Fond funciar. Sentința nr. 5699/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5699/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 27-03-2014 în dosarul nr. 4616/200/2009*
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5699
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 27.03.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – V. A. M.
GREFIER – T. D.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile având ca obiect fond funciar, formulată de reclamanta N. V. domiciliată în municipiul B., cartier Episcopiei, ., județul B., în contradictoriu cu pârâtele C. JUDEȚEANĂ B. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în mun. B., .. 48, jud. B., C. LOCALĂ GHERĂSENI PENTRU APLICAREA LEGILOR DE FOND FUNCIAR, cu sediul în . și intervenienta în nume propriu . primar, cu sediul în ..
Prezența și dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13.03.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentință, atunci când instanța a amânat pronunțarea pentru data de 20.03.2014 pentru ca părțile să depună note de concluzii scrise, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 27.03.2014 și pentru această dată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.4616 din 12 mai 2009 la Judecătoria B., petenta N. V. a formulat plângere împotriva hotărârii nr.380 din 23.03.2009 a COMISIEI JUDETENE BUZAU PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In motivarea în fapt a plângerii petenta arată că este legatara universala a defunctei Mitrofanovici S.-M. conform testamentului autentificat sub nr.3 din 25.10.2007 la B.N.P. G. B. din municipiul Bucuresti, care la rândul său a acceptat succesiunea defuncților D. Gh.S.-tata, D. Gh.G. - unchi, D. Gh.M. – matușa si Pirvulescu T. - bunica paternă prin formularea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de care aceștia au fost deposedați abuziv și cărora li s-au dat despăgubiri astfel:
- D. Gh.G. pentru 50 ha de C. locală Gherăseni,
- D. Gh.M. pentru 50 ha de aceeași comisie,
- defunctei P. T. i s-au acordat despăgubiri pentru 26,28 ha de C. locala G. și i s-au atribuit în natură 23,72 ha conform titlurilor de proprietate nr.0904/16 din 07.01.2004 si nr.0904/35 din 04.11.2005
- defunctului D. Gh.S. i s-au atribuit în natură 50 ha conform titlurilor de proprietate nr._ din 10.11.2000 si 265 din 13.05.2004.
În continuare petenta arată că autorii defunctei Mitrofanovici S. M. au deținut în total pe raza comunei Gherăseni 3313 pogoane, suprafață ce au moștenit-o de la autorul lor S. V. B., care la rândul său a dobândit proprietate prin vânzare-cumpărare conform actului autentificat sub nr.2670/02.10.1905.
În prezent, izlazul comunei Gherăseni se află pe terenurile care au fost proprietatea defuncților D. GH. Ș., D. Gh. G., D. M., P. T., fapt ce a îndreptățit-o să formuleze cerere în baza Legii nr.193/2007 pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 50 ha pentru fiecare defunct.
Din actul de partaj întocmit în anul 1913 de expertul C.D. S. reiese întinderea moșiei deținută de către cei patru defuncți. Astfel moșia Ariceasca și moșia Budișteanca în locul cărora acum se află izlazul comunei Gherăseni se învecinează cu gârla Negreasca, delimitarea locuitorilor din Gherăseni, fosta moșie a fraților P. și delimitarea locuitorilor din Budișteni.
Petenta solicită să se observe că în anul 1921, cei patru defuncți au fost expropriați chiar pentru înființarea izlazului comunal Gherăseni, conform procesului-verbal din 01.03.1921. Ulterior au intervenit exproprierile din 1946 și 1949 care au întregit izlazul comunei Gherăseni de astăzi.
În drept au fost invocate prevederile legii nr.193/2007 privind modificarea si completarea legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere solicitate potrivit prevederilor legii fondului funciar nr.18/1991 si ale legii nr.169/1977.
Reclamanta a depus la dosar, în copie următoarele înscrisuri: act de vânzare din 20.10.1905, act de partaj din 1913, proces-verbal din 01.03.1921, acte de stare civilă, testament din 26.02.1910, aviz nr.221 din 15.02.1946, aviz nr.222 din 15.02.1946, aviz nr.223 din 15.02.1946, aviz nr.224 din 15.02.1946, procese-verbale din 25.03.1949, titlul de proprietate nr._/10.11.2000, titlul de proprietate nr.265/13.05.2004, titlul de proprietate nr.904/35/04.11.2005, titlul de proprietate nr.904/16/07.01.2004, anexa 30 privind persoanele fizice prevăzute la art.37, 38, 39 din Legea nr.18/1991 cărora li se reconstituie dreptul de proprietate.
