Plângere contravenţională. Sentința nr. 5838/2013. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5838/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 05-04-2013 în dosarul nr. 28280/200/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 5838/2013
Ședința publică de la 05 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. C. I.
Grefier M. E.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile, având ca obiect plângere contravențională, formulată de către petenta . SRL cu sediul în municipiul B., .-6, județul B., împotriva procesului verbal de constatare a contravenției .>R 11 nr._ din 28.11.2011 în contradictoriu cu intimataCompania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – C., cu sediul în București, bulevardul I. M., nr.401A, sector 6, București.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit petenta și intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - C..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, cauza se află la primul termen de judecată, acțiunea este scutită de taxă de timbru, s-a depus cerere pentru a i se comunica intimatei copie de pe plângere și actele anexate acesteia, după care:
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art.1591 alin. 4 C.proc.civ, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta plângere, în temeiul art.126 alin. 1 și 2 din Constituția României și art.2 și 3 din Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare; material, în temeiul art.1 pct. 2 C.proc.civ. și art.32 alin.2 din OG nr.2/2001 și teritorial în temeiul art.32 alin.2 din OG nr. 2/2001.
Instanța respinge cererea intimatei de a i se comunica copie de pe plângere și actele anexate acesteia, întrucât intimata nu a făcut demersuri pentru a intra în posesia unor astfel de copii, având în vedere data primului termen.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedura civilă, instanța constată încheiată cercetarea judecătoreasca, declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, instanța constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 12.12.2011 petentul . SRL a formulat, în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - C., plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție .>R 11 nr._ din 28.11.2011, solicitând anularea procesului verbal și în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment.
Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare contravențională este scutită de taxă judiciară de timbru, conform art. 36 din O.G. nr. 2/2001, raportat la art. 15 lit. p din Legea nr. 146/1997, și de aplicarea timbrului judiciar, potrivit art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995.
În fapt, petentul a arătat în motivele depuse ulterior plângerii, că prin procesul verbal a fost sancționat pe motiv că în localitatea Mărăcineni, județul B. a condus autoturismul fără a deține rovinietă valabilă.
Petentul a mai arătat că invocă excepția prevăzută de art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001, întrucât nu s-a făcut o descrie corespunzătoare a faptei, apoi cea prevăzută de art. 16 pct. 7 din același act normativ, în sensul că nu i s-a respectat dreptul de a face obiecțiuni, apoi art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001 în sensul că lipsa contravenientului trebuia să fie confirmată de cel puțin un martor.
În subsidiar, petentul a arătat că este de bună credință, achitând rovinieta, depunând dovezi în acest sens.
Intimata legal citată nu s-a prezentat și nu a formulat întâmpinare deși i-au fost comunicate înscrisurile.
De altfel, din multitudinea de plângeri existente pe rolul instanței pentru care intimata a depus întâmpinări, se constată faptul că în cea mai mare parte a cazurilor, acestea sunt pur formale, fără să atingă motivele invocate de petenți, iar în ultima perioadă intimata nu depune la dosar decât planșa foto care demonstrează că mașina petentului a fost surprinsă de camere în punctul de control, ceea ce nu a fost negat de petent.
Mai mult, intimatei i-a fost comunicat un exemplar de pe motivele formulate de petent, dovada stând în faptul că acestea au fost comunicate cu o citație, dovada fiind depusă la dosar.
În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar: rovinieta pentru perioada 14.06._12, bon fiscal nr.328 din 14.06.2011, procesul verbal de contravenție atacat, proces verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare a procesului verbal.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 03.06.2011, ora 16,39 a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul COMPANIEI NAȚIONALE DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE – C., procesul verbal de contravenție R 11 nr._ din 28.11.2011 prin care s-a reținut săvârșirea de către contestator a contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG. nr. 15/2002, constând în aceea ca la data de 18.08.2011, a circulat autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ pe DN 2- km 115+80 m, pe raza localității Mărăcineni ,fără a deține rovinietă valabilă.
Pentru acest motiv, s-a aplicat contestatorului, sancțiunea amenzii în cuantum de câte 250 lei și a fost obligat la plata tarifului de despăgubire în valoare de câte 28 euro.
Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa petentului și a unui martor, contravenția fiind constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale Sistemul Informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.
Verificând legalitatea procesului verbal de contravenție atacat, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale, în materie.
