Obligaţie de a face. Sentința nr. 01/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 01/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 01-10-2014 în dosarul nr. 2087/200/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
JUDEȚUL B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA CAMEREI DE CONSILIU DIN DATA DE 01.10.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE - A. N.
GREFIER - N. R.
Pe rol fiind acțiunea civilă având ca obiect „obligația de a face” formulată de reclamantul N. M. – domiciliat în B., ., județul B. în contradictoriu cu pârâtul M. B. – prin primar, cu sediul în ., județul B..
Prezența și dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 24.09.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, pentru a se depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru această dată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
La data de 03.02.2014 Tribunalul B. a înaintat Judecătoriei B. spre competentă soluționare cauza având ca obiect obligație de a face formulată de reclamantul N. M. în contradictoriu cu pârâtul M. B. prin Primar, întrucât prin sentința civilă nr. 42/14.01.2014 pronunțată de Tribunalul B. – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal s-a admis excepția de necompetență materială a Judecătoriei B. și s-a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei B..
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ din data de 03.02.2014, reclamantul N. M. a chemat în judecată pe pârâta M. B. PRIN PRIMAR, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună, în principal, obligarea instituției parate la atribuirea unei locuințe din fondul de locuințe care aparține domeniului public al statului sau unității administrativ teritoriale a mun. B., cu scutirea de la plata chiriei, conf. art. 20 din Legea 448/2006 actualizata, pentru reclamant și familia dumnealui, compusă din, N. V.-sotie si M. G.-minor aflat in întreținerea dumnealor, iar, în subsidiar, obligarea instituției parate la atribuirea unei locuințe sociale in vederea închirierii conform art. 42 coroborat cu art. 43 din legea 114/1996 cu subvenționarea chiriei conf art 44 din aceeași lege, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că dumnealui si familia sa sunt ., neavand un imobil in care sa locuiască, dânsul si minorul fiind persoane cu handicap. A precizat că a locuit alături de alte familii . in mun. B. pe .. În primăvara anului 2011 au fost evacuați din acest imobil fiind transportați in satul Scurtesti, . niște grajduri dezafectate in care condițiile de locuit erau greu de descris, iar dupa doua zile proprietarul acestor grajduri i-a evacuat de aici. Neavand unde sa se ducă, au fost nevoiți sa improvizeze niște adăposturi pe malul râului B., ce au fost luate de ape, rămânând sub cerul liber. In aceste condiții, autoritățile locale, au hotărât sa îi găzduiască în imobilul din .. 91, fosta clădire a Gardienilor Publici, unde se află si la acest moment, in total locuind acolo 28 de persoane, printre care si copii.
Acest imobil este degradat aproape in totalitate, este un real pericol pentru cei ce locuiesc acolo, a fost expertizat de autorități si s-a decis demolarea acestuia, emitandu-se si autorizație de demolare in acest sens. In aceste condiții, li s-a adus la cunoștința ca urmează sa fie evacuați, insa autoritățile refuza sa le puna la dispoziție o alta locuința.
Având in vedere situația locativa in care s-a aflat de-a lungul timpului si, pentru a rezolva aceasta situație, inca din anul 2003 a inceput sa facă numeroase demersuri la autoritățile statului pentru a li se pune la dispoziție o locuința sociala. Raspunsurile au fost fie negative, fara o motivare plauzibila si legala, fie nu au existat.
A învederat faptul ca îndeplinesște condițiile legale pentru a i se atribui o locuință din fondul de locuințe care aparține domeniului public al statului sau unității administrativ teritoriale a mun. B., cu scutirea de la plata chiriei, conf art. 20 din Legea 448/2006 actualizata. Astfel cum a menționat deja, atat dumnealui, cat si minorul sunt persoane cu handicap. A arătat acest aspect si autorităților, insa fara niciun efect. Inca din anul 2003 de cand efectuează aceste demersuri si învederează faptul ca îndeplinește condițiile legale pentru a beneficia cu prioritate de o asemenea locuința, nu i se răspunde nici daca din punctul d-lor de vedere îndeplinește aceste condiții, care este poziția si situația dosarului său pe lista de priorități, care este punctajul pe care il realizează, daca s-a avut sau nu in vedere la acordarea acestui punctaj si certificatele de handicap prezentate. Din anul 2003 de cand a făcut asemenea solicitări, cu siguranța îndeplinea si condițiile de prioritate pentru a se atribui o astfel de locuința.
