Plângere contravenţională. Sentința nr. 2267/2013. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2267/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 08-02-2013 în dosarul nr. 25496/200/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 2267/2013
Ședința publică de la 08 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. V. C.
Grefier M. E.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile având ca obiect plângere contravențională promovată de petenta S.C. T. C. INTERNATIONAL S.R.L. cu sediul în municipiul B., .-6 în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN cu sediul în București, .. 401 A, sector 6 împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . 11 nr._ din 10.10.2011, încheiat de intimată.
La apelul nominal făcut in ședința publică au lipsit petenta S.C. T. C. INTERNATIONAL S.R.L și intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, cauza se află la primul termen de judecată, acțiunea este scutită de taxă de timbru, iar intimata prin serviciul registratură a depus la dosar, adresa nr.6633/21.06.2010 prin care a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, atașând acesteia proba foto obținută în sistemul SIEGMCR, certificatul calificat privind semnătura electronică al agentului constatator și autorizația de control aparținând agentului constatator.
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art.159 ind.1 alin. 4 C.proc.civ, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta plângere, în temeiul art.126 alin. 1 și 2 din Constituția României și art.2 și 3 din Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare; material, în temeiul art.1 pct. 2 C.proc.civ. și art.32 alin.2 din OG nr.2/2001 și teritorial în temeiul art.32 alin.2 din OG nr. 2/2001.
În temeiul art. 167 al.1 C.pr.civ., constatând proba ca fiind pertinentă, concludentă precum și utilă soluționării cauzei, instanța încuviințează pentru ambele părți, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Nemaifiind probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedura civilă, instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei de față, instanța constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 01.11.2011 petenta S.C. T. C. INTERNATIONAL S.R.L. a formulat, în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN, plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din 10.10.2011, solicitând în principal anularea procesului verbal, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertisment și exonerarea acestuia de obligația achitării tarifului de despăgubire în sumă de 28 euro.
În fapt, petenta a arătat în esență că prin procesul verbal . 11 nr._ din 10.10.2011, a fost sancționat de către un angajat al intimatei cu amenda în cuantum de 750 lei și obligarea acesteia la achitarea unei despăgubiri în cuantum de 28 euro.
A precizat că măsura dispusă este nelegală și consideră procesul verbal lovit de nulitate deoarece nu cuprinde toate elementele care stabilite de art.16 alin.1 din OG nr.2/2001, nu i-a fost acordată posibilitatea de a formula obiecțiuni conform art.16 pct.7 și lipsește semnătura martorului asistent, încălcându-se dispozițiile art.19 alin.1 din același act normativ.
În subsidiar, a solicitat înlocuirea amenzii cu avertisment, arătând că a achiziționat o rovinietă cu valabilitatea de un an.
În drept a fost invocat dispozițiile OG 2/2001.
Intimata deși legal citata nu a formulat întâmpinare in conformitate cu prevederile art. 115-119 C.proc.civ.., însă a depus planșa foto obținută în sistemul SIEGMCR, certificatul calificat privind semnătura electronică al agentului constatator și autorizația de control aparținând agentului constatator.
În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar de către petentă: procesul verbal de contravenție contestat,rovinieta nr._ pentru autoturismul cu nr.de inmatriculare_ cu valabilitate de la data de 14.06._12, iar de către intimată, planșa foto obținută în sistemul SIEGMCR, certificatul calificat privind semnătura electronică al agentului constatator și autorizația de control aparținând agentului constatator.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 12.04.2011 a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul COMPANIEI NAȚIONALE DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE – CESTRIN, procesul verbal de contravenție . 11 nr._ din 10.10.2011, prin care s-a reținut săvârșirea de către contestatoare a contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG. nr. 15/2002, constând în aceea ca la data de 12.04.2011, ora 10,19 a circulat cu autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ , aparținând petentei S.C. T. C. INTERNATIONAL S.R.L., pe DN 2 - km 115+80 m, pe raza localității Mărăcineni, fără a deține rovinietă valabilă.
Pentru acest motiv, s-a aplicat contestatoarei, sancțiunea amenzii în cuantum de 250 lei și a fost obligat la plata tarifului de despăgubire în valoare de 28 euro, adică 121,01 lei.
Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa petentei și a unui martor, contravenția fiind constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale Sistemul Informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.
În privința motivelor de nelegalitate ale procesului verbal de contravenție atacat, invocate de petentă instanța le apreciază neîntemeiate pentru următoarele considerente:
Procesul verbal cuprinde descrierea faptei, indicându-se locul, data, elementele de identificare ale vehiculului, proprietarul acestuia și fapta reținută în sarcina sa „a circulat fără a deține rovinietă valabilă”, elemente suficiente care pot permite verificarea corectei încadrări juridice a faptei.
