Fond funciar. Sentința nr. 7868/2013. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7868/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 13-05-2013 în dosarul nr. 12356/200/2010*
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.- SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7868
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 13.05.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE C. I.
GREFIER N. A.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile având ca obiect fond funciar – constatare nulitate absolută parțială formulată de reclamanta R. E. domiciliată în mun. B., .. 1, ., ., în contradictoriu cu pârâții C. L. ZĂRNEȘTI DE APLICARE A Legii 1/2000 - . B. DE APLICARE A L 1/2000 - B., G. I. (moștenitoarea lui F. S.) cu sediul ales la Cabinet de Avocat „V. A. G.”, în B., . F-G, parter, cabinet 3, J. B..
Prezența și dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din data de 18.03.2013 și se află consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a acorda părților posibilitatea de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 25.03.2013, dată la care a amânat pronunțarea pentru data de 07.05.2013, când instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 13.05.2013, dată la care, în aceeași constituire, a statuat următoarele:
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare in judecata înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 13.09.2010 sub nr._, reclamanta R. E. a solicitat instanței in contradictoriu cu paratele C. Locala de aplicare a Legilor fondului funciar Zărnesti, C. Județeana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B. si Fratila S., constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/29.10.2008 emis pe numele paratei Fratila S. pentru suprafața de teren intravilan de 204 mp, categoria arabil, situata in tarlaua nr. 17, . vecinatatile: N - Macreanu. S - Dascaloiu, E - Girla si V - Fratila M.
În motivarea in fapt a cererii, reclamanta a aratat ca este moștenitoarea defunctei Fratila M., pe numele căreia s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafața de 1,2 ha pe raza localității Vemesti, condiții in care a fost emis titlul de proprietate cu nr._/18.02.2009. Autoarea mai sus menționata a deținut in proprietate anterior colectivizării o suprafața de teren de 624 mp in tarlaua nr. 17 . cum rezulta din actele de proprietate si din rolul agricol, insa in realitate i s-a reconstituit numai suprafața de 420 mp( la măsurători au rezultat 322 mp), diferența fiind inclusa in titlul paratei Fratila S. care nu a deținut in punctul respectiv numai suprafața de 600 mp, fiind evident ca atribuirea suprafeței de aproximativ 200 mp către o alta persoana care nu era indreptatita s-a făcut prin nerespectarea disp. art. 2 alin.l din Legea nr. 1/2000 modificata prin Legea nr. 247/2005, întrucât in aplicarea acestei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, daca acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. A învederat reclamanta faptul ca titlul de proprietate contestat este nul absolut pentru suprafața de teren ce a deținut-o autoarea sa in punctul sus-menționat, fiind data cu incalcarea disp. art. III pct. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997 in sensul ca actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate in favoarea persoanelor fizice care nu erau indreptatite potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri sunt lovite de nulitate absoluta. Terenul in litigiu in suprafața de 204 mp ii aparține reclamantei si in mod greșit a fost inclus in titlul de proprietate a cărui anulare este solicitata prin cererea de chemare in judecau.
În drept au fost invocate disp. Legii nr. 1/2000 si Legii nr. 169/1997.
În susținerea cererii au fost depuse la dosar in copie următoarele înscrisuri: schița delimitare (f 7), titluri de proprietate (f 8, 27), declarație autentificata (f 32), anexa 24 (f 35) acte de stare civila).
Parata Fratila S. a depus întâmpinare prin care a invocat excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantei si a inadmisibilității acțiunii formulata de reclamanta, iar subsidiar a solicitat respingerea acțiunii formulata de reclamanta ca neîntemeiata.
În susținerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei, parata Fratila S. a arătat ca aceasta nu a respectat dispozițiile art. 700 din C civ., in sensul ca nu a acceptat moștenirea defunctei Fratila M. in termenul expres stabilit de către legiuitor, respectiv acela de 6 luni de zile de la data deschiderii succesiunii. Parata Fratila S. este sora defunctei Frățila M., ambele fiind moștenitoarele autorului comun, P. G.. La data de 15.03.2000 a survenit decesul numitei Fratila M., iar ca urmare a sesizării pentru deschiderea proceduri succesorale nr. 5169/23.06.2009, singurul moștenitor al acesteia figura numitul Fratila D. in calitate de fiu, decedat insa la data de 26.09.1971. Defunctul Fratila D. a avut doi copii, respectiv reclamanta R. E. si S. Rarita, ambele având vocație succesorala la averea rămasa de pe urma defunctei Fratila M., ambele putând culege aceasta succesiune prin reprezentarea autorului lor. Conform disp. art. 700 C. civ, dreptul de opțiune succesorala trebui sa fie exercitat . 6 luni, termen calculat de la data deschiderii succesiunii, în aceste condiții, reclamanta trebuia sa isi insuseasca calitatea de erede printr-un înscris autentic sau sub semnătură privata in termenul indicat de către legiuitor, din care sa rezulte intenția sa de acceptare a moștenirii. Reclamanta a inteles sa facă demersuri pentru acceptarea moștenirii prin întocmirea unui înscris autentic abia in data de 16.01.2004, împrejurare certificata de declarația i acceptare a moștenirii autentificata sub nr. 139/16.01.2004 de către BNP L. Sinica.
În susținerea excepției inadmisibilității introducerii acțiunii de către reclamanta, pârâta Fratila S. a invocat faptul ca aceasta nu este singura persoana cu vocație succesorala defunctului Fratila D., întrucât prin cererea de chemare in judecata s-a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/2008 in ceea ce privește suprafața de 204 mp, scopul urmărit de către reclamanta fiind acela de a aduce in patrimoniul sau acea suprafața de teren. În aceste împrejurări, acțiunea promovata de către reclamanta este o acțiune în realizarea dreptului, care potrivit dispozițiilor legale poate fi promovata numai împreuna de toți titularii dreptului. Astfel, reclamanta nu poate introduce in nume propriu o asemenea acțiune aceasta reprezentând un act de dispoziție ce presupune acordul tuturor coproprietarilor. Pentru fi admisibila, aceasta acțiune care privește un bun aflat in stare de indiviziune, este obligatoriu participarea devălmașilor, in calitate de coreclamanți sau încuviințarea expresa din partea lor pentru promovarea acțiunii, motiv pentru care reclamanta nu putea sa introducă in nume propriu si pentru sine acțiunea.
Pe fondul cauzei, parata a invocat faptul ca la data de 29.10.2008, parata C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B. a emis pe numele Fratila S. titlul de proprietate nr._ pentru o suprafața totala de 1 ha si 6700 mp, teren situat in .. Reclamanta contesta atribuirea de către parata a unei suprafețe de 204 mp teren arabil, suprafața aflata in intravilanul . tarlaua nr. 17, . vecinatatile: N - Macreanu, S - Dascaloiu, E - Girla si V - Fratila M. In titlul de proprietate contestat de către reclamanta, la poziția B - suprafața in intravilan, punctul 2 - curți construcții, suprafața de 300 mp teren, situat in tarlaua nr. 17, . vecinatatile: N - Macreanu, S - Dascaloiu, E - Girla si V - Fratila M si nicidecum teren arabil, cum in mod eronat solicita reclamanta. Având in vedere împrejurarea ca reclamanta indica amplasamentul unei alte suprafețe de teren, solicitarea acesteia de a se constata ca suprafața de 204 mp teren arabil a fost atribuita in mod nelegal paratei, nu isi gaseste justificarea legala. Mai mult decât atat, suprafețele de teren deținute de către parata Fratila S. si defuncta Fratila au fost delimitate de aproximativ 40 de ani, intre cele doua proprietăți existând vin gard despărțitor.
Astfel, in condițiile in care aceste suprafețe de teren au fost deținute si folosite de către parti conform amplasamentului actual, nu se poate susține ca emiterea titlului de proprietate s-a făcut cu incalcarea dreptului de proprietate al acestora. De asemenea, potrivit dispozițiilor prevăzute de art. 23 din Legea nr. 18/1991 republicata, sunt si raman in proprietatea privata a cooperatorilor sau, dupa caz, a moștenitorilor acestora, indiferent de ocupația sau de domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit si anexelor gospodărești, precum si curtea si gradina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-Lege nr. 42/1990 privind unele masuri pentru stimularea țărănimii. In consecința, titlul de proprietate nr._/29.10.2008 emis pe numele paratei Fratila S. de către parata C. Județeana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B. este eliberat cu respectarea tuturor dispozițiilor legale.
