Grăniţuire. Sentința nr. 13/2013. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 13/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 07-10-2013 în dosarul nr. 6595/200/2010
DOSAR NR. 6._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.-SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 13.641
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 07.10.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: N. N.
GREFIER: P. L. - S.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile având ca obiect grănițuire – revendicare, formulată de reclamantele S. M. - D. și M. M., ambele cu domiciliul în mun. B., .. 35, județ B., în contradictoriu cu pârâtul D. R., cu domiciliul în mun. B., .. 43, județ B..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamanta S. M. – D., personal, lipsind pârâtul D. R. și reclamanta M. M..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită.
Se prezintă reclamanta S. M. – D. care precizează că nu a primit un exemplar de pe raportul de expertiză,pentru ca în continuare să precizeze că are de formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, arătând că s-au efectuat măsurători pentru 100 m.p., iar nu pentru 78. De asemenea, arată că prin expertiza efectuată nu s-a răspuns obiectivelor.
Pe de altă parte, arată că a solicitat grănițuire, iar baza legală este de 78 metri, și pentru această suprafață a cerut grănițuire. În plus, învederează că actele sunt false și a depus înscrisuri în acest sens.
În timpul în care reclamanta avea cuvântul, se prezintă pârâtul D. R., care precizează că a primit raportul de expertiză și nu are de formulat obiecțiuni, solicitând ca instanța să lase dosarul la a doua strigare pentru a se prezenta apărătorul său.
Reclamanta S. M. – D. reiterează faptul că a solicitat efectuarea unei expertize pentru suprafața de 78 metri, iar nu pentru 100 metri.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamanta S. M. – D., personal, pârâtul D. R., personal și asistat de avocat Onită S. A., lipsind reclamanta M. M..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită.
Se prezintă avocat Onită S. A., care depune la dosarul cauzei împuternicirea avocațială și onorariul avocațial.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedura civilă, instanța constată încheiată cercetarea judecătoreasca, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pe fond.
Reclamanta S. M. – D., având cuvântul pe fond, solicită să fie stabilită linia de hotar și să se respecte dreptul său de proprietate.
Pârâtul D. R., prin avocat, având cuvântul pe fond, solicită admiterea în parte a cererii de chemare în judecată, respectiv să fie stabilită linia de hotar conform expertizei și completării la raportul de expertiză. De asemenea, solicită obligarea reclamantelor la plata cheltuielilor de judecată, respectiv onorariu expert și onorariu avocațial.
În continuare, solicită ca instanța să constate că pârâtul a dobândit dreptul de proprietate prin înscrisuri, iar din concluziile raportului de expertiză a reieșit faptul că nu a fost încălcat dreptul de proprietate.
În ceea e privește al doilea capăt de cerere, solicită respingerea acestuia, având în vedere că aceasta însumează suprafețele de teren, prin partajul acestora. Mai mult, clientul său a justificat dreptul său de proprietate și nu a încălcat dreptul de proprietate al reclamantei, iar dreptul acestuia de proprietate este intabulat în cartea funciară. De asemenea, arată că dacă ar exista o diferență de măsurători, aceasta ar deriva din diferențe de măsurare de a lungul timpului, granița fiind aceeași, respectiv peretele unei construcții existente.
Concluzionând, solicită respingerea celorlalte capete de cerere ca neîntemeiate, precum și omologarea raportului de expertiză și a completării dispusă la acesta. Totodată solicită obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub număr unic de dosar _ la data de 13.05.2010, reclamantele S. M. D. și M. M. a formulat în contradictoriu cu pârâtul D. R. acțiune în revendicare și grănițuire și stabilirea liniei de hotar care desparte proprietățile celor două părți, ca urmare a stabilirii liniei de hotar, pârâtul să fie obligat să îi respecte dreptul de proprietate și posesie asupra fâșiei de teren pe care a acaparat-o din proprietatea reclamantelor.
Se mai arată că pârâtul a încercat să construiască fără aviz de construire, că au adus la cunoștință primăriei, dar pârâtul a acoperit șanțurile, iar la prezentarea persoanelor autorizate nu au mai fost găsite urme, reclamantele arătând că au depus fotografii într-un alt dosar.
În motivarea cererii se arată că sunt proprietarele terenului situat în mun. B., .. 35.
