Plângere contravenţională. Sentința nr. 22/2013. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 22/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 22-11-2013 în dosarul nr. 13984/200/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 22.11.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: A. D. N.
GREFIER: M. B. Ș.
Pe rol soluționarea plângerii contravenționale formulate de petenta ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE STAT PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTUL RUTIER - ISCTR.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a raspuns petenta, prin consilier juridic D. C. O., identificat cu CI . nr._, avand la dosar delegatie (fila 24), lipsa fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care invedereaza instantei ca, la data de 21.11.2013, prin serviciul registratura, intimata a depus la dosarul cauzei intampinare si documentatia care a stat la baza emiterii procesului-verbal contestat, după care:
La solicitarea instantei, reprezentantul petentei certifica pentru conformitate cu originalul inscrisurl aflat la fila 23 din dosar, reprezentand dovada efectuarii inspectiei tehnice periodice.
La interpelarea instantei, petenta, prin consilier juridic, arata ca nu intelege sa renunte la cepetele 1 si 4 de cerere, chiar daca acestea sunt de competenta instantei de contencios administrativ.
F. de exceptia necompetentei sale materiale pentru capetele 1 si 4 de cerere, invocata de intimata prin intampinare, instanta pune in discutie necesitatea disjungerii acestor petite si formarea unui nou dosar in care urmeaza a fi discutata exceptia mentionata.
Petenta, prin consilier juridic, arata ca lasa la aprecierea instantei acest aspect.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat si exceptii de invocat, instanta acorda cuvantul asupra probelor pe capetele 2 si 3 ale cererii de chemare in judecata.
Petenta, prin consilier juridic, solicita incuviintarea probei cu inscrisurile de la dosar.
Apreciind că proba cu înscrisurile de la dosar este pertinentă, concludentă și utilă putand duce la dezlegarea in fond a pricinii, în temeiul art. 255 alin.1 rap. la art.258 alin.1 C.proc.civ, instanța o încuviințează pentru ambele părți.
Nemaifiind cereri de formulat si probe de administrat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in dezbateri, pe fondul petitelor 2 si 3 din cerere.
Petenta, prin consilier juridic, solicita admiterea celor doua capete de cerere si anularea procesului-verbal contestat.
Instanta, considerandu-se lamurita, in temeiul art.394 alin.1 C.proc.civ, declară încheiate dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângereaînregistrată pe rolul Judecatoriei B. la data de 19.08.2013, sub nr._, petenta . a chemat în judecată pe intimatul INSPECTORATUL DE STAT PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTUL RUTIER - ISCTR, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună suspendarea aplicarii sanctiunii suplimentare de suspendare a dreptului de utilizare a semiremorcii si restituirea placutelor de inmatriculare si certificatului de inmatriculare, pana la solutionarea pe fond a plangerii, anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/23.07.2013 întocmit de un agent constatator din cadrul ISCTR si, in consecinta, anularea sanctiunii amenzii în cuantum de 14.000 lei aplicata in sarcina sa prin procesul-verbal mentionat, in susbsidiar - inlocuirea sanctiunii amenzii cu avertisment, precum si anularea masurii de suspendare a dreptului de utilizare a semiremorcii.
În motivarea plângerii, petenta a aratat ca asa-zisele defectiuni tehnice majore au fost remediate, astfel ca se impune suspendarea aplicarii masurii suplimentare, care prejudiciaza grav societatea, fiind vadit disproportionata in raport cu gradul de pericol social al faptei.
Petenta a invocat incalcarea dispozitiilor art.7 alin.4 din Ordinul Ministrului T. si Infrastructurii nr.995/2011 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de efectuare a inspectiilor si controlului asupra transporturilor rutiere, a activitatilor conexe acestora, a activitatii centrelor de pregatire si perfectionare a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere, a activitatii scolilor de conducatori auto si a activitatii instructorilor auto autorizati si pentru modificarea Ordinului ministrului transporturilor nr.1058/2007 pentru aprobarea normelor metodologice privind activitatea de control al respectarii perioadelor de conducere, pauzelor si perioadelor de odihna ale conducatorilor auto si al utilizarii aparatelor de inregistrare a activitatii acestora, care prevede – controlul in trafic se efectueaza de catre echipaje formate din cel putin 2 inspectori, in functie de tematica si complexitatea controlului, dintre care cel putin unul trebuie sa fie atestat potrivit dispozitiilor art.26 alin.6.