Întâmpinarea nu a fost motivata in drept.
În susținerea intampinarii, parata a depus la dosar in copie: schița cu moștenitorii defunctei Fratila M. (f 23).
Parata C. Județeana pentru stabililirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B. nu a formulat întâmpinare si nici nu s-a prezentat la judecata.
La solicitarea instanței, parata C. locala de aplicare a legilor fondului funciar Zamesti a depus la dosarul cauzei in copie inscrisurile care au stat la emiterii titlurilor de proprietate nr._/29.10.2008 si_/18.02.2009.
La solicitarea instanței, Primăria . la dosar Anexa 24 de pe urma defunctului Fratila D.. (f 60)
La termenul din 15.04.2011, parata C. locala de aplicare a legilor fondului funciar Zamesti a depus la dosarul cauzei in copie următoarele înscrisuri: sentința civila nr. 4660/25.06.2010 pronunțata de Judecătoria B. in dosarul nr._ ( f 64-65) si încheierea Tribunalului B. din ședința publica de la 20 septembrie 2010 (f 66).
La termenul din 19.09.2011, parata C. locala de aplicare a legilor fondului funciar Zarnesti a invocat excepțiile lipsei de interes legitim in promovarea acțiunii si excepția puterii de lucru judecat.
În motivarea excepției lipsei de interes legitim, parata a arătat ca prin sentința civila nr. 4660/25.06.2010 pronunțata de Judecătoria B. in dosarul nr._, definitiva, s-a respins acțiunea reclamantei având ca obiect anularea titlului de proprietate nr._/2009 emis pe numele autoarei acesteia Fratila M. si constatarea dreptului de proprietate al reclamantei asupra terenului in suprafața de 624 mp situat in intravilanul satului Vadu-Sorești, astfel incat anularea titlului de proprietate al paratei Fratila S. privind aceeași suprafața de teren apare ca fiind lipsita de interes.
În motivarea excepției puterii de lucru judecat, parata a arătat faptul ca in prezenta cauza se încearcă a se statua in mod diferit asupra unui litigiu soluționat prin hotărâre definitiva, scopul urmărit de către reclamanta fiind același in ambele acțiuni,si anume recunoașterea dreptului sau de proprietate asupra terenului in suprafața de 624 mp. In doctrina si practica judiciara s-a statuat ca principiul puterii lucrului judecat împiedica nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având același obiect, aceeași cauza si purtat între aceleași parți, chiar cu poziția procesuala investita, ci si contrazicerile dintre doua hotărâri judecătorești in sensul ca drepturile recunoscute unei parți printr-o hotărâre definitiva sa nu fie contrazise printr-o alta hotărâre posterioară pronunțata ..
În acest sens, parata a citat decizia nr. 955/04.02.2009 a Secției civile si de proprietate intelectuala a înaltei Curți de Casație si Justiție.
În drept au fost invocate disp. art. 1200,1201 1202 C. civ. si art.166 C pr. civ.
La termenul din 31.10.2011, instanța a dispus atașarea dosarului nr._ .
La termenul din 28.11.2011, instanța a dispus unirea excepțiilor invocate de către paratele Fratila S. si C. locala de aplicare a legilor fondului funciar Zarnesti cu fondul cauzei
Instanța a încuviințat si a administrat la solicitarea pârtilor proba cu înscrisuri.
La termenul de judecata din 28.11.2011, instanța a dispus unirea cu fondul cauzei a excepțiilor invocate de către parate si a constatat ca reclamanta era decăzută din dreptul de a solicita proba cu expertiza tehnica in specialitatea topografie, reținând ca nu a fost solicitata in condițiile art.112 C pr. civ. si art. 132 C. pr. civ. si nu era incident niciunul din cazurile de la art. 138 alin.l C. pr. civ..