Între proprietatea lor și cea a pârâtului, nu există o linie de hotar fixată prin semne externe vizibile sau, deși existau semne exterioare de delimitare, sunt totuși îndoieli că ar fi amplasate pe hotarul dintre cele două proprietăți limitrofe, motiv care generează neînțelegeri.
Solicită stabilirea liniei de hotar de către un expert și obligarea împreună cu pârâtul la plata cheltuielilor care sunt necesare acestei operațiuni.
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 584 CC și a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru de 19 lei și timbru judiciar de 1 leu.
Odată cu cererea, s-a depus, în copie, sentința civilă nr. 5201/28.10.2005, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._/2005 (fila 5 – 6), CI S. M. D. (fila7), CI M. M. (fila 8).
La termenul din data de 17.09.2010, reclamanta S. M. D. a depus la dosar sentința civilă nr. 6733/25.11.2008, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, privind divorțul său de numitul M. C. (fila 19 – 22), certificat de căsătorie cu numitul S. T. S. (fila 23).
La aceeași dată, reclamanta S. M. D. a arătat că nu poate aprecia ce suprafață de teren a fost acaparată de către pârât, aceasta urmând a fi stabilită doar în baza unei expertize.
Legal citat, pârâtul nu a formulat întâmpinare în cauză.
La același termen, pârâtul, prin apărător, a arătat că este de acord cu efectuarea unei expertize, iar instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba cu expertiza tehnică, iar pentru reclamantă și proba cu interogatoriul pârâtului, acesta urmând să depună actele de proprietate.
Pârâtul a depus la dosar contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2400/28.08.2009 la BNPA L. Sinica și V. D. (fila 38 – 39), sentința civilă nr. 4805/05.07.2010, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._ (fila 40 – 42), sentința civilă nr. 7651/10.12.2009, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._ /200/2009 (fila 43 – 44), Rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din data de 21.06.2010, dată de P. de pe lângă Judecătoria B., în dosarul nr. 2524/P/2010 (fila 47).
Prin încheierea de ședință din data de 12.11.2010, instanța a dispus suspendarea judecării cauzei, pentru neîndeplinirea de către reclamantă a obligațiilor stabilite de instanță.
Dosarul a fost repus pe rol în vederea judecății, la cererea reclamantului din data de 09.12.2010, cauza primind termen la data de 14.03.2011.
Pârâtul a solicitat preschimbarea termenului stabilit, arătând că reclamanta l-a acționat în judecată în mai multe rânduri, arătând că suspendarea s-a datorat reclamantei, care nu s-a mai prezentat în vederea achitării onorariului de expert.
Prin încheierea de ședință din data de 17.12.2010, Judecătoria B. a respins cererea pârâtului privind preschimbare termen.
Pârâtul a achitat onorariul de expert provizoriu (fila 65).
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize. Primul expert desemnat, C. S., a solicitat înlocuirea sa cu un expert specialitatea topografie. Acest expert a fost schimbat cu expert S. M..
La data de 13.02.2012, expertul desemnat aducea la cunoștința instanței faptul că nu a putut efectua expertiza în cauză, datorită opunerii reclamantelor, care nu au acceptat efectuarea măsurătorilor în lipsa organelor de poliție. Pentru termenul din data de 09.04.2012, expertul a arătat că de asemenea, lucrarea nu a putut fi realizată, deoarece reclamantele au arătat că nu au primit înștiințările de convocare, deși expertul a depus la dosar dovezile comunicării către acestea (fila 95).
La data de 17.04.2012, reclamantele au formulat cerere de recuzare a expertului desemnat, cererea fiind respinsă ca fiind tardiv formulată.
La termenul din data de 24.09.2012, s-a depus Raportul de expertiză (fila 117 – 123).
Instanța a admis obiecțiunile reclamantei la raportul de expertiză, pârâtul urmând să depună la dosar înscrisuri din care să rezulte dobândirea suprafeței de 22 mp, menționată în raport.
Pârâtul a depus la dosar contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2400/28.08.2009.
Expertul a depus completare la raportul de expertiză.
