Plângere contravenţională. Sentința nr. 4623/2013. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4623/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 19-03-2013 în dosarul nr. 10000/200/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA NR. 4623
Ședința publică de la 19 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: E.-C. V.
Grefier: D. E.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile avand ca obiect plangere contraventionala promovata de petenta ., cu sediul in comuna Manzalesti, ., impotriva procesului – verbal de contraventie . nr._/ 22.02.2012 incheiat de intimata C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE SI INFORMATICA – CESTRIN, cu sediul in Bucuresti, sector 6, .. 401 A.
La apelul nominal facut in sedinta publica, au lipsit partile.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta care arata ca procedura de citare este legal indeplinita, actiunea se afla la primul termen de judecata si este scutita de plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar, la dosar intimata a depus la data de 29.01.2013 cerere prin care solicita instantei judecarea cauzei in lipsa potrivit dispozitiilor art. 242 pct. 2 Cod Procedura Civila, copie certificat calificat, si plansa foto, iar petenta a depus la data de 13.03.2013 note de concluzii scrise si copia proceselor-verbale . 12 nr._/22.03.2012 si . 12 nr._/22.03.2012, dupa care;
Instanta, in temeiul dispozitiilor art. 167 alin. 1 Cod procedura civila, va incuviinta pentru parti proba cu inscrisurile depuse la dosar, apreciind ca este pertinenta, concludenta si utila solutionarii prezentei cauze.
Instanta avand in vedere inscrisurile de la dosar, in baza dispozitiilor art.150 Cod procedura civila constata incheiata cercetarea judecatoreasca, apreciaza cauza in stare de judecata si o retine spre solutionare.
INSTANTA
Deliberând asupra cauzei civile, constata următoarele:
Prin plângerea înregistrata sub nr._ /20.03.2012 pe rolul acestei instanțe, petenta .. a formulat în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA-CESTRIN plângere împotriva procesului-verbal . nr._/22.02.2012 solicitand anularea acestuia.
În motivarea plângerii a arătat că obiectul sau de activitate este acela de prestare servicii publice, fiin exceptata de la plata tarifului de despagubire in conformitate cu dispozitiile art. 3 alin. 1 lit. b din OG nr. 15/2002.
În drept a invocat dispozitiile art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001 coroborate cu art. 3 alin. 1 lit. b din OG nr. 15/2002.
În dovedirea cererii a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, anexand plângerii formulate procesul-verbal . nr._/22.02.2012 (fila 5), licenta de traseu, caietul de sarcini al licentei de traseu.
Intimata nu a formulat întâmpinare, însă a depus la dosarul cauzei înscrisurile care au stat la baza încheierii procesului-verbal . nr._/22.02.2012.
Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._ încheiat de către intimata CNADR-CESTRIN la data de 22.02.2012 petentei .. i-a fost aplicată sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 1750 lei, fiind totodată obligata la plata tarifului de despăgubire în valoare de 2427,04 lei, reținându-se că la data de 17.09.2011, ora 06:45 la km. 115+80 m pe DN 2, Mărăcineni, B., vehiculul categoria D, cu numărul de înmatriculare_, aparținând petentei, a circulat fără a deține rovinieta valabilă.
În sarcina petentei a fost reținuta săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, sancțiunea contravențională fiind aplicată în conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. 3 al aceluiași act normativ.
Procesul-verbal poate atrage răspunderea contravențională în condițiile în care a fost legal și temenic întocmit.
Instanta observa ca potrivit art. 7 din OG nr. 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile revine în exclusivitate utilizatorilor români.
Art. 1 alin. 1 lit. b definește noțiunea de utilizatori ca reprezentând persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite utilizatori români.
Conform art. 9 alin. 2, incepând cu data de 1 octombrie 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției. Potrivit alin. 3, in cazurile prevăzute la alin. 2 procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
În drept, instanța are în vedere că până la adoptarea art. 15 alin. 2 din Constituția României (care prevede că „legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, s-a conferit legii contravenționale mai favorabile”), noțiunea de lege contravențională mai favorabilă era utilizată cu un singur sens, respectiv pentru a desemna instituția reglementată de art. 12 din O.G. nr. 2/2001 (act normativ care constituie dreptul comun în materie contravențională).
Odată cu adoptarea noii legi fundamentale, această sintagmă a dobândit însă un sens nou, mai larg decât cel utilizat anterior astfel că, în prezent, prin lege contravențională mai favorabilă se înțelege orice dispoziție cu caracter contravențional cuprinsă în legi sau decrete, intervenită ulterior săvârșirii contravenției și până la judecarea definitivă a plângerii contravenționale și care, prin efectele sale, duce la crearea unei situații mai ușoare pentru făptuitor.
Mai trebuie precizat că excepția de la principiul neretroactivității legii, înscrisă în art. 15 alin. 2 din Constituție, privește numai legi contravenționale de drept material, normele de procedură fiind guvernate de principiul aplicării imediate a legii noi.