Petenta a aratat ca persoana care a condus autovehiculul la momentul constatarii contraventiei este prepusul petentei si deci reprezentantul societatii la locul savarsirii faptei, care ar fi avut dreptul asadar sa formuleze obiectiuni, insa aceasta persoana a fost transformata in martor, incalcandu-se astfel dreptul la aparare al petentei.
Petenta a invocat si incalcarea dispozitiilor art.16 alin.1 din OG nr.2/2001, anume ca nu au fost descrise in continutul procesului-verbal contestat toate imprejurarile care pot servi la aprecierea corecta a gravitatii faptei – respectiv a modului de verificare din punct de vedere tehnic a starii anvelopelor, prin deplasarea vehiculului inainte si inapoi sau, in cazul utilizarii unui cric, prin rotirea rotii. A apreciat ca, in aceste conditii, fotografia realizata de intimata nu este relevanta.
In drept, petenta a invocat dispozitiile OG nr.2/2001, HG nr.69/2012 si OG nr.27/2011.
În dovedire, petenta a depus la dosar, în copie certificata pentru conformitate cu originalul, urmatoarele inscrisuri: procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/23.07.2013 întocmit de către instituția intimată (filele 10-11), notificare privind suspendarea dreptului de utilizare a autovehiculului din data de 23.07.2013 (fila 12), certificat de inregistrare a societatii la ONRC (fila 13), dovada comunicarii procesului-verbal contestat (fila 14) si dovada efectuarii inspectiei tehnice perioadice a autovehiculului (fila 23).
Plângerea contravențională formulată de petentul a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 20 lei – chitanta nr._/14.08.2013 (fila 15), conform art. 19 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (in vigoare la data introducerii plangerii).
Intimata a depus la dosarul cauzei intampinare, invocand exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Buzau pentru capetele 1 si 4 ale cererii de chemare in judecata si solicitand respingerea plangerii, ca neintemeiata.
In motivare, intimata a aratat ca procesul-verbal contestat a fost intocmit cu respectarea tuturor conditiilor prevazute de lege pentru incheierea sa valabila si, intrucat faptele consemnate au fost constatate prin propriile simturi ale agentului constataor, actul contestat se bucura de tripla prezumtie: de legalitate, de autenticitate si de veridicitate.
In drept, intimata a invocat dispozitiile OG nr.2/2002 si HG nr.69/2012.
In dovedire, intimata a depus la dosarul cauzei, in copie, documentatia care a stat la baza emiterii procesului-verbal contestat, anume: aviz de insotire a marfii (fila 34), act identitate a numitului S. I. (fila 34 verso), planse foto (filele 36-37 si 44-46), raport de control tehnic in trafic (fila 35 verso) si certificat de atestare nr._/_ (fila 44 verso).
Instanta a încuviințat în cauză probele cu înscrisurile de la dosar pentru ambele parti.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/23.07.2013 (fila 10) încheiat de agentul constatator H. C. din cadrul instituției intimate INSPECTORATUL DE STAT PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTUL RUTIER - ISCTR, petenta . a fost sancționat cu amendă în cuantum de 14.000 de lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.3 pct.20 din HG nr.69/2012, constând în aceea ca la data de 23.07.2013, orele 16.45, pe . Buzau, ansamblul de vehicule cu nr. de inmatriculare_ /_, aflat in administrarea petentei si condus de numitul S. I., a fectuat transport rutier de marfuri divizibile – nisip 25.900kg de la S. Petrotrans la Oyl C. Holding conform avizului_/27.07.2013 si al tichetului de cantar nr.7625 cu un vehicul care prezenta defectiuni tehnice majore.
Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa reprezentantului petentei, fiind semnat de un martor asistent – in persoana conducatorului autovehiculului.
În urma verificării efectuate potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicarii procesului-verbal de constatare a contravenției.
În ceea ce privește excepțiile nulității procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției invocate de petent, instanța le califică ca fiind apărari de fond, iar nu veritabile excepție procesuale asupra cărora să fie obligată să se pronunțe în condițiile art.137 alin.1 C.proc.civ.
Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul legalității sale, instanța observă că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor impuse de OG nr.2/2001 sub sancțiunea nulității, de către un agent constatator competent în raport cu dispozițiile art. 15 alin. 2 din OG nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii arătate la art. 17 din actul normativ citat.
Instanța reține că prin Decizia nr. XXII/ 19.03.2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, într-un recurs în interesul legii, s-a statuat că nerespectarea la încheierea unui proces-verbal a altor dispoziții legale decât cele prevăzute de art.17 din OG nr. 2/2001, se sancționează cu nulitatea relativă, fiind necesară dovada existenței unei vătămări suferite de petent și care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal.
Instanta nu poate primi apararea petentei in sensul ca au fost incalcate dispozitiile art.7 alin.4 din Ordinul Ministrului T. si Infrastructurii nr.995/2011, potrivit carora controlul in trafic se efectueaza de catre echipaje formate din cel putin 2 inspectori, in functie de tematica si complexitatea controlului, dintre care cel putin unul trebuie sa fie atestat potrivit dispozitiilor art.26 alin.6, constatand ca la fila 44 verso din dosarul cauzei se afla atasat certificatul de atestare nr._/_ al agentului constatator F. C., care a intocmit procesul-verbal contestat.
Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul temeiniciei sale, instanța apreciază că probatoriul administrat în cauză conduce la concluzia că procesul-verbal este temeinic, pentru considerentele ce urmează:
Potrivit dispozitiilor art.3 pct.20 din HG nr.69/2012 privind stabilirea încălcărilor prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, precum și a sancțiunilor și măsurilor aplicabile în cazul constatării acestor încălcări - constituie contravenție, dacă nu a fost săvârșita în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiune - efectuarea transportului rutier cu vehicule rutiere care prezintă defecțiuni tehnice majore privind sistemul de frânare, sistemul de direcție, punți, roți, anvelope și suspensie, șasiu, cabină și elemente atașate șasiului, tahograful și/sau limitatorul de viteză, stabilite potrivit legislației în vigoare.
Instanta retine ca procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională constituie un act administrativ și ca orice act administrativ este învestit cu prezumția de legalitate, ce presupune că actul este emis cu respectarea dispozițiilor consacrate pentru validitatea sa, prezumția de autenticitate, ce presupune că actul emană de la autoritatea menționată în cuprinsul său și prezumția de veridicitate, în temeiul căreia se consideră că aspectele menționate în cuprinsul său corespund realității constatate de agentul instrumentator.
Deși OG nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art.34 rezultă că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției face dovada situației de fapt și a încadrării juridice până la proba contrară.
Deși prezumția de adevăr de care se bucură un astfel de proces-verbal, în virtutea calității sale de act administrativ, este una relativă și nu una absolută (care ar contraveni dreptului la un proces echitabil și prezumției de nevinovăție), acesta are o anumită forță probantă dată de faptul constatării faptei prin propriile sale simturi de un organ al statului investit cu autoritate publica.
Pentru a proteja persoanele de posibilele abuzuri ale organelor statului (abuzuri care trebuie probate, întrucât nu se poate porni de la prezumția că acestea își desfășoară activitatea cu încălcarea legii), această prezumție relativă dă posibilitatea instanței să administreze probe pe baza cărora să stabilească o situație de fapt care poate să confirme, sau, dimpotrivă, să o infirme pe cea reținută de agentul constatator (cauza A. împotriva României).