Pentru termenul din data de 28.01.2013, reclamanta a depus un înscris denumit „întâmpinare”, prin care a arătat că măsurătorile efectuate pentru suprafața de 100 mp nu sunt legale. Arată că potrivit sentinței civile nr. 5201/28.10.2005, deține suprafața totală de 269,52 mp, iar în raport este menționată suprafața de 259 mp, fiind clar, apreciază reclamanta, că se încearcă deposedarea acesteia de diferența de 10,52 mp. La acest termen, instanța a admis obiecțiunile reclamantei referitoare la raportul de expertiză.
Pârâtul a depus la dosar documentația cadastrală efectuată cu prilejul vânzării de către numitul M. I., fratele reclamantei, a suprafeței reale de 195 mp (filele 162 – 163).
Expertul a mai depus la dosar, alte două completări la raportul efectuat (filele 164 – 168 și 185).
Analizând materialul probator administrat, instanța reține următoarele:
Pe fond, acțiunea formulată urmează a fi admisă în parte, respectiv, în ceea ce privește acțiunea în grănițuire.
Conform sentinței civile nr. 5201/28.10.2005, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._/2005, în urma partajului averii succesorale rămase de pe urma defunctului M. P., decedat la data de 09.03.2003, din suprafața totală de 436,48 mp, pârâtei S. (fostă M.) M. D. i-a revenit suprafața de 261 mp, fratelui reclamantei, M. I., revenindu-i suprafața de 175,48 mp. Pentru reclamanta M. M., pe suprafața de 261 mp a fost instituit un drept de uzufruct viager.
Conform extrasului de Carte funciară, la data de 21.04.2006, fratele pârâtei vinde către . contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1262 la BNP V. E., suprafața de 195 mp, MAI MULT cu 20 mp decât ceea ce primise prin sentința civilă menționată.
Prin urmare, la un calcul simplu, din suprafața totală de teren, prin scăderea a ceea ce s-a înstrăinat, rezultă suprafața de 241,48 mp.
În cazul pârâtului, proprietatea acestuia este dovedită cu contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2400/28.08.2009 la BNPA L. Sinica și V. D., din care rezultă că a cumpărat suprafața de 78 mp, și suprafața de 22 mp, constituită inițial ca și cale de acces, împreună cu A. N., ulterior achiziționată de către pârât prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2209/01.08.2011 (fila 125 – 126). În concluzie, deține suprafața de 100 mp.
Reclamantele și pârâtul sunt vecini, proprietatea reclamantelor învecinându-se pe latura de est cu aceea a pârâtului.
Având în vedere data sesizării instanței, care este, în mod evident, ÎNAINTE de . NCC, instanța va analiza cererea prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la momentul sesizării instanței, acesta fiind CC 1864.
Potrivit art. 584 C.C., „orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății alipite cu a sa; cheltuielile de grănițuire se vor suporta pe jumătate.”
De asemenea, instanța apreciază că acțiunea în grănițuire poate fi intentată în cazul inexistenței unei granițe între proprietățile funciare și deopotrivă atunci când există semne de demarcație, dar acestea nu au fost stabilite prin acordul părților ori prin hotărâre judecătorească.
Instanța reține că între părți au existat și există diferende în ceea ce privește stabilirea liniei de hotar existentă între cele două proprietăți. Ca drept dovadă, instanța reține că reclamantele în dosar au mai formulat mai multe cereri, având ca obiect „încetare lucrări”, în motivare, reclamantele susținând că s-a început construirea pe un teren carele aparține.
Soluțiile pronunțate sunt fără relevanță din punct de vedere juridic în ceea ce privește soluția care urmează a fi pronunțată în cauză, deoarece în acele dosare instanța nu a judecat nimic, nepronunțându-se asupra fondului.
D. urmare, instanța apreciază că se impune tranșarea definitivă a acestei chestiuni, prin hotărâre judecătorească.
Conform raportului de expertiză efectuat în cauză de expert S. M., între cele două proprietăți nu există construit un gard de hotar.
Același raport, refăcut, arată că suprafețele identificate în urma măsurătorilor sunt apropiate ca valoare cu cele rezultate din titlurile de proprietate prezentate, reclamantele având conform sentinței civile nr. 5201/28.10.2005, suprafața totală de 261 mp, iar în fapt, de 257 mp, iar pârâtul are, conform actelor de proprietate (contractele nr. 2400/28.08.2008 și nr. 2209/01.08.2011), suprafața de 100 mp, iar în urma măsurătorii rezultând suprafața de 103 mp.