Prin sentința civilă nr._/30.11.2011 instanța a respins excepția puterii lucrului judecat invocată de pârâta C. locală de aplicare a legii fondului funciar Zărnești, ca neîntemeiată, a respins excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată invocată de pârâta F. S., ca neîntemeiată, a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei invocată de pârâta F. Snada, a respins acțiunea având ca obiect nulitate absolută parțială titlu de proprietate ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Împotriva sentinței civile a formulat recurs reclamanta R. E. criticând hotărârea atât sub aspectul neegalității cât și sub aspectul netemeiniciei.
Prin decizia civilă nr.813 din 18.06.2012 Tribunalul B. a admis recursul declarat de reclamanta R. E., a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru suplimentarea probatoriilor, în vederea soluționării excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei.
Pentru a hotărî astfel instanța de control judiciar a arătat că deși instanța de fond a efectuat o analiză amplă a normelor legate de modalitatea de acceptare a succesiunii, aceasta a făcut aplicarea acestor dispoziții și a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, în condițiile în care din declarațiile pe proprie răspundere autentificate de BNP L. Sinica prin încheierea de autentificare nr. 138/16.01.2004 și nr. 139/16.01.2004 a invocat că a acceptat succesiunea defunctului F. D. decedat la data de 26.09.1971, in calitate de fiică și respectiv a defunctei Fratila M. decedată la data de 15.03.2000, in calitate de nepoată de fiu predecedat, în condițiile art. 685 din C. civ. adică pur si simplu in mod expres in condițiile an. 689 din C. civ., peste termenul legal, prin preluarea tacita a averii, fără însă a proceda la administrarea de probatorii în sensul de a stabili dacă a avut loc sau nu o acceptare tacită a succesiunii celor doi defuncți prin preluarea de bunuri în termenul legal de 6 luni prevăzut de an. 700 alin. 1 cod civil.
De asemenea, tribunalul a adăugat că fără a stărui prin toate mijloacele pentru aflarea adevărului, potrivit art.129 alin. C., instanța de fond a reținut în considerentele sentinței recurate că din actele depuse la dosar rezultă că reclamanta nu a făcut dovada acceptării tacite sau exprese succesiunii defunctei Fratila M. în termenul de opțiune succesorală de 6 luni.
Prin decizia pronunțată tribunalul a respins critica recurentei pe aspectul că instanța nu putea analiza acceptarea de către reclamantă a succesiunii de pe urma defunctei F. M., în lipsa unei cereri reconvenționale întrucât această analiză se impunea în soluționarea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de pârâta F. M..
În rejudecare dosarul a primit nr._ și a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei B. în data de 04.09.2012.
Potrivit art.315 C. în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului. După casare, instanța de fond va judeca din nou, ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată. În cazul rejudecării după casare, cu reținere sau cu trimitere, sunt admisibile orice probe prevăzute de lege.
În acord cu dispozițiile instanței de control judiciar în cel de al doilea ciclu procesual s-a pus în discuție suplimentarea probatoriului în vederea soluționării excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei. Astfel s-a încuviințat proba cu interogatoriul reclamantei și proba cu câte doi martori pentru fiecare parte. Reclamanta, citată cu mențiunea personal la interogatoriu pentru termenul de judecată din26.10.2012, aceasta semnând personal de primirea citației, nu s-a prezentat pentru luarea interogatoriului și nici nu a depus dovezi pentru a justifica lipsa.
În cadrul probei testimoniale au fost audiați, la propunerea reclamantei, martorii C. G. și D. C. și la propunerea pârâtei F. S., martorii J. S. și V. I..
La solicitarea reclamantei în baza art.138 alin.(2) C. instanța a încuviințat suplimentarea probatoriului cu încă câte un martor pentru fiecare parte, fiind audiați la propunerea reclamantei martorul E. A. și la propunerea pârâtei martorul P. I..
La termenul de judecată din 29.04.2013 reclamanta a solicitat în temeiul art.245 C. introducerea în cauză a numitei G. I., în calitate de moștenitoare, dat fiind decesul pârâtei F. S. după introducerea acțiunii, respectiv în data de 20.04.2013, iar instanța a încuviințat cererea.
