Plângere contravenţională. Sentința nr. 11/2013. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 11/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 11-10-2013 în dosarul nr. 30474/200/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 11.10.2012
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – L. C. R.
GREFIER – R. N.
Pe rol fiind acțiunea civilă, având ca obiect plângere contravențională, formulată de către petenta . în contradictoriu cu intimata C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA- CESTRIN cu sediul în sector 6, București, .. 401A, împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/21.03.2012.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, intimata a depus la dosar, la data de 17.09.2013 un set de înscrisuri după care:
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art. 159 indice 1 C.proc.civ, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta cerere - în temeiul art. 126 al. 1 și 2 din Constituția României și art. 2 și 3 din Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, material - în temeiul art. 1 pct.2 C.proc.civ. și teritorial în temeiul art. 32 al. 2 din OG nr. 2/2011.
Instanța ia act că intimata a invocat excepția tardivității formulării plângerii.
Deliberând asupra exceptiei tardivitatii formularii plangerii contraventionale, invocata de intimata, instanta constata ca in prezenta cauza comunicarea procesului-verbal contestat s-a realizat prin afisare, astfel cum rezulta din inscrisul aflat la fila 15 din dosarul cauzei, or conform Deciziei nr.10/2013 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie . interesul legii, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei prin afisare la domiciliul sau sediul contravenientului este subsidiara celei de comunicare prin posta, cu aviz de primire, astfel ca procedura afisarii va fi utilizata numai daca nu s-a reusit din diverse motive comunicarea prin posta cu aviz de primire. In aceste conditii, apreciind ca procesul-verbal a fost nelegal comunicat - ceea ce echivaleaza cu lipsa comunicarii, instanta considera că plângerea a fost formulata inauntrul termenului legal de 15 zile prevazut de OG nr.2/2001 si respinge exceptia tardivitatii, ca neîntemeiata.
Instanța, în temeiul art. 167 al.1 C.pr.civ., încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile de la dosar, apreciind-o ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Nemaifiind probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedura civilă, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 07.12.2012 petenta . a formulat, în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN, plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/21.03.2012, solicitând anularea procesului verbal și exonerarea de plata amenzii contravenționale și de obligația achitării tarifului de despăgubire în sumă de 320 euro.
În fapt, petenta a arătat în esență că prin procesul verbal . nr._ din data de 21.03.2012, a fost obligată la plata amenzii în cuantum de 1250 lei și la achitarea unei despăgubiri în cuantum de 1.391,36 lei.
A precizat că societatea execută curse în conformitate cu legea nr.92/2007 (transport public local de persoane) și în conformitate cu art. 3 alin.1 din OUG nr.15/2002 coroborat cu art.10 pct.1 din OMTI nr.769/01.10.2010 societatea este exonerată de plata taxelor.
În drept au fost invocate dispozițiile art.399 alin.1 cod procedură civilă.
În probațiune a depus la dosar următoarele înscrisuri în copii certificate pentru conformitate:procesul verbal contestat (fila 4), dovada comunicării procesului verbal prin afișare (fila 5), adresa nr. 5567/23.11.2010 (fila 6), adresa nr.5633/15.11.2010 (fila 7).
Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru și de timbru judiciar, conform art. 36 din O.G. nr. 2/2001, art.15 lit.i) din Legea nr.146/1997 și art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/ 1995 (in vigoare la data introducerii plângerii).
Fiind legal citata, intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatică – CESTRIN nu s-a prezentat in instanta, însă a depus la dosar documentația care a stat la baza încheierii procesului verbal, anexat următoarele înscrisuri: dovada comunicării procesului verbal prin afișare (fila 15), planșe foto (fila 16), certificat calificat și autorizația de control (fila 14).
Intimata a invocat excepția tardivității formulării plângerii contravenționale, ce a fost respinsă de către instanță, la termenul din 11.10.2013, pentru considerentele expuse în practicaua prezentei hotărâri.
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile de la dosar.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 21.03.2012 a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul COMPANIEI NAȚIONALE DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE – CESTRIN, procesul verbal de contravenție . nr._, prin care s-a reținut săvârșirea de către contestatoare a contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG. nr. 15/2002, constând în aceea ca la data de 16.10.2011, ora 05:31 autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentei, a circulat pe DN 2 - km 115+80 m, pe raza localității Mărăcineni, fără a deține rovinietă valabilă.
Pentru acest motiv, s-a aplicat contestatoarei, sancțiunea amenzii în cuantum de 1250 lei, în temeiul art. 8 alin.2 din OG nr. 15/2002 și a fost obligată la plata tarifului de despăgubire în valoare de 320 euro, adică 1391,36 lei, în temeiul art. 8 alin.3 din OG nr. 15/2002.
Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa petentei și a unui martor, contravenția fiind constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale Sistemul Informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.