C. Județeană B. a formulat întâmpinare, în cuprinsul căreia a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, întrucât cererea reclamantei a fost respinsă deoarece actele depuse în sprijinul acesteia sunt acte vechi și nu s-a făcut dovada continuității dreptului de proprietate până la data de 06.03.1945 și nici a preluării abuzive în perioada 06.03._89. Pe de altă parte, se arată în acțiune că terenurile corespund ca amplasament izlazului comunei Gherăseni, care potrivit prevederilor art.33 și art.44 din Legea nr.18/1991, coroborat cu art.28 din Regulamentul aprobat prin HG nr.890/2005 aparține domeniului privat al comunei, este atribuit prin Ordin al Prefectului și este destinat a fi folosit ca pășune comunală, pentru producerea de furaje și semințe pentru culturi furajere.
După ce a fost introdusă în cauză, C. Locală Gherăseni a formulat întâmpinare (filele 21-22), arătând că cererea reclamantei a fost respinsă motivat de faptul că actele depuse în sprijinul cererii sunt din anii 1905, respectiv 1921 și nu se face dovada continuității proprietății până la 6 martie 1945 (data de referință pntru reconstituirea dreptului de proprietate conform legilor fondului funciar) și nici a preluării abuzive, în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Mai susține că suprafața de teren solicitată de reclamantă aparține domeniului privat al comunei, este atribuit prin Ordin al Prefectului și este destinat a fi folosit ca pășune comunală, pentru producerea de furaje și semințe pentru culturi furajere.
S-au anexat întâmpinării următoarele înscrisuri: cererea formulată de reclamantă nr.2645 din data de 31.08.2007, contestați nr.3840/27.11.2007, proces-verbal din data de 18.10.2008, certificat de deces, certificat de legatar nr.3/25.10.2007, testament autentificat nr.925 din data de 04.04.2007.
La termenul din data de 22 mai 2009 . a formulat cerere de intervenție principală, pentru apărarea dreptului de proprietate asupra izlazului comunal care a fost reconstituit în proprietatea comunei în baza Legii nr.18/1991 prin Decizia nr.27/7.02.1992 a Instituției Prefectului B., pe care o anexează în fotocopie. Solicită menținerea Hotărârii Comisiei Județene nr.380/23.03.2009 prin care s-a respins contestația reclamantei, întrucât nu s-a făcut dovada preluării abuzive în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, iar actele de proprietate deținute de autorii defuncți sunt din anii 1905, 1913, 1921.
În susținerea cererii, . a depus la dosar Decizia nr.27 din data de 17.02.1992 și anexa acestei decizii.
La solicitarea instanței, C. Județeană B. a comunicat la dosar extras din HCJ nr.380/23.03.2009.
După efectuarea expertizei, petenta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 37,64 ha având amplasamentul și dimensiunile prevăzute în planul B al raportului de expertiză întocmit de ing. V. T., în perimetrul A-B-G-F cu o lungime de 2041 m și o lățime de 184,42 m, teren ce a aparținut defunctei Mitrofanovici S.-M., defuncților P. T., D. gheorghe, D. Ș. și D. M..
Astfel, în calitate de legatară universală a defunctei Mitrofanovici S.-M. solicită admiterea contestației pe care a formulat-o împotriva hotărârii Comisiei Județene nr.380/23.03.2009 și a hotărârii Comisiei Locale Gherăseni nr.2491/17.11.2008, anularea acestor hotărâri pentru nelegalitate și netemeinicie și reconstituirea dreptului de proprietate pentru 37,64 ha, conform raportului de expertiză efectuat de expert V. T..
Prin sentința civilă nr. 9828 din 25.11.2011 Judecătoria B. a admis plângerea formulata de petenta, a anulat hotarârea nr.2491 din 17.11.2008 a intimatei C. L. G., precum si hotărârea nr.380 din 23.03.2009 a intimatei C. Judeteana Buzau și a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 37,64 ha teren pășune, situată pe raza comunei Gherăseni, jud. B., având amplasamentul și dimensiunile prevăzute în planul B perimetrul A-B-G-F anexa la Raportul de expertiza topografică întocmit de ing.V. T., respingând cererea de interventie în nume propriu formulata de intervenienta . ca neîntemeiata.
