Plângere contravenţională. Sentința nr. 25/2013. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 25/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 25-06-2013 în dosarul nr. 10896/200/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 25.06.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – P. E.
GREFIER – I. D. C.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile, având ca obiect plângere contravențională, formulată de petenta . sediul în municipiu B., . I., nr. 2, județul B., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ – CESTRIN, cu sediul în București, .. 401, sect. 6, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/22.02.2012, emis de către intimată.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit, petenta . intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - CESTRIN.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, cauza se află la primul termen de judecată, acțiunea este scutită de taxă de timbru, iar intimata prin serviciul registratură a depus la dosar, proba foto obținută în sistemul SIEGMCR, certificatul calificat privind semnătura electronică al agentului constatator și autorizația de control aparținând agentului constatator.
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art.159 ind. 1 alin. 4 C.proc.civ, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta plângere, în temeiul art.126 alin. 1 și 2 din Constituția României și art.2 și 3 din Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare; material, în temeiul art.1 pct. 2 C.proc.civ. și art.32 alin.2 din OG nr.2/2001 și teritorial în temeiul art.32 alin.2 din OG nr. 2/2001.
Constatând proba ca fiind pertinentă, concludentă precum și utilă soluționării cauzei, în temeiul art. 167 al.1 C.pr.civ.,instanța încuviințează pentru ambele părți, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedura civilă, instanța constată încheiată cercetarea judecătoreasca, declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, instanța constată următoarele.
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ din data de 28.03.2012, petenta . solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/22.02.2012, încheiat de C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - CESTRIN și a sancțiunii aplicate, în subsidiar a solicitat înlocuirea amenzii cu avertisment. .
În motivarea plângerii, petenta a arătat că, în fapt, i s-a comunicat procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/22.02.2012,, prin care a fost sancționată de către un agent constatator din cadrul CNADNR-CESTRIN, cu o amendă în cuantum de 3000 lei, și o despăgubire în cuantum de 5244,14 lei reținându-se în cuprinsul procesului-verbal că, la data de 05.09.2011, ora 08.00, a circulat pe DN 2 Km. 115+80m, Mărăcineni, jud. B., cu vehiculul categoria F înmatriculat sub nr._ aparținând societății, fără a avea rovinietă valabila. În opinia petentei, măsura dispusă ca fiind nelegală și netemeinică, înțelegând să invoce în această plângere atât motive de nelegalitate în ceea ce privește modul în care a fost încheiat procesul-verbal, cât și motive de netemeinicie, în ceea ce privește sancțiunea aplicată.
A învederat că procesul-verbal este încheiat fără respectarea dispozițiilor legale, și nu cuprinde toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute. În primul rând, procesul verbal de contravenție nu conține elementele prevăzute de art. 16 alin 1 din OG 2/2001, care prevede, procesul - verbal de contravenție va cuprinde în mod obligatoriu data și locul unde este încheiat, numele și prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă al contravenientului, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei și orei și locului unde a fost săvârșit, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot conduce servii la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția, indicarea societății de asigurării, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație, posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă aceasta prevede o asemenea posibilitate, termenul exercitării căi de atac și organul unde se depune plângerea, doar o parte a acestor mențiuni obligatorii fiind consemnate în cuprinsul procesului - verbal de contravenție.
Fapta contravențională așa cum este descrisă nu îndeplinește condițiile legale, în procesul - verbal sus menționat făcându-se doar o interpretare a imaginii fotografiate de la DN 2 Km. 115+80m, Mărăcineni, jud. B., fără a putea indica direcția de mers, sau distanța pe care am circulat pe rețeaua de drumuri naționale. Presupusa faptă contravențională a fost fotografiată de pe Podul ce traversează râul B., la limita dintre cele două localități.
Mai mult decât atât, având in vedere dispozițiile art. 1 alin. (3) din cadrul Ordinului nr. 769/2010, actualizat, privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, care arată: "Prin excepție de la prevederile alin. (2), tariful de utilizare nu se aplică pentru sectoarele de drumuri naționale aflate în interiorul reședințelor de județe si al municipiilor, între indicatoarele rutiere de intrare/ieșire în/din acestea.", ar fi trebuit să se țină cont de acest aspect.
Fiind o faptă constatată prin mijloace tehnice, procesul verbal nu cuprinde suficiente elemente de apreciere a gravității faptei, deoarece la acea dată autoturismul proprietatea societății intenționa să se deplaseze de la sediul societății pe DJK 210, ce traversează . un sector de drum ce nu se supune jurisdicției COMPANIEI NAȚIONALE DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NTIONALE din ROMÂNIA SA.
Societatea nu utilizează drumul național european respectiv (DN2) deoarece, după ieșirea de pe pod, pana la ., virează la dreapta, destinația finala fiind Focsanei, . societatea are punct de lucru, situație în care este exceptată de la plata rovinietei, dar această situație nu putea fi consemnată în procesul verbal.
De asemenea, au fost încălcate prevederile art. 19 alin. 1 potrivit căruia (l) procesul-verbal se semnează pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie sa fie confirmate de cel puțin un martor. In acest caz procesul:verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia.