Contracte de închiriere si atribuire de locuințe sociale se încheie de către autoritatea administrativa, in fiecare an dandu-se eficienta unor cereri depuse mai recent in comparatie cu a sa.
In aceste condiții, a mai formulat o cerere către instituția parata, înregistrată sub nr._/16.09.2013, prin care a solicitat, in baza dreptului de acces la informațiile de interes public sa i se răspundă care este situația dosarului său, care este punctajul acumulat, sa i se comunice evidenta spatiilor locative cu destinația de locuințe sociale, gradul de ocupare al acestora si modul de atribuire al acestor locuințe precizandu-se data incheierii acestor contracte de atribuire, precum si criteriile de atribuire pe care le stabilește anual unitatea administrativ teritoriala. La acest din urma demers, nu a primit răspuns, însă, i s-a comunicat verbal ca nu o sa se mai emită un astfel de răspuns întrucât cererea va fi clasata.
In aceste condiții, a promovat prezenta acțiune, intrucat este vătămat in dreptul stabilit de lege de a i se atribui cu prioritate o locuința sociala, fie cu scutire de chirie in baza art. 20 din Legea 448/2006 actualizata, fie cu subvenționarea chiriei in baza art. 44 din legea locuinței.
Cu privire la capătul subsidiar de cerere, a precizat ca îndeplinește si in această privință dispozițiile legale, venitul pe care îl realizează fiind o pensie de handicap pe care o primește lunar care este in valoare de 230 lei. În cazul in care, autoritatea administrativ teritoriala nu îi poate atribui o locuința sociala cu scutire de la plata chiriei, a arătat că este de acord sa i se atribuie o locuința cu chirie, iar aceasta chirie sa-i fie subvenționată in baza dispozițiilor legale.
Având in vedere toate aceste aspecte: faptul ca este in prag de iarna, imobilul este degradat, iar condițiile sunt imposibil de locuit, fiind supus demolării, pana la demolare, fiind posibil sa cada singur facand victime, autoritățile i-au debransat de la căldură, electricitate si apa curenta, trăind mai rau ca in evul mediu si ceea ce este mai dramatic este faptul ca printre adulți sunt in jur de 13 copii, cei care îndeplinesc condițiile de a li se întocmi actul de identitate sunt refuzați de autorități pe motiv ca nu au domiciliu, iar pe de alta parte aceleași autorități refuza sa încheie cu ei vreun contract pentru un spațiu locativ, a solicitat sa se admită prezenta acțiune si să se oblige unitatea administrativ-teritoriala prin primar sa le atribuie o locuința sociala in condițiile legale indicate.
In drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 1 din Lg. 554/2004; . art. 20 din Legea 448/2006 si urm.; art. 39, 42,43,44 din Legea 114/1996 actualizata.
În dovedirea celor susținute în cerere, reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și interogatoriul pârâtei, solicitând totodată să se emită o adresa către pârâtă pentru a se comunica la dosarul cauzei următoarele: situația dosarului său privind atribuire de locuința sociala indicând poziția pe lista de priorități; criteriile avute in vedere in ceea ce îl privește pentru a beneficia de locuința sociala; care sunt criteriile stabilite anual de către autoritatea administrativ teritoriala cu privire la atribuirea de locuințe sociale, pentru anii 2011, 2012, 2013.
A precizat că autoritatea publica locala este obligată in baza art. 43 din Legea locuințelor sa intocmeasca/stabileasca anual criteriile pe baza cărora se atribuie locuințe sociale; sa comunice evidenta tuturor spatiilor locative care se afla pe teritoriul mun. B. si aparțin domeniului public al statului precum si cele care aparțin unității admnistrativ teritoriale (Mun. B.), gradul de ocupare al acestora si modul de atribuire (contract de închiriere, comodat etc) a acestora.