Împotriva acestei sentințe C. JUDEȚEANĂ BUZAU PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR și de către C. LOCALĂ GHERĂSENI DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR au formulat recurs, care a fost admis de Tribunalul B. prin decizia civilă nr.45/2012, sentința fiind casată, iar cauza trimisă spre rejudecare pentru suplimentarea probatoriilor în vederea stabilirii corecte a situațiilor de fapt. În considerentele deciziei s-a menționat totodată că este necesară administrarea de probatorii suplimentare, apte să lămurească pe deplin situația de fapt, instanța de fond urmând să stabilească amplasamentul suprafețelor de teren expropriate în anul 1945 și 1949 și la care se face referire în avizele 221, 222, 223 și 224 din 15.02.1946, suprafețe expropriate în baza legii 187/1945 și ulterior în baza Decretului 83/1949, acte normative care au stat la baza analizării dreptului autoarei intimatei, pentru ca ulterior stabilirii acestui amplasament să se analizeze dacă, la momentul formulării cererii, în baza Legii 193/2007, pe acest amplasament al suprafețelor de teren ce i-au fost expropriate se regăseau suprafețe cu pășune sau fâneață, în caz afirmativ urmând a se verifica dacă suprafețele de teren au fost atribuite altor persoane sau nu și dacă se poate reconstitui în natură sau nu.
Analizând cererea dedusă judecății, în raport de probele administrate si de dispozițiile legale incidente, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 2491 din 7.08.2008 la C. Locală Gherăseni, completată cu cererea nr. 2465 din 31.08.2007, reclamanta N. V., în calitate de legatar universal al defunctei Mitrofanovici S. M., a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferența de la 50 de ha la 100 ha, la care era îndreptățită autoarea sa, pentru terenurile care au aparținut celor patru autori ai săi. Cele două cereri au fost întemeiate pe dispozițiile Legii 193/2007.
Cererile reclamantei au fost respinse de către C. Locală Gherăseni și de către C. Județeană B., prin Hotărârea nr. 380 din 23.03.2009. Împotriva acesteia din urmă a formulat plângere petenta N. V..
Instanța nu va mai analiza motivul de respingere invocat de cele două comisii în întâmpinările formulate, constând în prevalarea petentei de acte juridice vechi, întrucât acest aspect a fost dezlegat de Tribunal, care în considerentele deciziei de casare a stabilit că avizele 221, 222, 223 și 224 din 15.02.1946 și procesele verbale din 1949 depuse la dosar de reclamantă fac dovada exproprierilor făcute în baza Legii nr.187/1945 și Decretului nr.83/1949, ambele prevăzute de legile fondului funciar.
De asemenea a fost lămurită de Tribunal calitatea de moștenitor legatar a reclamantei, în baza certificatului de legatar și a testamentului lăsat de defuncta Mitrofanivici S..
Pentru verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 3 alin. 21 din Legea 1/2000, astfel cum a fost modificată prin Legea 193/2007, Tribunalul a recomandat să se stabilească dacă reconstituirea a fost solicitată de persoane fizice și dacă suprafața de teren ce se solicită a fi reconstituită, la momentul formulării cererii, avea categoria de folosință, pășune sau fâneață.
Prin suplimentarea probatoriului, instanța a urmărit să determine amplasamentul suprafețelor de teren expropriate, pentru ca raportat la acest amplasament să se poată identifica dacă la momentul formulării cererii de către intimată pe acest amplasament se regăseau suprafețe de teren ocupate cu pășune și fâneață.
Verificând înscrisurile depuse de reclamantă la dosar, respectiv avizele 221, 222, 223 și 224 din 15.02.1946 și procesele verbale din 1949, instanța constată că în avize se menționează suprafețele de teren categoria arabil expropriate pentru Ș. Ghe. D., pentru M. GH. D., pentru G. D. și pentru T. P. în anul 1946, aceștia având o rezervă de 50 ha fiecare. Ulterior, prin procesele verbale din 25.03.1949 s-au expropriat și cele 50 de ha oprite de proprietarii mai sus menționați, expropriere ce s-a efectuat în baza Decretului nr.83/1949. În niciunul din avize sau procesele-verbale menționate mai sus nu se menționează amplasamentul terenurilor expropriate.