Pe parcursul judecății dosarului pârâta a depus la termenul de judecată din 01.04.2013 Încheierea nr. 3/27.03.2013 emisă de BNP J. N., titlu de proprietate nr._/18.02.2009, proces verbal de punere în posesie nr.151/ 27.07.2010, certificat nr._/21.03.2013 eliberat de Camera Notarilor Publici B., iar reclamanta a depus în copie următoarele înscrisuri: plângere penală din 14.06._, chitanțe de plată a impozitului pe teren pentru anii 2013, 2012,2011, 2010, contract de arendare nr. 215/23.12.2006, bilet de ieșire din spital din 09.12.2004, declarație pe proprie răspundere autentificată cu nr. 329/23.03.2000, adresa nr. 53/16.03.2000 emisă de Sindicatul liber GEROM.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:
Prin titlul de proprietate cu nr._/29.10.2008 emis pe numele pârâtei F. S. s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafața totală de 1,6700 ha teren în ., din care 800 mp în intravilan cu vecinii:. N – M. V., E – gârlă, S – D. V., V – F. M.
Prin cererea de față reclamanta solicită să se constate nulitatea absolută parțială a acestui titlu în privința suprafeței de teren de 204 mp intravilan susținând că pârâta nu era persoană îndreptățită la reconstituirea acestei suprafețe de teren întrucât cu acest teren figura înscrisă în registrul agricol, autoarea sa, F. M. căreia prin titlul de proprietate nr._/18.02.2009 i s-a reconstituit în intravilan doar 420 mp în aceeași locație, ori nu 624 mp cât a deținut anterior colectivizării.
În drept s-au invocat dispozițiile art. III punctul 1 lit.a) din Legea nr.169/1997.
Examinând cu prioritate, în baza art.137 C. excepțiile lipsei calității procesuale active invocate de pârâtă prin prisma dispozițiilor deciziei de casare instanța reține următoarele:
Calitatea procesuala în litigiile civile presupune existenta unei identitati între persoana reclamantului si persoana care este titular al raportului juridic dedus judecații (calitate procesuala activa), precum si între persoana pârâtului si cel obligat în același raport juridic (calitate procesuala pasiva).
Reclamantul este dator sa justifice atât calitatea procesuala activa, cât si calitatea procesuala pasiva a pârâtului, instanța având obligația sa verifice îndeplinirea acestor condiții atât în cererile prin care se tinde la realizarea dreptului, cât si în cererile prin care se solicita constatarea existentei ori inexistentei unui drept. Potrivit art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii nr. 18/1991, modificata si completata prin Legea nr. 247/2005 nulitatea actelor emise cu încălcarea prevederilor legilor funciare „ poate fi invocata de primar, prefect, Autoritatea Naționala pentru Restituirea Proprietatii si de alte persoane care justifica un interes legitim ” . În cauza calitatea procesuala activa se identifica cu existenta interesului legitim al reclamantei .
Interesul poate fi definit drept folosul practic pe care-l urmărește partea prin introducerea cererii. Un interes legitim este acela care nu vine în conflict cu legea, iar în măsura în care interesul îndeplinește si cerința de a fi personal, născut si actual conferă aptitudinea introducerii cererii de chemare în judecata. Interesul poate fi patrimonial ori moral, si chiar de natura strict economica.
Așadar, interesul de a acționa în justiție este determinat de obținerea unui anumit rezultat urmărit de reclamant și legat de dreptul său subiectiv a cărui apărare a fost solicitată prin acțiunea pe care a promovat-o.
În spiritul și litera art.III pct.2 din Legea nr.169/1997 și ale Legii nr.18/1991, în categoria persoanelor care justifică un interes legitim intră persoanele cărora prin titlul de proprietate contestat le-a fost nesocotit dreptul de proprietate recunoscut prin lege. Sintagma „recunoscut prin lege” presupune nu numai simplul fapt al înregistrării cererii de retrocedare a terenului preluat abuziv de vechiul regim, ci soluția adoptată în privința acestei cereri prin stabilirea dreptului de proprietate în modurile stabilite de Legea nr.18/1991.