Astfel, nu era necesar ca aprecierea gravității contravenției agentul constatator să menționeze alte împrejurări în descrierea faptei în afară de cele înscrise în procesul verbal, urmare socialmente periculoasă a faptei deducându-se din materialitatea faptei, deci nu au fost încălcate dispozițiile art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Potrivit dispozițiilor art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001, în momentul încheierii procesului verbal de contravenție, agentul constatator este obligat să aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Rezultă cu claritate din aceste dispoziții că dreptul la apărare al contravenientului nu este absolut, iar în procedura contravențională se exercită prin formularea de obiecțiuni în anumite condiții prevăzute de lege, respectiv numai dacă contravenientul este prezent la încheierea verbal de contravenție, condiție subînțelesă de vreme ce obligația de încunoștințare a contravenientului este impusă agentului constatator numai pentru momentul încheierii procesului verbal de contravenție. În cazul în care contravenientul nu este prezent la încheierea procesului verbal, agentul constatator nu are obligația de a informa contravenientul despre dreptul de a formula obiecțiuni, așa cum susține în mod eronat petentul. Prin urmare, nu au fost nesocotite dispozițiile art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001.
Potrivit art. 19 alin. 1 teza a II-a din O.G. nr. 2/2001, în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze procesul verbal, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate prin semnătură de cel puțin un martor. În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod (art. 19 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001). Aceste dispoziții de procedură contravențională au fost edictate pentru a împiedica abuzul agenților constatatori prin încheierea de procese verbale de contravenție pentru fapte inexistente. Nerespectarea procedurii prevăzute de art. 19 alin. 1 teza a II- a din O.G. nr. 2/2001 nu atrage în mod automat nulitatea procesului verbal de contravenție, ci numai cu condiția dovedirii unei vătămări, conform art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă (aplicabil și în procedura contravențională conform art. 47 din O.G. nr. 2/2001). Cum fapta reținută în procesul verbal de control a fost dovedită, petentul nu poate justifica vreo vătămare pentru nerespectarea dispozițiilor art. 19 alin. 1 teza a II- a din O.G. nr. 2/2001, astfel încât nu intervine nulitatea procesului verbal de contravenție.
Referitor la temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța constată că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzută de art. art. 8 alin. 2 din OG. nr. 15/2002 potrivit căruia constituie contravenție fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă. Prin urmare contestatorul era obligat să dețină rovinieta valabilă la momentul controlului, respectiv la datele de 18.08.2011.
Cu toate acestea, în temeiul art.34 din OG 2/2001 care constituie dreptul comun în materie contravențională coroborat cu art.38 alin.3 din același act normativ, care permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea ce se impune a fi aplicată contravenientului, instanța consideră că sancțiunea avertismentului este totuși suficientă, având în vedere împrejurările comiterii faptei.
Astfel, instanța constată că petentul nu avea rovinieta achitată pentru autoturismul său, la data constatării faptei, însă fapta sa are un grad de pericol social redus, în condițiile în care a recunoscut fapta și a înțeles care sunt consecințele săvârșirii acesteia.
Mai mult, petentul a achitat și rovinieta valabilă perioada 14.06._12,astfel cum rezultă din rovinieta depusă la dosar.
Opinia instanței are la bază pe de o parte dispozițiile art 5 alin. 5 din OG 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite și art.7 alin.3 din OG 2/2001 potrivit cărora avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de sancționare a contravenției nu prevede în mod expres această sancțiune.
În ceea ce privește obligarea petentului la plata tarifului de despăgubire în cunatum de 96 euro, conform art. 8 alin. 3 din OG 15/2002, instanța apreciază că aceasta nu se impune, de vreme ce petenta nu a produs nicio pagubă intimatei, în condițiile în care folosește o porțiune scurtă din drumul european și până la comunicarea procesului verbal a achitat și contravaloarea rovinietei.
Față de considerentele mai sus expuse, instanța apreciază plângerea întemeiată, urmând să o admită, și să dispună anularea procesului verbal de contravenție și va înlătura obligația petentului de plată a tarifului de despăgubire, atrăgând atenția petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite, recomandându-i să respecte pe viitor prevederile legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respins excepțiile de nulitate a pvc invocate de petentă.
Admite plângerea formulată de către petenta . SRL cu sediul în municipiul B., .-6, județul B., împotriva procesului verbal de constatare a contravenției .>R 11 nr._ din 28.11.2011 în contradictoriu cu intimataCompania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – C., cu sediul în București, bulevardul I. M., nr.401A, sector 6, București.
Anulează procesul verbal de contravenție . 11 nr._ din 28.11.2011.
Exonerează petenta de plata amenzii în sumă de 250 lei și a tarifului de despăgubire în sumă de 120,82 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 05.04.2013.
Președinte,Grefier,
Red./I.V.C-tin
Tehnored./E.M./12.04.2013/ 4 ex
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 17/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 6300/2013.... → |
|---|