În urma verificării cerute de art. 34 din O.G. nr. 2/2001 și având în vedere decizia nr.10/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile .
Potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Sub aspectul legalității, analizând modul de întocmire a procesului-verbal, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevazute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contraventie conține mențiunile privitoare la numele, prenumele si calitatea agentului constatator, denumirea și sediul contravenientei, descrierea faptei savârsite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Referitor la temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța constată că potrivit dispozițiilor art. 7 din OG 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.
Termenul de utilizator este definit la art. 1 alin.1 lit. b, din același act normativ respectiv: „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români”.
Față de dispozițiile legale mai sus enunțate, instanța reține că obligația de achitare a rovinietei aparține proprietarului autoturismului (înscris în certificatul de înmatriculare), în cauza dedusă judecății această obligație fiind în sarcina petentei.
În speță, instanța constată că situația de fapt reținută în cuprinsul procesului-verbal corespunde realității în sensul că petenta a circulat, într-adevăr, la data de 16.10.2011, ora 05.31, cu vehiculul cu nr. de înmatriculare_ pe drumul național 2, km 115+80 m, Mărăcineni, jud. B. fără a deține rovinietă valabilă, aspect probat prin planșa foto atașată la fila 16 din dosar.
Instanța constată că în conformitate cu art. 3 alin 1 lit. b din OG 15/2002 sunt exceptate de la plata tarifului de utilizare vehiculele folosite exclusiv în transportul public local de persoane prin servicii regulate pe raza teritorial-administrativă a unei localități. Or, în speță, instanța reține că petenta nu efectuează transport exclusiv pe raza teritorial-administrativă a unei localități. În același timp, petenta nu a depus la dosar răspunsul CNADNR prin care i s-a comunicat că autoturismul pentru care a fost sancționată a fost luat în evidență și înregistrat ca și scutit de la plata rovinietei, în adresa nr.5567/23.11.2010 nu se face referire la autoturismul_ .
Așadar, în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din OG. nr. 15/2002 potrivit căruia constituie contravenție fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă.
Cu toate acestea, luând în considerare faptul că sancțiunea contravențională are nu numai un rol de constrângere, ci și unul preventiv-educativ, urmărind ocrotirea relațiilor sociale și formarea unui spirit de responsabilitate, față de dispozițiile art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, instanța consideră că nu se justifică menținerea amenzii aplicate de agentul constatator, sanctiunea avertismentului fiind suficienta pentru atingerea scopului urmarit de legiuitor, fapta prezentand un grad de pericol social redus.
Instanta apreciaza ca aplicarea unui avertisment este proportionala cu gravitatea faptei savarsite de petenta si cu circumstantele reale ale savarsirii acesteia, petenta fiind astfel suficient atentionata asupra consecintelor negative ale incalcarii normelor legale privind obligativitatea achitarii taxelor de drum, fara a mai fi necesara aplicarea unor amenzi in sarcina acesteia.
Opinia instanței are la bază pe de o parte dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, dar și dispozitiile art.7 alin.3 din OG 2/2001 potrivit cărora în cazul în care fapta este de gravitate redusă, se poate aplica sancțiunea avertismentului, chiar și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța urmează să admită în parte plângerea și să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în sumă de 1.250 lei, aplicată prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/21.03.2012 întocmit de intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, cu avertisment.
Față de dispozițiile art. 38 alin. 3 rap. la art. 7 alin. 1 din OG nr. 2/2001, va atrage atenția petentei asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi va recomanda să respecte pe viitor prevederile legale.
În ceea ce privește tariful de despăgubire instanta retine ca potrivit art. 34 alin.1 din OG nr. 2/2001, instanța hotărăște nu numai asupra sancțiunii (amenda), ci și asupra despăgubirii menționate în procesul-verbal și al cărei cuantum a fost stabilit prin înștiințarea de plată.
Potrivit art. II din Legea nr. 144/2012 tarifele de despăgubire prevăzute de OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.
F. de aceste considerente, instanța va anula tariful de despăgubire în valoare de 320 euro, stabilit prin procesulul-verbal contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția tardivității formulării plângerii contravenționale, invocată de intimata, ca neîntemeiată.
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta ., cu sediul în B., ., ., județul B., în contradictoriu cu intimata C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA- CESTRIN cu sediul în sector 6, București, .. 401A.
Dispune înlocuirea amenzii contravenționale aplicată petentei prin procesul verbal . nr._ din data de 21.03.2012, cu avertismentul.
Atrage atenția petentei asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi recomandă ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.
Anulează tariful de despăgubire în cuantum de 320 euro.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11.10.2013.
Președinte, Grefier,
L. C. RomanRodica N.
Red/dact..L.C.R.4ex,04.11.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 11/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... → |
|---|