În cauză, reclamanta, afirmând propria sa vocație la dobândirea unui drept de proprietate asupra suprafeței de 204 mp teren intravilan în calitate de moștenitoare a numitei F. M., a urmărit constatarea judecătorească a inexistenței aceluiași drept în patrimoniul pârâtei prin anularea parțială a titlului de proprietate eliberat acesteia.
În examinarea calității reclamantei R. E. de moștenitor acceptant al succesiunii, raportat la art.700 Cod civil, instanța retine ca titlul de proprietate nr._/18.02.2009 invocat de reclamantă, în raport de care se solicita constatarea nulității parțiale a titlului de proprietate al pârâtei ,a fost emis de către C. Județeana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B. pe numele defunctei Fratila M. decedata la data de 15.03.2000, de pe urma căreia au rămas in calitate de prezumptivi moștenitori legali, reclamanta R. E. si numita S. Rarita, prin reprezentarea defunctului Fratila D., fiul predecedat (26.09.1971) al defunctei (anexa 24 de pe urma defuncților Fratila M. si Fratila D., actele de stare civila depuse la dosarul cauzei si certificatul de calitate de moștenitor nr 81/2011 emis la data de 12.09.2011 de BNP V. V. si Asociații).
Pentru a-si justifica calitatea procesuala activa reclamanta a depus la dosarul cauzei o declarație pe proprie răspundere autentificata de BNP L. Sinica prin încheierea de autentificare nr. 138/16.01.2004, prin care aceasta a arătat ca a acceptat succesiunea defunctului Fratila D. decedat la data de 26.09.1971, cu ultimul domiciliu in com. Zamesti, . B., acceptare făcuta in calitate de fiica in condițiile art. 685 din C. civ. adică pur si simplu in mod expres in condițiile art. 689 din C. civ., peste termenul legal, prin preluarea tacita a averii, declarația pe proprie răspundere autentificata de BNP L. Sinica prin încheierea de autentificare nr. 139/16.01.2004, prin care aceasta a arătat ca a acceptat succesiunea defunctei Fratila M. decedata la data de 15.03.2000, cu ultimul domiciliu in com. Zamesti, . B., acceptare făcuta in calitate de nepoata de fiu predecedat in condițiile art. 685 din C. civ. adică pur si simplu in mod expres ia condițiile art. 689 din C. civ., peste termenul legal, prin preluarea tacita a averii si certificatul de calitate de moștenitor nr 81/2011 de pe urma defunctei Fratila M. emis la data de 12.09.2011 de BNP V. V. si Asociații.
Reprezentarea succesorala este un beneficiu al legii in virtutea căruia un moștenitor legal sau mai mulți de un grad mai îndepărtat, numit reprezentant, urca in gradul, locul si drepturile ascendentului sau, numit reprezentat, care este decedat la deschiderea moștenirii, pentru a culege partea care i s-ar fi cuvenit acestuia din moștenire, daca s-ar mai fi aflat in viata. ( art. 664 - art. 668 C civ.) Pentru a opera reprezentarea cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii moștenirii, locul persoanei reprezentate sa fie un loc util si reprezentantul sa îndeplinească toate condițiile necesare pentru a culege moștenirea, respectiv sa aibă capacitate procesuala, vocație succesorala proprie sa nu fi nedemn, sa nu fi renunțat la moștenirea acestuia si sa nu fi fost exheredat de acesta.
De asemenea, reprezentantul trebuie sa-si exercite dreptul de opțiune succesorala in una din formele prevăzute de lege: acceptare pura si simpla sau acceptare sub beneficiu de inventar in termenul de prescripție a dreptului de opțiune succesorala prevăzut de disp. art. 700 alin. l C. civ. respectiv . 6 luni de la data deschiderii succesiunii. Astfel începutul prescripției dreptului de opțiune succesorala de 6 luni începe la data decesului celui care lasă moștenirea.