Prin urmare, toate constatările făcute de către agentul constatator inserate în procesul-verbal pot fi verificate prin administrarea oricărui mijloc de dovadă admisibil din punct de vedere legal, inclusiv alte prezumții, chiar de ordin judiciar, dacă aceste prezumții se încadrează în anumite limite rezonabile (cauza I. P. c. României - prezumțiile de drept nu sunt interzise de Convenție, sarcina instanțelor interne fiind de a asigura o proporționalitate între acestea și prezumția de nevinovăție), iar cel care pretinde că situația de fapt reținută în actul constatator nu corespunde realității, trebuie să dovedească aceasta.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limitele rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v.Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul ( cauza Bosoni v.Franța, hotărârea din 7 septembrie 2002).
Din analiza coroborata a formularului de control in trafic, aflat la fila 35 verso din dosarul cauzei si a planselor fotografice, aflate la filele 36-37 si 44-46 din dosarul cauzei, rezulta fara echivoc ca la data de 23.07.2013, orele 16.45, pe . Buzau, ansamblul de vehicule cu nr. de inmatriculare_ /_, aflat in administrarea petentei si condus de numitul S. I., a fectuat transport rutier de marfuri divizibile – nisip 25.900kg de la S. Petrotrans la Oyl C. Holding conform avizului_/27.07.2013 si al tichetului de cantar nr.7625 cu un vehicul care prezenta defectiuni tehnice majore, anume: anvelopa dreapta axa 1 semiremorca – uzura pronuntata si deteriorari importante, anvelopa dreapta axa 1 semiremorca - taieturi profunde si deteriorari ale benzii de rulare, si din care lipseau elementele de caroserie aparatori de noroi partea dreapta axa 1, 2, 3.
Cele reținute in cuprinsul actului contestat au fost confirmate și de conducatorul auto – numitul S. I., semnatar al procesului-verbal, aceasta mentiune fiind consemnata in cuprinsul actului contestat.
Deși petentei i s-a acordat în mod efectiv posibilitatea de a propune orice probe ar fi considerat necesare în combaterea celor reținute de agentul constatator și de a-și prezenta argumentele în apărare în cadrul unei proceduri contradictorii, instanța observă că în cauză, apărările formulate de aceasta prin care tinde la a dovedi netemeinicia procesului-verbal contestat, nu sunt însoțite de nicio dovadă și nici de vreun indiciu care să facă rezonabilă îndoiala cu privire la faptele reținute de agentul constatator (cauza N. G. c. României).
Mai mult, desi petenta contesta veridicitatea constatarilor procesului-verbal si vorbeste despre o . “asa-zise” defectiuni”, afirma totusi ca acestea au fost remediate, iar reprezentantul acesteia depune la dosar dovada efectuarii inspectiei tehinice periodice – or, este evident ca nu pot fi remediate decat defectiuni existente la autovehicul, nu si defectiuni care nu au existat niciodata, astfel cum afirma initial petenta.
Privitor la sancțiunea principala aplicata, instanța noteaza ca, potrivit dispozițiilor art. 6 alin.1 din HG nr.69/2012 contraventiile prevazute la art.3 se sanctioneaza cu amenda de la 14.000 lei la 18.000 lei, iar pentru faptele prevăzute la art.3 pct. 1-9, 11, 14 și 18-32, sanctiunea se aplica întreprinderii sau operatorului de transport rutier.
Instanța observă că în speță sanctiunea aplicata petentei este amenda de 8.000 lei, care se încadreaza în limitele legale, fiind stabilit minimul amenzii prevăzute de lege pentru încalcarea obligatiei legale de nu efectua transport rutier cu vehicule rutiere care prezintă defecțiuni tehnice majore privind sistemul de frânare, sistemul de direcție, punți, roți, anvelope și suspensie, șasiu, cabină și elemente atașate șasiului, tahograful și/sau limitatorul de viteză, stabilite potrivit legislației în vigoare.