Lipsa semnăturii agentului constatator de pe proces nu poate avea drept consecință decât nulitatea absolută a acestuia.
Prezentul litigiu trebuie să prezinte garanțiile procesuale recunoscute și garantate de Art. 6 din convenția Europeană a Drepturilor Omului (care fac parte din dreptul intern în baza art. 11 din Constituția României și are prioritate în temeiul articolului 20 alin. 2 din legea fundamentală). Asta deși contravențiile au fost dezincriminate, în lumina jurisprudenței CEDO . (cauzele Engel contra Olandei, Lutz contra Germaniei, Lauko contra. Slovaciei și Kaubec contra Slovaciei), acestea intră în sfera „acuzațiilor în materie penală", la care se referă primul paragraf al art. 6 CEDO. La această încadrare conduc două argumente l."*Norma juridică ce sancționează astfel de fapte are un caracter general, adresându-se tuturor comercianților de produse aceizabile, 2. Amenda, sancțiunea urmărește un scop preventiv represiv.
Curtea europeană a drepturilor omului a considerat cu alte ocazii ( cauzele EANADY c. SLOVACIEI, ZILIBERBERG c. MOLDOVEI. MASZINI c. ROMÂNIEI.; hotărârea din 21.09.2006), că aceste criterii (care sunt alternative iar nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra fapta are în sensul art. 6 din Convenție caracter penal.
Având în vedere sancțiunile aplicate și măsurile complementare luate nu poate priva o contravenție de caracterul său inerent penal ( în accepțiunea Curții Europene a drepturilor omului - cauza OZTURC c. Germaniei)
Pe cale de consecință petentei îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală printre care și prezumția de nevinovăție, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nefăcând prin el însuși dovada existenței faptei, a autorului acestuia și a vinovăție, acest proces verbal fiind doar actul prin care o persoană este acuzată de săvârșirea contravenției.
Beneficiind de prezumția de nevinovăție noi nu suntem obligați să ne dovedim nevinovăția, sarcina probei revenind agenților constatatori, orice îndoială profitând persoanei acuzată de săvârșirea contravenției (in dubio pro reo).
De la data săvârșirii faptei 05.09.2011, ora 08,00, care reprezintă si data de la care autoritățile trebuiau sa ia cunoștința de săvârșirea faptei, întrucât așa cum se afirma in procesul verbal de contravenție proba acestei fapte se face cu foto 0002041___1659000 din data respectiva si până la data redactării si mai ales a comunicării procesului verbal au trecut 5luni timp suficient ca agentul constatator sa își îndeplinească obligațiile exprese prevăzute prin art. 16 alin 7 din OG.2/2001 si a căror neîndeplinire are drept consecința nulitatea relativă a procesului verbal. In sensul nulității relative a procesului verbal de contravenție care nu respecta dispozițiile sus menționate s-a pronunțat si înalta Curte de Casație si Justiție în Decizia nr. XXII/19.03.2007 privind examinarea recursului în interesul legii, referitor la consecințele nerespectării cerințelor înscrise în art. 16 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare,publicata in Monitorul Oficial nr. 833/05.12.2007 si unde se arata clar: " In aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată prin Legea nr. 180/2002, stabilește: Nerespectarea cerințelor înscrise în art. 16 alin. (7) din actul normativ menționat atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției."
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile O.G nr. 15 /2002 si pe dispozițiile OG 2/2001.
Intimata nu a depus întâmpinare.
Instanța a administrat proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar, în copii, de către petentă: procesul verbal de contravenție . nr._/22.02.2012 (f 7), copii roviniete, copie plic, f 9, 13, dovada comunicării procesului verbal, f 8, iar de către intimată certificatul calificat al agentului constatator și autorizația de control, planșă foto.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 22.02.2012 a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul COMPANIEI NAȚIONALE DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE – CESTRIN, procesul verbal de contravenție . nr._/22.02.2012, prin care s-a reținut săvârșirea de către contestatoare a contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG. nr. 15/2002, constând în aceea ca la data de 05.09.2011, ora 08.00, a circulat autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ pe DN 2- km 115+80 m, pe raza localității Mărăcineni, aparținând . a deține rovinietă valabilă.
Pentru acest motiv, s-a aplicat contestatoarei, sancțiunea amenzii în cuantum de 3000 lei, și a fost obligată la plata tarifului de despăgubire în valoare de 1210 euro, adică 5244,14 lei.
Procesul - verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa petentei și a unui martor, contravenția fiind constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale Sistemul Informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.
În ceea ce privește motivele de nelegalitate a procesului verbal de contravenție atacat, invocate de petent instanța le apreciază neîntemeiate pentru următoarele motive:
Din cuprinsul procesului verbal rezultă suficiente împrejurări de fapt pentru a se putea aprecia asupra gravității faptei astfel fiind respectate dispozițiile art. 16 din OG 2/2001.