Nu va fi reținută ca temeinică nici apărarea petentei referitoare la imposibilitatea de a formula obiecțiuni, de vreme ce procesul verbal de contravenție s-a încheiat în lipsa acesteia, astfel că în mod obiectiv, petenta nu putea formula obiecțiuni la data întocmirii procesului verbal. Oricum, prin plângerea adresată instanței petenta a avut posibilitatea să formuleze toate obiecțiunile la procesul verbal, așa încât nu a suferit nicio vătămare prin încheierea procesului verbal în acest mod.
Referitor la lipsa semnăturii martorului, instanța apreciază că și acest motiv de nulitate a procesului verbal este neîntemeiat, în condițiile în care art. 9, alin. 2 din OG nr. 15/2002 arată că, aceste contravenții pot fi constatate și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate, consemnându-se aceasta în procesul verbal de contravenție, situație în care nu este nevoie ca un martor să ateste refuzul petentului de a semna sau lipsa acestuia la momentul constatării contravenției, când certitudinea celor consemnate în procesul verbal este dată de mijlocul tehnic și nu de propriile percepții ale agentului constatator.
Cât privește temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța constată că potrivit dispozițiilor art. 7 din OG 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.
Termenul de utilizator este definit la art. 1 alin.1 lit. b, din același act normativ respectiv: „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români”.
Față de dispozițiile legale mai sus enunțate, instanța reține că obligația de achitare a rovinietei aparține proprietarului autoturismului (înscris în certificatul de înmatriculare), în cauza dedusă judecății această obligație fiind în sarcina petentei care era proprietarul autovehiculului.
Așadar, este evident faptul că pentru autoturismul proprietatea petentei înmatriculat sub nr._, la momentul săvârșirii contravenției, în data de 27.01.2011, ora 11:51, nu exista achiziționată o rovinietă, aspect dovedit prin planșa foto atașată la dosar și prin faptul că petenta nu a făcut dovada achitării rovinietei pentru acea perioadă.
Potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal. Art. 34 din O.G. nr. 2/2001 prevede că instanța competentă să soluționeze plângerea hotărăște asupra sancțiunii aplicate.
Având în vedere circumstanțele personale ale petentei, care, după comunicarea procesului verbal de contravenție contestat, a intrat în legalitate achitând contravaloarea pentru 12 luni a tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale, așa cum rezultă din dovada revinietă depusă la fila 9 din dosar, instanța apreciază că înlocuirea cu sancțiunea avertismentului a amenzii aplicate prin procesul verbal de contravenție contestat este o măsură suficientă pentru atingerea scopului preventiv al sancțiunii contravenționale, în măsură să determine petenta să respecte în viitor dispozițiile legale.
Opinia instanței are la bază pe de o parte dispozițiile art 5 alin. 5 din OG 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite și art.7 alin.3 din OG 2/2001 conform cărora avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de sancționare a contravenției nu prevede în mod expres această sancțiune.
În ceea ce privește obligația achitării tarifului de despăgubire în cunatum de 28 euro, adică 121,01 lei, conform art. 8 alin. 3 din OG 15/2002, instanța apreciază că nu se impune obligarea petentei la plata acestuia, de vreme ce aceasta nu a produs nicio pagubă intimatei, în condițiile în care a achitat contravaloarea rovinietei pentru o perioadă de un an.
Față de considerentele mai sus expuse, instanța urmează să admită în parte plângerea contravențională și să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei cu avertismentul și să exonereze petenta de obligația achitării tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro, adică 121,01 lei. De asemenea va atrage atenția petentei ca pe viitor să respecte legislația în vigoare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile de nulitate a procesului verbal de contravenție invocate de petentă.
Admite în parte plângerea promovată de petenta S.C. T. C. INTERNATIONAL S.R.L. cu sediul în municipiul B., .-6 în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN cu sediul în București, .. 401 A, sector 6.
Anulează în parte procesul verbal de contravenție . 11 nr._ din 10.10.2011 în sensul că dispune înlocuirea sancțiunii amendă 250 lei, cu avertisment.
Exonerează petentul de plata tarifului de despăgubire în sumă de 121,01 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 08.02.2013.
Președinte,Grefier,
Red./I.V.C-tin
Tehnored./E.M./18.02.2013/ 4 ex
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1072/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7103/2013.... → |
|---|