În dovedirea celor susținute în cerere, reclamantul a solicitat proba cu acte, sens în care a depus copii certificate pentru conformitate cu originalul, de pe următoarele înscrisuri: cărți de identitate, certificat de căsătorie, acte medicale, petiții și sesizări către diverse autorități.
În termen legal, pârâtul M. B. prin primar a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, arâtând că aceasta nu are fundamentul juridic necesar pentru a putea fi admisă de instanța Tribunalul B., pentru că nu prezintă și nu dispune de probatoriile necesare pentru a putea fi luate în considerare ca probe în apărarea lui, de aceea pe cale de excepție a invocat că acțiunea reclamantului adresată Tribunalului B. are ca obiect obligarea de a face, cauză determinată de dreptul comun în materie și trebuie adresată instanței de judecată, competentă să judece astfel de cauze.
De asemenea, pârâtul a învederat că cererea reclamantului se referă la acordarea unei locuințe din fondul locativ de stat și acest lucru nu cade în sarcina Municipiului B. prin Primar, pentru că acesta nu are calitate procesuală pasivă în cauză. În situația dată, potrivit dispozițiilor Legii nr.114/1996 a locuinței, actualizată, reclamatul putea observa foarte clar care este instituția abilitată care poate sta în proces ca parte pârâtă referitor la această cauză. Dacă reclamantul dorește soluționarea unei astfel de cereri pe cale instanței de judecată, atunci trebuie să se adreseze organelor competente în drept și să-și precizeze cererea cu privire la partea pârâtă care poate avea această calitate în proces.
Cu privire la solicitările reclamantului a precizat că reclamantul N. M. împreună cu familia acestuia a beneficiat de locuință din fondul locativ de stat din perioada anului 2007, însă, datorită distrugerii bunului pus la dispoziție, dar și a neachitării contravalorii chiriei lunare, pe baza dispoziției instanței de judecată prin sentința civilă nr. 5924/23.10.2009, aceștia au fost obligați la plata chiriei lunare, s-a dispus rezilierea contractului de închiriere și evacuarea din spațiul pe care l-au avut în folosință. Sentința civilă a fost pusă în executare (dosar de executare 23/2010 la B. P. A.) și, după mai multe termene, reclamantul a solicitat mijloace de transport din partea instituției pentru a se întoarce la locurile de baștină, menționând că depune în acest sens înscrisurile prin care acesta recunoaște faptul că are altă proprietate în județ, drept pentru care a solicitat mijloacele de transport în vederea mutării din municipiul B. ., județul B..
În opinia pârâtului, reclamantul nu mai poate beneficia de o altă locuință socială, în condițiile în care dispune de o hotărâre judecătorească de evacuare pentru distrugerea bunului de care a beneficiat mai ales prin prisma faptului că nu există niciun temei de drept care să specifice acest lucru.
Se observă foarte clar, atât prin dispozițiile noului cod civil, cât și al legilor speciale în materia locațiunii că persoanele care au în folosită un bun pus la dispoziție de către autoritățile de stat, trebuie să se comporte ca un adevărat proprietar față de acesta, cu privire la întreținerea și mențienerea acestuia în stare bună de exploatare, dar în condițiile în care persoana beneficiară (chiriașul) este evacuat din spațiul respectiv, în baza unei hotărâri judecătorești, instituția abilitată care administrează fondul locativ de stat nu mai are nicio obligație de a sprijini astfel de persoane, pentru că nu sunt temeiuri legale în acest sens. Niciuna dintre legile actuale în materia locațiunii și nici NCC în materie nu are prevăzut vreun text de lege, în virtutea căruia chiriașul care a fost evacuat pe baza hotărârii judecătoreșit și/sau părăsește imobilul în care locuia cu chirie să mai poată beneficia și altă dată de o altă locuință construită din fondurile statului. Acesta este și cazul reclamantului de față, care a beneficiat de locuință pusă la dispoziție de autoritatea locală, însă datorită distrugerii bunului și neachitării contravalorii chiriei lunare potrivit dispozițiilor H.G.R. 1275/2000 și a Legii 114/1996, instanța de judecată a dispus evacuarea acestora din spațiul respectiv, drept pentru care, la unul din termenele de executare silită a sentinței judecătorești menționate mai sus, reclamantul a fost acela care a solicitat autorității locale mijloace necesare pentru transportul bunurilor mobile în alte localități de domiciliu.