În ceea ce privește lipsa martorului din procesul verbal, instanța constată că s-a menționat în cuprinsul acestuia motivul pentru care procesul verbal nu a fost semnat de martor, respectiv faptul că stabilirea contravenției s-a efectuat cu ajutorul mijloacelor tehnice, fiind astfel respectate dispozițiile art. 19 alin. 3 din OG 2/2001.
În ceea ce privește lipsa semnăturii agentului constatator, instanța constată că potrivit art.7 din Legea nr.455/2001 „în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.”. În cauză, procesul verbal se circumscrie acestei reguli, acesta fiind generat și tipărit în mod automat cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMCR, având asociată semnătura electronică extinsă a agentului constatator, bazată pe un certificat calificat și generată printr-un dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice.
Instanța nu va reține ca întemeiat nici motivul de nulitate a procesului verbal invocat de petent referitor la lipsirea acestuia de posibilitatea formulării obiecțiunilor întrucât, chiar dacă acestea ar fi reale, nerespectarea dispozițiilor art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 atrage sancțiunea nulității, care, potrivit dispozițiilor art. 150 alin. 2 Cod procedură civilă (aplicabile și în procedura contravențională potrivit art. 47 din O.G. nr. 2/2001), intervine numai cu condiția dovedirii unei vătămări. Cum petentul și-a valorificat dreptul la apărare prin formularea plângerii contravenționale în fața instanței de judecată, unde a avut posibilitatea să supună analizei legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, cu menționarea tuturor obiecțiunilor la procesul-verbal de contravenție, nu poate fi justificată o vătămare a intereselor procesuale ale petentului, astfel încât nu intervine sancțiunea nulității procesului verbal de contravenție.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute (art. 16 alin.1 din OG nr.2/2001).
Referitor la temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța constată că potrivit dispozițiilor art. 7 din OG 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.
Termenul de utilizator este definit la art. 1, alin.1, lit. b, din același act normativ în sensul că „utilizatori - persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români”.
Față de dispozițiile legale mai sus enunțate, instanța reține că obligația de achitare a rovinietei aparține proprietarului autoturismului (înscris în certificatul de înmatriculare), în cauza dedusă judecății această obligație fiind în sarcina petentului care este proprietara autovehiculului.
Așadar, este evident faptul că pentru autoturismul proprietatea petentei la data de 05.09.2011, ora 08.00, momentul săvârșirii contravenției, nu exista achiziționată o rovinietă pentru autovehiculul înmatriculat sub nr._, aspect ce rezultă din planșa foto anexată la dosar, și din faptul că petenta nu a făcut dovada achitării rovinietei.
În aceste condiții, instanța constată că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzută de art. art. 8 alin. 1 din OG. nr. 15/2002 potrivit căruia constituie contravenție continuă fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă.
Cu toate acestea, în temeiul art.34 din OG 2/2001 care constituie dreptul comun în materie contravențională coroborat cu art. 38 alin.3 din același act normativ, care permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea ce se impune a fi aplicată contravenientului, instanța consideră așadar că sancțiunea avertismentului este totuși suficientă, având în vedere că petenta ulterior săvârșirii faptei a achitat, rovinieta valabilă pentru perioada 07.06._11, 06.09._11, 28.04._12.
Opinia instanței are la bază pe de o parte dispozițiile art 5 alin. 5 din OG 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite și art.7 alin.3 din OG 2/2001 potrivit cărora avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de sancționare a contravenției nu prevede în mod expres această sancțiune.
Prin această modalitate de sancționare a contravenientei, instanța apreciază că se pot realiza și scopurile educativ și preventiv ale sancțiunilor contravenționale, urmând să i se atragă atenția petentei, în temeiul art. 7 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, asupra pericolului social al faptei săvârșite și să i se recomande să respecte dispozițiile legale.
În ceea ce privește obligarea petentei la achitarea tarifului de despăgubire în cuantum de 1210 euro, instanța va dispune anularea acestuia, având în vedere dispozițiile art. II din Legea 144/2012, potrivit căruia tarifele de despăgubire prevăzute de OG 15/2002, aplicate și contestate în instanță, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, respectiv 27.07.2012, se anulează.
Față de considerentele mai sus expuse, instanța apreciază plângerea întemeiată, urmând să o admită numai în parte și va înlocui sancțiunea amenzii contravenționale în sumă de 3000 lei aplicată petentei prin procesul verbal mai sus arătat, cu avertisment și va anula tariful de despăgubire în sumă de 1210 euro.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta . sediul în B., . I., nr. 2, J. B., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ – CESTRIN, cu sediul în București, .. 401, sect. 6.
Anulează în parte procesul verbal de contravenție . nr._/22.02.2012, în sensul că înlocuiește sancțiunea amenzii în cuantum de 3000 lei, cu avertisment.
Anulează tariful de despăgubire, în cuantum de 1210 euro, adică 5244,14 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25.06.2013.
PREȘEDINTEGREFIER
P. E. I. D. C.
Red. P.E../Tehnored.I.D.C./4 ex/ 15.07.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 22/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 13/2013.... → |
|---|
