Plângere contravenţională. Sentința nr. 13/2013. Judecătoria BUZĂU
Comentarii |
|
Sentința nr. 13/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 13-09-2013 în dosarul nr. 18881/200/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 13.09.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: N. A. D.
GREFIER: M. B. Ș.
Pe rol soluționarea plângerii contravenționale formulate de petentul B. N., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDETEAN B..
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că la data de 17.07.2012, prin serviciul registratură, intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare și documentația care a stat la baza emiterii procesului-verbal contestat, in 2 exemplare, după care:
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art. 159 indice 1 C.proc.civ, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta cerere - în temeiul art. 126 al. 1 și 2 din Constituția României și art. 2 și 3 din Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, material - în temeiul art. 1 pct.2 C.proc.civ. și teritorial în temeiul art. 32 al. 2 din OG nr. 2/2011.
F. de lipsa partilor, instanta dispune lasarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal facut la a doua strigare, au lipsit partile.
Apreciind că proba cu înscrisurile de la dosar este pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei, în temeiul art. 167 alin.1 C.proc.civ, instanța o încuviințează pentru ambele parti.
Instanta, considerându-se lămurită, în temeiul art.150 C.proc.civ, declară încheiate dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângereaînregistrată pe rolul Judecatoriei B. la data de 01.06.2012, sub nr._, petentul B. N. a chemat în judecată pe intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDETEAN B., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună inlocuirea cu „avertisment” a sanctiunii amenzii în cuantum de 2000 lei aplicata in sarcina sa prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/23.05.2012 întocmit de un agent constatator din cadrul IPJ Buzau.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că in ziua de 22.05.2012, orele 10.00, a cumparat de la . Privat SRL din ., lemn rotund de foc, de esenta fag, in cantitate de 4 metri cubi, cu dimensiuni intre 30 cm si 1,8 m, cu scopul de a-l transporta in ., la o familie nevoiasa, la rugamintea acesteia.
Petentul a mai arătat că, dupa fasonarea materialului lemnos, a incarcat jumatate din cantitate in autoutilitara marca ARO 320 avand nr. de inmatriculare_ aflata in proprietatea sa, iar la orele 11.30 s-a deplasat catre locul de destinatie. Intrucat materialul lemnos ramas nu a mai avut loc in autoutilitara, petentul a procedat la depozitarea lui, sub forma de gramada, urmand sa-l incarce ulterior, de comun acord cu numitul B. M..
Petentul a sustinut ca i-a fost eliberat avizul de insotire pentru materialul lemnos transportat (jumatate din cantitatea achizitionata) – aviz . nr._/22.05.2012.
A aratat ca, din cauza orei inaintate, nu s-a mai putut intoarce in aceeasi zi la locul de recoltare, motiv pentru care in ziua urmatoare, 23.05.2012, a revenit la locul unde depozitase materialul lemnos ramas, pe care l-a incarcat in autoutilitara in scopul transportarii lui la aceeasi adresa de destinatie ca si in ziua anterioara. A precizat ca a incercat contactarea telefonica a numitului Baraboiu M. in vederea obtinerii unui nou aviz de insotire, insa acest demers a ramas fara rezultat, intrucat in zona nu exista acoperire pentru reteaua de telefonie mobila, motiv pentru care s-a deplasat spre . sa doar avizul de insotire anterior, aflat inca in perioada de valabilitate.
Petentul a mai invederat ca agentul care l-a oprit in trafic i-a adus la cunostinta faptul ca avizul nu mai este valabil pentru ziua de 23.05.2012, solicitandu-i sa-l insoteasca la Ocolul Silvic V. Voda, unde materialul lemnos a fost dat in custodie, incheindu-se in acest sens un proces-verbal.
In aceste conditii, petentul a apreciat ca sanctiunea aplicata in sarcina sa nu este proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, chiar daca amenda la care a fost obligat reprezinta minimul prevazut de lege pentru fapta comisa.
În drept, petentul a invocat dispozițiile art. 31 din OG nr. 2/2001.
În dovedire, petentul a depus la dosar, în copie, urmatoarele inscrisuri: procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/23.05.2012 întocmit de către instituția intimată (fila 5), procesul-verbal de dare in custodie din data de 23.05.2012 (fila 6), aviz de insotire primar nr._ din data de 22.05.2012 (fila 7), act de identitate (fila 8).
Potrivit dispozițiilor art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 1 alin.2 din OG. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar (in vigoare la data introducerii plângerii), plângerea contravențională formulată de petent este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
La data de 17.07.2012, prin serviciul registratura, intimatul a depus la dosarul cauzei intampinare, solicitand respingerea plangerii.