Martorul audiat în cauză, respectiv I. V., a arătat că terenul situat în punctul Cremenea, la P. a aparținut defunctei D. T., iar după colectivizare în acea zonă nu s-a mai cultivat nimic, folosindu-se ca izlaz pentru animale. Martorul arată că în prezent în punctul Cremenea terenul are categoria de folosință izlaz și aparține primăriei Gherăseni. Martora nu a indicat și alte moșii ca fiind amplasate pe actualul izlaz comunal.
Pentru identificarea amplasamentului terenurilor preluate, expertul a avut ca reper înscrisurile depuse de reclamantă pentru a face dovada dreptului de proprietate, hărți vechi ale zonei Gherăseni-Costești pe care le-a comparat cu descrierile reclamantei, ajungând la concluzia că numai o parte a moșiilor enumerate de aceasta se află în . că numai o mică parte a terenurilor se suprapune cu actualul izlaz comunal.
Astfel, în raportul de expertiză depus la data de 28.08.2013 la dosarul cauzei, expertul O. M. stabilește pe baza unui plan vechi al moșiei Bâlișoara, pe baza documentelor cadastrale și topografice aflate în arhiva OCPI și a actului de partaj din 02.09.1913 că o parte din terenul preluat de către stat de la autorii Ș. Ghe. D., M. GH. D., G. D. și T. P. conform avizelor se află în raza administrativă a comunei Costești și este evidențiată prin poligonul de culoare verde din schița anexă a raportului (fila 114).
În completarea raportului de expertiză (filele 153-162), expertul a determinat partea din terenul expropriat care se află în raza administrativă a comunei Gherăseni, după deplasarea în teren și vizionarea terenului indicat de reclamantă ca fiind cel pentru care solicită reconstituirea dreptului de proprietate.
Referitor la obiecțiunile formulate de reclamantă, instanța constată că deși invocă avizele din 1946 și procesele verbale din 1949, aceasta a menționat moșiile care au fost expropriate, moșii care au fost identificate de expert în totalitate, reclamanta deplasându-se în teren și arătând expertului amplasamentul care a fost măsurat. Astfel obiecțiunea referitoare la faptul că expertul nu a măsurat și terenul expropriat în anul 1949 nu este întemeiată, deoarece nu a arătat un alt amplasament care să fie identificat și măsurat, iar fiind prezentă la fața locului, a menționat la termenul din 13.03.2014 că a arătat expertului terenul pentru care solicită reconstituirea dreptului de proprietate.
Prin urmare, instanța va avea în vedere completarea raportului de expertiză efectuat de expert O. M., care concluzionează că o parte din terenul preluat de către stat de la autorii Ș. Ghe. D., M. GH. D., G. D. și T. P. conform avizelor 221, 222, 223 și 224 din 15.02.1946 este amplasat în zona evidențiată în schița de plan anexa nr.1 prin poligonul determinat de punctele 1, 10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90, 100, 110, zona amplasată din punct de vedere administrativ în raza UAT Gherăseni. Suprafața totală a acestei zone identificate este de 436,0973 ha.
Totodată, expertul arată că terenul pentru care reclamanta solicită reconstituirea dreptului de proprietate este cel evidențiat prin poligonul hașurat în schița de plan anexa nr.1 și are suprafața totală de 63,7084 ha din care 53,4962 ha au fost reconstituite conform prevederilor Legii nr.18/1991. Numai diferența dintre suprafețele de mai sus, respectiv 10,2122 ha fac parte din izlazul comunal.
Expertul O. M. explică cum a determinat aceste suprafețe, respectiv pe baza informațiilor cadastrale și topografice și a planului moșiei Cacaleți Redea Barbului, pe care îl atașează la filele 161-162. Vizionând cele două schițe și suprapunând punctele 80 și 90 din acestea cu aceleași puncte 80 și 90 din anexele nr.1 și nr.2, reiese că unde se află acum izlazul comunal exista moșia Cacaleți Redea Barbului și numai o parte din moșia Cremenea. Restul moșiilor enumerate de reclamantă se află în partea de nord a canalului determinat pe schița anexa nr.1 la raport (fila 158) prin linia ce unește punctele 80-90. Acest aspect a fost determinat și de expertul V. în prima expertiză efectuată, stabilind că moșia Budișteni este conturată prin culoarea maro în planul B (fila 124), categoria de folosință fiind arabil, iar terenul a fost reconstituit conform Legii nr.18/1991, în indiviziune. Fâșia Cremenea este poziționată aproximativ în aceeași zonă de ambii experți.