Daca succesibilul nu si-a exercitat dreptul de opțiune in termenul prevăzut de disp. art. 700 C. civ., potrivit regulilor aplicabile prescripției extinctive se stinge cu efect retroactiv si titlul sau de moștenitor, devenind străin de moștenire. Prin urmare, stingerea prin prescripție a dreptului de opțiune atrage stingerea chiar a vocației succesorale. Stingerea prin prescripție a titlului de moștenitor, a vocației succesorale, produce efecte absolute (erga omnes), putând fi invocata de către si fata de orice persoana interesata
Din actele depuse la dosar, rezulta ca Fratila M., bunica reclamantei a decedat la data de 15.03.2000, aceasta fiind data de la care a început sa curgă termenul de opțiune succesorala. Sub acest aspect, instanța reține că pentru a dovedi calitatea procesuală activă reclamanta trebuie să facă dovada acceptării tacite sau exprese a succesiunii defunctei in termenul de opțiune succesorala de 6 luni.
Declarația pe proprie răspundere autentificata de BNP L. Sinica prin încheierea de autentificare nr. 139/16.01.2004, prin care aceasta a arătat ca a acceptat succesiunea defunctei Fratila M. decedata la data de 15.03.2000,cu ultimul domiciliu in com Zamesti, . B., acceptare făcuta in calitate de nepoata de fiu predecedat in condițiile art. 685 din G civ. adică pur si simplu in mod expres in condițiile art. 689 din G civ., peste termenul legal, prin preluarea tacita a averii si certificatul de calitate de moștenitor nr 81/2011 de pe urma defunctei Fratila M. a fost emis la data de 12.09.2011 de BNP V. V. si Asociați, nu fac dovada existentei unor fapte sau acte juridice anterioare prin care reclamanta sa le fi savarsit in calitatea sa de erede din care sa rezulte in mod expres sau neîndoielnic intenția de acceptare a moștenirii înăuntrul termenului de opțiune succesorala, cu atât mai mult cu cat din cuprinsul declarației pe proprie răspundere rezulta ca acceptarea a fost peste termenul prevăzut de lege.
Însă, potrivit dispozițiilor art. 689 cod civil acceptarea succesiunii se poate face și tacit, nu numai expres, astfel, este acceptare tacita când eredele face un act, pe care n-ar putea sa-l facă decât în calitatea sa de erede si care lasa a se presupune intenția sa de acceptare. În raport de aceste dispoziții si de cele prevăzute de art. 690 Cod civil, actele pur conservatorii nu au valoarea unor acte de acceptare tacita prin ele însele, ci doar daca sunt susținute si de alte elemente care vădesc intenția succesibilului de a se comporta ca proprietar si deci însușirea calității de moștenitor.
În cauza de fata, din probatoriul administrat instanța reține că reclamanta nu a dovedit cu probe solide și neîndoielnice să a acceptat tacit succesiunea defunctei F. M. în termenul legal de 6 luni de la decesul acesteia, 15.03.2000.
Astfel, martorii C. G. și E. A. propuși de reclamantă, dar și cei propuși de pârâtă au arătat că știu când a decedat F. M., bunica reclamantei, iar la înmormântare a participat și reclamanta care a adus sicriul, au văzut-o ulterior și la pomenirile ulterioare . Procurarea locului de veci, participarea la cheltuielile de înmormântare si efectuarea parastaselor creștinești, exprimă, însă, doar îndeplinirea unor obligații morale fata de autor si nu sunt acte de acceptare a succesiunii.
Toți martorii audiați, inclusiv cei propuși de pârâtă au arătat că de pe urma defunctei a rămas o casă de locuit care a fost întreținută doar de nora defunctei, F. M., până s-a îmbolnăvit, iar ulterior, aceasta a rămas în paragină, reclamanta nu a fost văzută niciodată pe acolo, astfel că în prezent nu este locuibilă.
În legătură suprafețele de teren agricol deținute de defunctă reclamanta nu a dovedit cu probe că a făcut acte de acceptare tacită a succesiunii în termenul de 6 luni, astfel, martorii P. I., J. S., C. G. și V. I. au declarat că după deces de administrarea averii defunctei s-a ocupat în exclusivitate nora acesteia, F. M., iar când s-a îmbolnăvit a dat terenul în asociație. Reclamanta nu a avut nimic împotrivă ca aceasta să gestioneze averea, însă interesul său a apărut în urmă cu vreo 4 ani când a vrut să vândă terenul de lângă gârlă din titlul de proprietate al bunicii sale când a constatat că este trecută o suprafață mai mică, ori bunica sa a decedat în anul 2000.