În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 OG nr. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În raport de criteriile de individualizare prevazute de art.21 alin.3 din OG nr.2/2001, instanta apreciaza ca nivelul amenzii aplicate petentei corespunde pericolului social al faptei și conduitei acesteia, fapta fiind considerata de catre legiuitor a prezenta o gravitate sporita prin stabilirea unei amenzi intre limitele mentionate anterior.
Instanța consideră că fapta petentei denotă o atitudine de indiferență față de dispozițiile legale care sunt menite a proteja anumite valori – viata, sanatatea, integritatea persoanelor, siguranta traficului rutier etc, iar acest gen de fapte necesită o sancționare adecvată, în vederea realizării scopului educativ și preventiv al sancțiunii contravenționale.
Instanta retine ca la nivel comunitar este reglementat controlul tehnic in trafic al autovehiculelor rutiere pentru armonizarea anumitor dispozitii din legislatia sociala in transportul rutier, urmarindu-se realizarea unui control eficient in acest domeniu.
Obligatia de a efectua transport rutier cu vehicule rutiere in perfecta stare de functionare, fara defecțiuni tehnice privind sistemul de frânare, sistemul de direcție, punți, roți, anvelope și suspensie, etc. este impusa pentru vehiculele inmatriculate in statele membre, asigurandu-se astfel siguranta circulatiei pe drumurile publice si evitandu-se producerea de accidente ce ar putea fi generate de defectiuni ale autovehiculelor.
Pentru realizarea acestor importante obiective instanta considera ca este necesar ca operatorii si conducatorii auto sa fie raspunzatori de functionarea corecta a autovehiculelor pe care le utilizeaza in efectuarea transportului rutier.
Având în vedere cele menționate, instanța consideră că dispozițiile art. 21 alin. 3 OG nr.2/2001 au fost respectate cu ocazia aplicării sancțiuniii contravenționale, aceasta fiind una proporționala cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către petenta.
Pentru toate aceste considerente, instanța va respinge plângerea formulată de petenta, ca fiind neîntemeiată si va mentine procesul-verbal de constatare si sanctionare a contravenției . nr._/23.07.2013, ca fiind temeinic si legal.
In ceea ce prezinta capetele de cerere 2 si 3 avand ca obiect suspendarea si anularea sanctiunii de suspendare a dreptului de utilizare a semiremorcii, considerand necesara disjungerea acestora si formarea unui nou dosar, in care urmeaza a fi pusa in discutie exceptia necompetentei material invocate de intimate prin intampinare, instanta va dispune ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge capetele de cerere avand ca obiect anularea procesului-verbal contestat si inlocuirea sanctiunii amenzii cu avertisment ale plangerii contraventionale formulate de petenta ., cu sediul in Slobozia, ., jud. I., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE STAT PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTUL RUTIER - ISCTR, cu sediul în Bucuresti, ..38, sector 1, ca neintemeiate.
Mentine procesul-verbal de constatare si sanctionare a contravenției . nr._/23.07.2013, ca fiind temeinic si legal, in ceea ce priveste sanctiunea amenzii.
Disjunge capetele de cerere avand ca obiect suspendarea si anularea sanctiunii de suspendare a dreptului de utilizare a semiremorcii si dispune formarea unui nou dosar, cu termen de judecata la data de 06.12.2013, urmand a se cita partile.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare pentru capetele de cerere avand ca obiect anularea procesului-verbal contestat si inlocuirea sanctiunii amenzii cu avertisment si cu cale de atac odata cu fondul pentru capetele de cerere avand ca obiect suspendarea si anularea sanctiunii de suspendare a dreptului de utilizare a semiremorcii.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22.11.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. D. N. M. B. Ș.
Red. A.D.N.
4 ex. /19.12.2013
Operator de date cu caracter personal
înregistrat în registrul de evidență sub nr._
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 22/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 23/2013.... → |
|---|