In motivare, intimatul a aratat ca la data de 23.05.2012, in jurul orei 13.30, agentul constatator G. D. a oprit pentru control autoutilitara condusa de petent, care se deplasa spre . material lemnos, observand ca bustenii nu purtau amprenta dispozitivului dreptunghiular de marcat.
A aratat ca, fiind audiat, petentul a declarat in scris ca a incarcat materialul lemnos in ., intentionand sa-l transporte in ., in scopul comercializarii acestuia si ca nu detine aviz de insotire, motiv pentru care a fost sanctionat.
In drept, intimatul a invocat dispozitiile art.115-119 C.proc.civ.
In dovedire, intimatul a depus la dosar, în copie, urmatoarele inscrisuri: raportul agentului constatator G. D. (fila 19), declaratia scrisa a petentului (filele 20-21), aviz de insotire primar nr._ din data de 22.05.2012 (fila 22, procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/23.05.2012 întocmit de către instituția intimată (fila 23), procesul-verbal de dare in custodie din data de 23.05.2012 (fila 24).
Instanța a încuviințat în cauză proba cu înscrisurile de la dosar, pentru ambele părți.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/23.05.2012 (fila 5) încheiat de agentul constatator G. D. din cadrul instituției intimate INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDETEAN B., petentul B. N. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 2000 de lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 19 alin.1 lit.b din Legea nr. 171/2010, constând în aceea că, la data de 23.05.2012, orele 13.30, pe raza localitatii Minzalesti, petentul a transportat cu autoutilitara marca ARO 320, cu nr. de inmatriculare_ , pe DJ 203K, cantitatea de 2,028 mc lemn pentru foc de esenta fag, fara aviz. Totodată, agentul a procedat la confiscarea materialului lemnos si darea acestuia in custodie Ocolului Silvic V. Voda.
Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în prezenta petentului, fiind semnat de catre acesta cu urmatoarele obiectiuni „avizul a fost devizat”.
În urma verificării efectuate potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data inmanarii procesului-verbal de constatare a contravenției.
Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul legalității sale, instanța observă că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor impuse de OG nr.2/2001 sub sancțiunea nulității, de către un agent constatator competent în raport cu dispozițiile art. 15 alin. 2 din OG nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii arătate la art. 17 din actul normativ citat.
Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul temeiniciei sale, instanța apreciază că probatoriul administrat în cauză conduce la concluzia că procesul-verbal este temeinic, pentru considerentele ce urmează:
Instanța observă ca situația de fapt reținută în cuprinsul procesului-verbal atacat a fost constatată nemijlocit (ex propriis sensibus), de către agentul de poliție, organ al statului învestit cu putere publică.
Procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională constituie un act administrativ și ca orice act administrativ este învestit cu prezumția de legalitate, ce presupune că actul este emis cu respectarea dispozițiilor consacrate pentru validitatea sa, prezumția de autenticitate, ce presupune că actul emană de la autoritatea menționată în cuprinsul său și prezumția de veridicitate, în temeiul căreia se consideră că aspectele menționate în cuprinsul său corespund realității constatate de agentul instrumentator.
Deși prezumția de adevăr de care se bucură un astfel de proces-verbal, în virtutea calității sale de act administrativ, este una relativă și nu una absolută (care ar contraveni dreptului la un proces echitabil și prezumției de nevinovăție), acesta are o anumită forță probantă dată tocmai de faptul constatării faptei prin propriile simțuri ale agentului constatator.
Pentru a proteja persoanele de posibilele abuzuri ale organelor statului (abuzuri care trebuie probate, întrucât nu se poate porni de la prezumția că acestea își desfășoară activitatea cu încălcarea legii), această prezumție relativă dă posibilitatea instanței să administreze probe pe baza cărora să stabilească o situație de fapt care poate să confirme, sau, dimpotrivă, să o infirme pe cea reținută de agentul constatator (cauza A. împotriva României).
Prin urmare, toate constatările făcute personal de către agentul constatator inserate în procesul-verbal pot fi verificate prin administrarea oricărui mijloc de dovadă admisibil din punct de vedere legal, inclusiv alte prezumții, chiar de ordin judiciar, dacă aceste prezumții se încadrează în anumite limite rezonabile (cauza I. P. c. României - prezumțiile de drept nu sunt interzise de Convenție, sarcina instanțelor interne fiind de a asigura o proporționalitate între acestea și prezumția de nevinovăție), iar cel care pretinde că situația de fapt reținută în actul constatator nu corespunde realității, trebuie să dovedească aceasta.