A precizat că reclamantul a beneficiat de o lucuință din fondurile statului în municipiul B., ., în baza repartiției nr._/30.11.2007 dispusă de C.L.M B., însă acesta împreună cu alte familii au distrus-o, ceea ce a făcut ca instanțele de judecată să se pronunțe pentru evacuarea din spațiul respectiv. Mai mult decât atât, toți cetățenii de pe . la cunoștința autorității modul necivilizat de comportament al reclamantului și al familiei acestuia, situație în care și alte autorități competente au dispus sancțiuni pentru că nu au fost luate măsurile legale la timp pentru a împiedica distrugerea bunului respectiv și focarele de infecții pe care le provocau în zonă. Această situație se repetă și în condițiile actuale în imobilul în care locuiesc fară forme legale, situat în municipiul B.. .. 91.
Reclamantul, în împrejurările prezentate mai sus, nu se mai află pe lista de priorități, deoarece în comisiile de specialitate ale Consiliului Local M. B. s-a stabilit că acesta nu mai poate beneficia de locuința din fondul statului sau de locuință socială, deoarece a beneficiat de un bun imobil cu destinație de locuință situat în municipiul B., ., dar l-a adus într-o stare de degradare astfel încât au fost necesare sume mari din banii publici pentru a-l aduce în stare de exploatare și folosire în bune condiții, drept pentru care nu mai pot fi luate în calcul nici criteriile la care aceta se referă prin cererea sa.
Față de aspectele menționate, a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii reclamantului, pentru că aceasta nu are fundamentul juridic necesar pentru a putea fi luată în discuție de către instanța de judecată, iar pe cale de excepție a solicitat respingerea acesteia deoarece în situația dată competență să judeca o astfel de cauză este Judecătoria B., situație în care M. B. prin Primar nu are calitate pasivă în cauză, drept pentru care a solicitat scoaterea acetuia de pe rolul cauzei ca parte pârâtă în proces.
In drept, pârâta a invocat dispozițiile art. 205 alin (2), 150 și următoarele din NCPC și Legea nr. 114/1996, actualizată, H.G.R. nr.1275/2000 cu modificările ulterioare, alte acte și probe solicitate de instanța de judecată.
A solicitat judecarea și potrivit art. 223, alin. (3) Cod de Procedură Civilă.
În termen legal, reclamantul a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat a solicitat respingerea excepției necompetenței materiale a Tribunalului B. și a excepției lipsei calității procesuale pasive a Municipiului B. prin Primar, în temeiul art. 20 din Legea nr.448/2006 și art. 39 din Legea nr.114/1996.
Pe fondul cauzei, a învederat că apărările pârâtei sunt nefondate, în sensul că este adevărat că a beneficiat de o locuință din fondul locativ, dar nu a distrus-o, aceasta fiind într-o stare avansată de degradare încă de la început, evacuarea sa și a familiei sale din imobilul din . ca urmare a intenției instituției deținătoare de a-l renova și de a-i da o altă destinație. De asemenea, a susținut că și-a achitat chiria în permanență. A menționat că a fost supus unor abuzuri, fără a se ține seama de faptul că este persoană cu handicap. Reclamantul a subliniat că nu este adevărat că are o altă proprietate în județ, că nu există nicio dispoziție legală din care să rezulte că nu mai are dreptul la o locuință socială dacă s-a dispus evacuarea dintr-o astfel de locuință, că hotărârea judecătorească la care face referire pârâta se referă la evacuare pentru neplata chiriei, iar nu la distrugerea imobilului. Vecinii nu s-au plâns de comportamentul dumnealui.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus
În dovedirea celor susținute în apărare, pârâtul a depus
În temeiul art. 258 coroborat cu art. 255 raportat la art. 265, art. 309 și art. 341 alin.2 C.proc.civ., instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, proba testimonială cu câte doi martori și planșe foto.
