. unicul bun ce făcea obiectul împărțelii (apartament situat in B., ., ., .) fiind obligat reclamantul din prezenta la plata de sulte corespunzătoare cotelor celorlalte parii.
Sentința a rămas definitiva si irevocabila prin nerecurare pe 12.11.2010.
Având in vedere ca intre părți a existat o înțelegere, niciunul dintre creditorii dreptului la sultă nu a solicitat plata efectiva a acestora
După decesul lui E. L., la data de 03.10.2013, E. A. avea obligația de a mai achita lui E. R. S. doar jumătate din sulta datorata inițial tatălui sau, dar paratul din prezenta si-a menținut poziția de a nu mai solicita plata sultelor (nici a sa si nici partea ce i se cuvine din sulta tatălui).
Sentința prin care s-a stabilit obligația de plata a sultelor a rămas definitiva si irevocabila la 12.11.2010, ceea ce înseamnă ca pe 12.11.2013 s-a prescris dreptul de a mai cere plata sultelor (drept pe care, așa cum am arătat, paratul oricum nu a avut de gând sa-1 valorifice).
Având in vedere ca pentru a înscrie imobilul liber de sarcini la OCPI cat si pentru a dispune pe viitor de acest bun fara nicio îngrădire trebuie făcuta dovada stingerii dreptului la sulta (prin orice mijloc prevăzut de lege, inclusiv prescripția), solicită instanței sa constate ca s-a prescris dreptul paratului de a cere plata sultelor stabilite prin Sentința civila nr.710/05.10.2010 a Judecătoriei B. atât in ceea ce privește sulta stabilita in favoarea paratului cat si in ceea ce privește sulta stabilita in favoarea autorului paratului, E. L., decedat la 24.02.2013.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1,3 Decret nr.167/1958 si art.705 Cod procedura civila și a fost timbrată cu taxă de timbru în valoare de 20 lei.
În dovedire, reclamantul a anexat sentința civila nr.710/05.10.2010, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B., copiile cărților de identitate și ale certificatelor de naștere ale părților, a certificatului de deces după E. L..
In ceea ce îl privește pe pârât, aceasta deși legal citat nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță.
Analizând întregul material probator administrat în cauză instanța reține următoarea situație de fapt și de drept:
Prin sentința civilă nr. 710/05.10.2010, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B., rămasă definitivă și irevocabilă prin nerecurare, la data de 12.11.2010, în urma admiterii acțiunii de ieșire din indiviziune s-a stabilit în favoarea reclamantului E. L. dreptul de a primi o sultă în valoare de 51.079,55 lei, iar în favoarea pârâtului E. R.-S. dreptul de a primi sultă în cuantum de 15.323,87 lei, corespunzător cotelor stabilite.
La data de 03.10.2013 a decedat tatăl părților, E. L., moștenitorii acestuia fiind fiii săi, părțile din prezenta cauză.
Fiind în prezența unei hotărâri susceptibile de executare, termenul de prescripție de 3 ani începe să curgă de la momentul rămânerii definitive și irevocabile a sentinței, respectiv de la data de 12.11.2010.
Astfel, instanța constată că termenul de 3 ani pentru exercitarea dreptului de a obține sulta prin executarea silită a sentinței de partaj s-a împlinit la 12.11.2013.
Pârâtul nu a invocat și nici nu a probat intervenirea vreunui caz de suspendare sau întrerupere a prescripției extinctive, astfel cum sunt enumerate în art. 13 și 16 din Decretul nr. 167/1958 (aplicabil în cauză, în raport cu dispozițiile art.6 din Legea nr.287/2009).
Potrivit art. 1 alin 1 și art. 3 alin 1 din Decretul 167/1958, dreptul la acțiune se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termen de 3 ani. De asemenea, potrivit art. 6 din Decretul 167/1958 dreptul de a cere executarea silită în temeiul oricărui titlu executor se prescrie prin împlinirea unui termen de 3 ani, iar potrivit art. 7 alin 1 și 2 din același act normativ, prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul de a cere executarea silită, iar în obligațiile care urmează să se execute la cererea creditorului precum și în acelea al căror termen de executare nu este stabilit, prescripția începe să curgă de la data nașterii raportului de drept.
La data introducerii acțiunii deduse judecății, 15.05.2014, termenul de 3 ani al prescripției extinctive era împlinit, astfel că dreptul pârâtului de a cere executarea silită a sultei este prescris.
Potrivit art. 706 al.2 NCPC prescripția stinge dreptul de a obține executarea silită și orice titlu executoriu își pierde puterea executorie.
În considerarea celor ce preced, instanța urmează să admită cererea și să constate stingerea prin prescripție extinctivă a dreptului pârâtului la acțiune pentru plata sultei stabilite în sarcina reclamantului prin sentința civilă nr.710/05.10.2010 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B..
Instanța, în baza art.453 C.pr.civ., urmează să ia act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUM ELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de către reclamantul E. A. domiciliat în B., A.I. C., ., ., prin avocat M. S., cu sediul în Bacău, .. 2, ., J. BACĂU în contradictoriu cu pârâtul E. R.-S. domiciliat în B., A.I. C., ., ..
Constată că s-a prescris dreptul pârâtului la acțiune pentru plata sultei stabilite în sarcina reclamantului prin sentința civilă nr. 710/05.10.2010 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B..
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02.10.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
Redactat IMA- 18.12.2014
Tehnoredactat IMA/VD - ex. 5
18.12.2014/05.01.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 50/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 229/2014.... → |
|---|