Deși petentului i s-a acordat în mod efectiv posibilitatea de a propune orice probe ar fi considerat necesare în combaterea celor reținute de agentul constatator și de a-și prezenta argumentele în apărare în cadrul unei proceduri contradictorii, instanța observă că în cauză apărările formulate de acesta prin care tinde la a dovedi netemeinicia procesului-verbal contestat, nu sunt însoțite de nicio dovadă și nici de vreun indiciu care să facă rezonabilă îndoiala cu privire la faptele reținute de agentul constatator (cauza N. G. c. României).
Instanta nu poate primi apararea petentului in sensul ca avizul de insotire se afla in perioada de valabilitate de 72 de ore prevazuta de lege, intrucat potrivit dispozitiilor art.19 alin.1 lit.e teza II, termenul de valabilitate a avizului de însoțire, în funcție de distanțele de transport al materialelor lemnoase, este de maximum 72 de ore de la ora plecării transportului, dată și oră ce se consemnează obligatoriu în acest document.
Asadar, termenul da valabilitate a avizului de însotire nu este un termen fix de 72 de ore, astfel cum sustine petentul. Potrivit reglementarii legale enuntate, termenul de valabilitate al avizului de însotire este un termen variabil, în functie de distantele de transport al materialelor lemnoase, termenul maxim fiind de 72 de ore. Valabilitatea unui aviz de însotire este direct proportionala cu distanta ce urmeaza a fi parcursa si se socoteste de la data si ora plecarii. Astfel, cu cât distanta ce urmeaza a fi parcursa este mai mare, cu atât va fi mai mare si termenul de valabilitate a avizului, fara a se depasi însa 72 de ore.
Examinand avizul de insotire primar nr._ din data de 22.05.2012 aflat la fila 7 din dosar, instanta observa ca acesta a fost emis in data de 22.05.2012, pentru un transport care urma sa plece la ora 11.30 din punctul de incarcare – ., spre punctul de descarcare – ., fiind vizat pentru control de catre agentul constatator G. D. in data de 23.05.2012.
Prin urmare, atat punctul de incarcare, cat si cel de descarcare sunt stabilite in judetul Buzau, data si ora plecarii fiind 22.05.2012, ora 11.30, iar savarsirea contraventiei s-a constatat la data de 23.05.2012, ora 13.30, adica la cca 26 de ore de la momentul plecarii transportului de material lemnos.
In aceste conditii, raportat la distanta mica care urma a fi parcursa de catre petent intre localitatile Lopatari si Maracineni, instanta apreciaza ca nu s-ar justifica un termen maxim de valabilitate a avizului de însotire.
In continuare, instanta retine ca potrivit art.11 alin.1 din HG nr. 996 din 27.08.2008 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienta, circulatia si comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase si al instalatiilor de prelucrat lemn rotund: „În cazul întreruperii transportului, transportatorul se adreseaza celui mai apropiat ocol silvic. La ocolul silvic se confirma întreruperea prin consemnarea acesteia pe avizul de însotire. Consemnarea este certificata prin semnatura sefului ocolului silvic si prin aplicarea stampilei ocolului silvic.”
Astfel cum rezulta din prevederile legale enuntate cu privire la avizul de însotire, de regula, analizarea termenului de valabilitate al acestuia se face în functie de distanta ce urmeaza a fi parcursa cu materialele lemnoase, în mod continuu, fara întreruperi, iar ca exceptie, în situatia în care pe parcursul transportului exista întreruperi, acestea vor fi luate în considerare la analiza termenului de valabilitate în masura în care sunt consemnate în avizul de însotire a marfii, de catre cel mai apropiat ocol.
Or, instanta observa ca in cuprinsul avizului de insotire primar nr._ din data de 22.05.2012 aflat la fila 7 din dosar, nu sunt mentionate întreruperi pe parcursul transportului, intreruperi care ar putea sa justifice un termen mai mare de valabilitate a avizului de insotire.
Având în vedere aceste aspecte, în raport de distanta mica ce urma sa fie parcursa de catre petent intre punctul de plecare si cel de descarcare a materialului lemnos, instanta retine ca la data de 23.05.2012, ora 13.30, când a fost constatata savârsirea contraventiei, termenul de valabilitate a avizului de însotire era expirat, iar petentul nu a facut dovada unei stari de fapt contrare celei relatate în cuprinsul procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei.