Martorul C. G. propus de reclamantă a arăta că știe că de vreo 5 ani reclamanta a început să ia produse agricole de la asociația care are terenul în arendă și tot în urmă cu vreo 5 ani reclamanta a reparat un gard la terenul intravilan de lângă gârlă.
Și martorul E. A. propus de reclamantă a declarat că o cunoaște ca proprietară a terenurilor agricole pe nora defunctei, F. M., iar reclamanta venea în vizită pe la aceasta întrucât locuia în municipiul B. și o mai ajuta la treabă pe bunăvoie, nu pentru că se considera proprietare terenurilor. De altfel, nora defunctei l-a plătit pentru lucrările agricole, ori nu reclamanta.
Chiar dacă C. G. a declarat că a văzut-o pe reclamantă pe terenul agricol din câmp după decesul bunicii sale, declarația este singulară și nu se coroborează cu alte probe, iar actele întâmplătoare, conservatorii, nu îndeplinesc condiția de acte de acceptare tacită a succesiunii atât timp cât nu dovedesc intenția succesibilului de a se comporta ca proprietar si deci însușirea calității de moștenitor.
F. de aspectele menționate, unite cu refuzul reclamantei de a se prezenta la interogatoriu și nedovedirea vreunui motiv care să justifice absența sa, văzând și dispozițiile art. 225 C. instanța retine ca reclamanta R. E. a devenit străină fata de moștenirea defunctei Fratila M., pierzându-si vocația succesorala la moștenirea acesteia. Având in vedere acțiunea promovata in prezentul litigiu are drept scop scoaterea suprafeței de 204 mp di titlu de proprietate al paratei Fratila S. si introducerea acestei suprafețe de teren in cuprinsul titlului de proprietate emis pe numele defunctei Fratila M. in cadrul litigiului care face obiectul dosarului nr._, care a fost suspendat prin încheierea Tribunalului B. din ședința publica de la 20 septembrie 2010 pana la soluționarea litigiului care face obiectul prezentului dosar, instanța apreciază ca fiind întemeiata excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, întrucât doar defuncta Fratila M. sau moștenitorii acesteia sunt titularii dreptului in raportul juridic dedus judecații ori se pot prevala de interesul ce poate fi realizat pe calea justiției.
Pe cale de consecința, instanța urmează sa admită excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei invocata de parata Fratila S. si sa respingă acțiunea avand ca obiect constatare nulitate absoluta parțiala titlu de proprietate104044/29.10.2008 emis pe numele paratei Fratila S. pentru suprafața de teren intravilan de 204 mp, categoria arabil, situata in tarlaua nr. 1“ . vecinatatile: N - Macreanu, S - Dascaloiu, E - Girla si V - Fratila M_ formulată de reclamanta, ca fiind formulata de o persoana lipsita de calitate procesuala activa.
în baza disp. art. 274 si constatând culpa procesuala a reclamantei, urmeaza sa o oblige pt aceasta la plata sumei de 1.800 de lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentând onorariu avocațial .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâtă.
Respinge cererea având ca obiect fond funciar – constatare nulitate absolută parțială formulată de reclamanta R. E. domiciliată în mun. B., .. 1, ., ., în contradictoriu cu pârâții C. L. ZĂRNEȘTI DE APLICARE A Legii 1/2000 - . B. DE APLICARE A L 1/2000 - B., G. I. (moștenitoarea lui F. S.) cu sediul ales la Cabinet de Avocat „V. A. G.”, în B., . F-G, parter, cabinet 3, J. B., astfel cum a fost precizată ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Obligă reclamanta la plata sumei de 1.800 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13.05.2013.
Președinte, I. C. | ||
Grefier, A. N. |
Red. C.I/Tehnored. C.I/A.N.
6 ex/28.06.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 8938/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3834/2013.... → |
|---|