În condițiile în care în cuprinsul sentinței civile care reprezintă titlul reclamantelor nu se face referire la distanțe sau la modul în care au fost realizate măsurătorile, instanța admite opinia expertului referitoare la împrejurarea că diferența de minus poate rezulta din toleranța de măsurătoare sau de diferența în plus a lotului lui M. I., iar ca drept dovadă, acesta a înstrăinat, așa după cum am reținut, o suprafață mai mare cu 20 mp, decât cea menționată în sentință.
Pentru aceste motive, instanța va stabili linia de hotar dintre proprietățile situate în mun. B., .. 35 și 43, aparținând reclamanților, respectiv, pârâtului, pe aliniamentul 11 – 5 – 12 - 6, conform Anexei nr. 2 refăcute, la Raportul de expertiză efectuat de expert S. M., care face parte integrantă din prezenta.
Părțile vor efectua gardul despărțitor pe aliniamentul propus prin prezenta.
Referitor la acțiunea în revendicare, formulată de reclamante, prin care au solicitat ca pârâtul să le lase liber în proprietate și posesie asupra fâșiei de teren pe care a acaparat-o din proprietatea reclamantelor, acesta urmează a fi respins ca nefondată, pentru următoarele considerente:
În primul rând, reclamantele înșiși nu cunosc dacă pârâtul a acaparat sau nu vreo suprafață de teren, iar în acest sens, în încheierea de ședință din data de 17.09.2010, au arătat că nu pot aprecia ce suprafață de teren a fost acaparată de către pârât, aceasta urmând a fi stabilită doar în baza unei expertize.
Or, expertiza efectuată în cauză arată că părțile nu au acaparat suprafețe de teren din proprietatea celeilalte, iar modul de calcul al întinderii acestora a fost prezentat mai sus și nu va mai fi reluată.
Acțiunea în revendicare presupune ca proprietarul să facă dovada că a pierdut posesia bunului său, iar instanța să îi recunoască acest drept asupra bunului și să dispună restituirea acestuia de la posesorul neproprietar.
În cauză, reclamantele nu au făcut dovada că pierdut posesia asupra vreunei suprafețe de teren, în defavoarea pârâtului.
De asemenea, acțiunea în revendicare necesită existența titlului de proprietate pentru suprafața de teren în litigiu.
Potrivit actelor existente în dosar, reclamantele nu au făcut dovada unui alt titlu de proprietate valabil, altul decât cel despre care am făcut vorbire, și care să justifice existența dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren pretins ocupată de pârât. Actele depuse în cauză, fac dovada că din suprafața inițială de 436,48 mp, fratele pârâtei a vândut către . contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1262 la BNP V. E., suprafața de 195 mp, MAI MULT cu 20 mp decât ceea ce primise prin sentința civilă menționată.
Dacă admitem că suprafața de teren de 436,48 mp era cea reală, la un calcul simplu, din suprafața totală de teren, prin scăderea a ceea ce s-a înstrăinat, rezultă suprafața de 241,48 mp, fapt care ar duce la concluzia că la acest moment, oricum dețin mai mult, evingerea în dreptul lor de proprietate nesurvenind din partea pârâtului, ci din partea celuilalt coproprietar, frate al pârâtului, care a înstrăinat ceva din ceea ce le aparținea reclamantelor.
Pentru aceste motive, instanța va respinge ca fiind nefondat, capătul de cerere referitor la revendicare, formulat de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite în parte cererea înregistrată sub nr._, având ca obiect „grănițuire și revendicare”, formulată de reclamanta S. M. D., domiciliată în mun. B., .. 35, jud. B., în contradictoriu cu pârâtul D. R., domiciliat în mun. B., .. 43, jud. B..
Stabilește linia de hotar dintre proprietățile situate în mun. B., .. 35 și 43, aparținând reclamanților, respectiv, pârâtului, pe aliniamentul 11 – 5 – 12 - 6, conform Anexei nr. 2 refăcute, la Raportul de expertiză efectuat de expert S. M., care face parte integrantă din prezenta.
Părțile vor efectua gardul despărțitor pe aliniamentul propus prin prezenta.
Respinge ca fiind nefondat, capătul de cerere referitor la revendicare, formulat de reclamantă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 07.10.2013.
PREȘEDINTE GREFIER,
N. N. P. L. – S.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2813/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... → |
|---|