F. de cele ce preceda, instanta retine ca prezumția de legalitate a actului atacat nu a fost răsturnată si, coroborând mențiunile procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/23.05.2012 întocmit de către instituția intimată (fila 5), cu procesul-verbal de dare in custodie din data de 23.05.2012 (fila 6), avizul de insotire primar nr._ din data de 22.05.2012 (fila 7) si declaratia data de petent la politie (fila 20) - constată că rămâne în ființă prezumția de veridicitate a situației de fapt reținută în cuprinsul actului, apreciind că în mod întemeiat a reținut agentul constatator săvârșirea faptei contravenționale.
Privitor la sancțiunile aplicate, instanța noteaza ca, potrivit dispozițiilor art. 19 alin.1 lit.b din Legea nr.171/2010 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice, constituie contraventii silvice si se sanctioneaza cu amenda de la 2000 la 5000 lei si confiscarea materialelor lemnoase in cauza, urmatoarele fapte: (...) b) transportul materialelor lemnoase fara avizul de insotire ori fara documente comunitare echivalente acestora, prevazute de normele privind circulatia materialelor lemnoase in vigoare (...).
În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 OG nr. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Instanța observă că în speță sanctiunea aplicata petentului se încadreaza în limitele legale, potrivit art.19 alin.1 din Legea nr. 171/2010, fiind stabilit minimul amenzii prevăzute de lege pentru încalcarea obligatiei legale de a transporta, pe teritoriul României, materiale lemnoase având aviz de însotire valabil – 2000 lei.
În raport de criteriile de individualizare prevazute de art.21 alin.3 din O.G. nr.2/2001, instanta apreciaza ca nivelul minim al amenzii corespunde pericolului social al faptei și conduitei petentului, fapta fiind considerata de catre legiuitor a prezenta o gravitate sporita prin stabilirea unei amenzi minime în acest cuantum.
Instanța consideră că fapta petentului denotă o atitudine de indiferență față de dispozițiile legale care sunt menite a proteja anumite valori, iar acest gen de fapte necesită o sancționare adecvată, în vederea realizării scopului educativ și preventiv al sancțiunii contravenționale.
In conformitate cu dispozitiile art. 2 lit. e din Normele referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materiale lemnoase din HG nr. 996/2008, cu modificările și completările ulterioare, avizul de însoțire este definit ca fiind un document care însoțește materialul lemnos, cu scopul de a atesta proveniența legală a acestuia, pe perioada transportului și/sau pe perioada depozitării, iar art.3 din același act normativ include avizul de însoțire între documentele de proveniență a materialului lemnos.
Garantand provenienta legala a materialului lemnos, avizul de insotire a unui astfel de transport este menit, printre altele, sa impiedice distrugerea in mod necontrolat a padurilor, prin braconaj, in conditiile in care in prezent resursele de acest gen sunt limitate, iar factorii de mediu au fost degradati in timp prin activitati antropice.
Analizand circumstanțele personale ale contravenientului in aprecierea pericolului social al faptei comise, instanta retine atitudinea diametral opusa si nesincera a petentului in cadrul acestei actiuni, el declarand initial prin plangerea introductiva de instanta ca materialul lemnos urma a fi transportat la o familie nevoiasa, la rugamintea acesteia, in . – lasand astfel impresia caracterului caritabil al faptei sale, pentru ca in declaratia data in fata organelor de politie sa declare ca a comercializat lemnul . decat cea declarata initial - localitatea F., . aici ca petentul nu înțelege gravitatea faptei sale, motiv pentru care se impune mentinerea sanctiunii aplicate prin procesul-verbal contestat.
Întrucât sancțiunea complementară a confiscarii materialului lemnos intervine de drept in temeiul art.1 alin.2 lit.b din Legea nr.171/2010, odată cu săvârșirea faptei de către petent, instanța apreciază ca orice discuție referitoare la oportunitatea luării sale este exclusă.
Având în vedere cele menționate, instanța consideră că dispozițiile art. 21 alin. 3 OG nr.2/2001 au fost respectate cu ocazia aplicării sancțiunii contravenționale, aceasta fiind una proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către petent.
Pentru toate aceste considerente, instanța va respinge plângerea formulată de petent, ca fiind neîntemeiată si va mentine procesul-verbal de constatare si sanctionare a contravenției . nr._/23.05.2012, ca fiind temeinic si legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plangerea contraventionala formulată de petentul B. N., cu domiciliul in comuna Lopatari, ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDETEAN B., cu sediul în Buzau, .-10, jud. Buzau, ca neintemeiata.
Mentine procesul-verbal de constatare si sanctionare a contravenției . nr._/23.05.2012, ca fiind temeinic si legal.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13.09.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
N. A. D. M. B. Ș.
Red. A.D.N.
4 ex. /17.09.2013
Operator de date cu caracter personal
înregistrat în registrul de evidență sub nr._
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 7112/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 11/2013.... → |
---|