În consecință, concluziile expertului sunt justificate de aceste schițe vechi, din care reiese că numai o parte din terenul pentru care reclamanta solicită reconstituirea dreptului de proprietate se află în zona actualului izlaz comunal, în mare parte acest teren fiind reconstituit altor persoane în baza Legii nr.18/1991 și numai suprafața de 10,2122 ha face parte din izlazul comunei Gherăseni. Astfel pentru cea mai mare parte dintre terenurile solicitate de reclamantă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.3 alin.21 din Legea nr.1/2000, întrucât la data formulării cererii nu mai au categoria de folosință pășune sau izlaz și mai mult decât atât, a fost reconstituit altor persoane.
Mențiunile expertului se coroborează și cu declarația martorei care a susținut că punctul Cremenea se află în zona izlazului comunal de astăzi.
Referitor la reconstituirea terenurilor care în prezent constituie izlazul comunal, trebuie menționat că de la momentul formulării cererii de către petentă și până în prezent au intervenit mai multe prevederi legislative, respectiv Legea nr.214/15.11.2011 pentru organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor, OUG nr.34/23.04.2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, precum și HG nr.1064/2013 pentru aprobarea a Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013.
Aceste acte normative reglementează regimul juridic al pajiștilor, termen care cuprinde și izlazurile comunale, conform art.2 lit.a din Legea nr.214/15.11.2011. Se constată astfel că potrivit art.1 alin.1 lit.d și 2 din acest act normativ „Sunt supuse regimului de organizare, administrare și exploatare pajiștile proprietate privată a comunelor, orașelor sau, după caz, a municipiilor, aflate în administrarea primăriilor, provenite din fostele izlazuri comunale, pajiști și terenuri arabile, care s-au aflat în folosința cooperativelor agricole de producție”. Totodată se stabilește la alin.2 că „pajiștile prevăzute la alin. (1) sunt, după caz, proprietate publică sau privată și constituie bunuri de interes național”.
În considerentele OUG nr.34/2013 se prevăd motivele pentru care s-a adoptat actul normativ, respectiv pentru a facilitarea accesului animalelor la suprafețele de pajiști disponibile, întrucât pentru majoritatea crescătorilor de animale singura sursă de asigurare a hranei pe perioada verii este masa verde obținută de pe pajiști. În cuprinsul art.5 din acest act normativ se prevede că „pajiștile se folosesc pentru pășunatul animalelor și producerea de furaje. Se interzice scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiștilor. Prin excepție de la prevederile alin.2, scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol poate face cu avizul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării rurale.”
Izlazul comunal a fost restituit comunei Gherăseni, în conformitate cu prevederile art.44 din Legea nr.18/1991, scopul prevăzut de aceste dispoziții fiind acela de a se asigura folosirea acestora ca pășuni comunale și pentru producerea de furaje sau semințe de culturi furajere.
Cum toate reglementările ulterioare au menținut acest regim special al izlazului comunal, stabilind destinația acestuia, faptul că suprafața de pajiști trebuie menținută la nivel național, că este de interes național, pentru menținerea acestora neputându-se încheia decât contracte de închiriere și de concesiune, fără a fi scoase din circuitul agricol, instanța apreciază în final că nu se poate reconstitui suprafața care face parte din izlazul comunal, motiv pentru care va respinge plângerea, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cererea de intervenție principală formulată de ., în conformitate cu prevederile art.49 alin.2 din C.proc.civ., precum și având în vedere aspectele legale de regimul juridic al izlazurilor comunale, instanța apreciază că aceasta cerere este întemeiată, urmând a fi admisă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea, formulată de reclamanta N. V. domiciliată în municipiul B., cartier Episcopiei, ., județul B., în contradictoriu cu pârâtele C. JUDEȚEANĂ B. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în mun. B., .. 48, jud. B., C. LOCALĂ GHERĂSENI PENTRU APLICAREA LEGILOR DE FOND FUNCIAR, cu sediul în ., ca neîntemeiată.
Admite cererea de intervenție principală formulată de ., cu sediul în ..
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 27 martie 2014.
Președinte, Grefier,
V. A. M. T. D.
Red. V.A.M/Tehnored. T.D/28.03.2014/6 ex
Operator de date cu caracter personal
înregistrat în registrul de evidență sub nr._
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4171/2014.... | Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 09/2014.... → |
|---|