Aplicarea legii contravenționale mai favorabile lato sensu poate primi cel puțin două justificări. Pe de o parte, legea nouă este expresia politicii de apărare socială actuale, astfel că ea trebuie aplicată, în măsura în care nu este mai gravă și nu contravine astfel principiului neretroactivității legii. Pe de altă parte, statul nu are interes să sancționeze anumite fapte săvârșite sub imperiul legii vechi mai sever decât prevede legea nouă, în vigoare la data judecării lor.
În plus, spre deosebire de art. 12 din O.G. nr. 2/2001 (act normativ cu forță juridică inferioară legii fundamentate), care prevede drept criterii de aplicare a legii mai favorabile numai dezincriminarea faptei și sancțiunea mai ușoară, art. 15 alin. 2 din Constituție nu face nicio distincție în acest sens.
Astfel, trebuie admisă și existența altor criterii de stabilire a caracterului mai favorabil al unei legi contravenționale, precum modificarea modului de sancționare a faptei, domeniul de incidență al normei de incriminare, condițiile de tragere la răspundere, regimul executării sancțiunilor etc. Un caz particular de modificare a condițiilor de tragere la răspundere îl reprezintă modificarea termenului de prescripție a răspunderii contravenționale.
În cauză, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea legii contravenționale mai favorabile lato sensu, respectiv:
- existența unei succesiuni de legi, intervenită între momentul comiterii contravenției și momentul judecării definitive a plângerii contravenționale, adică O.G. nr. 15/2002, în forma existentă la data constatării contravenției și O.G. nr. 15/2002 modificată la data de 27 iulie 2012 prin Legea nr. 144/2012;
- toate legile succesive incriminează fapta comisă – art. 8 din O.G. nr. 15/2002, în ambele forme precitate, reglementează drept contravenție fapta imputată contestatorului;
- legile succesive conțin condiții diferite de angajare a răspunderii contravenționale – dacă O.G. nr. 15/2002, în forma existentă la data constatării contravenției, nu prevedea un termen de prescripție al răspunderii contravenționale, fiind aplicabil termenul general de 6 luni, consacrat de art. 13 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, prin forma actuală a O.G. nr. 15/2002, se consacră la art. 9 alin. 3 un termen special de prescripție de 30 de zile, aplicabil în materia analizată.
Natura juridică a acestui termen rezultă din interpretarea coroborată a art. 9 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002 cu art. 13 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, ambele texte legale impunând un anumit termen imperativ înăuntrul căruia trebuie aplicată sancțiunea contravențională, prin întocmirea procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției. Consecința nerespectării acestui termen este chiar prescripția răspunderii contravenționale, din moment ce sancțiunea contravențională - corolar al răspunderii - nu mai poate fi aplicată.
- textele de lege analizate cuprind norme de drept material, nu de drept procesual – condiție a cărei îndeplinire rezultă din faptul că, așa cum se preciza anterior, art. 9 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002 modificată prin Legea nr. 144/2012 consacră un termen special de prescripție, modificând astfel condițiile de angajare a răspunderii contravenționale, iar nerespectarea acestui termen atrage nelegalitatea procesului verbal astfel întocmit.
Conchizând, instanța reține că O.G. nr. 15/2002 modificată prin Legea nr. 144/2012, care prin art. 9 alin. 3 prevede un termen de prescripție a răspunderii contravenționale mai scurt decât termenul general de 6 luni, atenuând astfel condițiile de angajare a răspunderii contravenționale a petentului, constituie o lege mai favorabilă care, în virtutea art. 15 alin. 2 din Constituție, va fi aplicată retroactiv în cauză.
Față de motivele anterior expuse, având în vedere că fapta reținuta în sarcina petentei a fost savarsita la data de 17.09.2011, iar procesul-verbal a fost întocmit la data de 22.02.2012, cu depășirea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 9 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, instanța reține că la data întocmirii acestuia răspunderea contravențională a petentului era prescrisă.
Pentru toate motivele de fapt și de drept anterior expuse, instanța va admite cererea și va dispune anularea procesului-verbal contestat.
În ceea ce privește obligarea petenului la achitarea tarifului de despăgubire, instanța reține că potrivit art II din legea 144 privind modificarea OG 15/2002 - tarifele de despagubire prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 424/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, aplicate si contestate in instanta pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi se anuleaza. Așadar, prin anularea procesului verbal, se va înțelege anularea acestuia în totalitate, cu privire la toate dispozițiile conținute de acesta, inclusiv cele privitoare la tariful de despăgubire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite plangerea promovata de petenta ., cu sediul in ., impotriva procesului – verbal de contraventie . nr._/ 22.02.2012 incheiat de intimata C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE SI INFORMATICA – CESTRIN, cu sediul in Bucuresti, sector 6, .. 401 A.
Anuleaza procesul-verbal . nr._/22.02.2012.
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 19.03.2013.
P.,GREFIER,
E.-C. VladDaniela E.
Red. ECV
Thred.ECV si ED/ 4 ex.
19.04.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 12/2013.... → |
|---|