Au fost audiați martorii, depozițiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Astfel cum rezultă din contractul de închiriere nr.24/18.12.2007, reclamantul N. M. a ocupat în calitate de chiriaș spațiul cu destinația de locuință situat în M. B., ., județul B.. Prin sentința civilă nr.5924/23.10.2009 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ a fost admisă acțiunea promovată de M. B. prin Primar, s-a dispus obligarea pârâților N. M. și Ț. E. C. să plătească reclamantului sumele de 1.552 lei reprezentând contravaloare chirie restantă aferentă perioadei martie 2008 – iunie 2009 și de 1.182 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente, rezilierea contractului de închiriere încheiat între părți și înregistrat la Primăria mun. B. sub nr. 24/18.12.2007, pentru neplata chiriei și evacuarea pârâților din locuința situată în mun. B., ., jud. B.. Această evacuare s-a produs după o cercetare judecătorească succintă, în lipsa pârâților, la primul termen de judecată, pe baza înscrisurilor depuse de către reclamantă, fără a se reține în sarcina persoanelor evacuate și nerespectarea altor prevederi contractuale ori faptul că ar fi degradat sau distrus imobilul.
Pentru punerea în executare silită a acestei sentințe, M. B. s-a adresat Biroului Executorului Judecătoresc P. A. G., formându-se dosarul de executare silită nr.23/2010. Astfel cum reiese din procesul-verbal încheiat de executorul judecătoresc la data de 11.04.2011, la data de 29.03.2011, N. M. împreună cu alți ocupanți ai clădirii au fost evacuați cu un mijloc de transport pus la dispoziție de către primărie, fiind transportați în . solicitarea acestora. Din depozițiile martorilor audiați în cauză rezultă că în imobilul de pe . locuiau mai multe persoane 32 de persoane, potrivit martorei B. S., aproximativ 20 de persoane, conform martorului G. M., adulți și copii. Încă din anii 1980-1991, când martorii s-au mutat pe . se afla într-o stare de degradare. Nici proprietarul clădirii, M. B., nici locatarii nu au efectuat reparații capitale. La fila nr.13 din dosarul judecătoriei se află adresa înregistrată sub nr._/12.06.2003 la Prefectura Județului B. din care rezultă că aceasta a direcționat către Consiliul Local al Municipiului B. memoriul domnului N. M., adresat Prefecturii Județului B., prin care a solicitat sprijin pentru repararea locuinței. Prin urmare, se poate concluziona că reclamantul nu a deteriorat în mod voluntar clădirea în care locuia cu titlu de chirie, ci, în lipsa mijloacelor financiare, a încercat să caute ajutor la autoritățile statului. După evacuarea tuturor locatarilor în primăvara anului 2011, imobilul respectiv a fost renovat, atribuindu-i-se o altă destinație.
Cu excepția martorului B. A. D., care a relatat că locatarii imobilului respectiv deranjau vecinii prin zgomotele și mizeria produsă, ceilalți au arătat că aceștia se comportau civilizat. Oricum niciun martor nu a putut arăta că reclamantul, soția sau copilul acesteia s-au evidențiat printr-un comportament negativ în societate.
Reclamantul însoțit de familia sa și de alte persoane dintre cele evacuate s-a mutat pe prundul râului B., locuind în niște adăposturi improvizate, situație atestată de planșele fotografice și de înregistrările video depuse. Ulterior, autoritățile locale au hotărât sa îi găzduiască în imobilul din .. 91, fosta clădire a Gardienilor Publici, in total locuind acolo 28 de persoane, printre care si copii, pentru ca în prezent să fie mutați la podul de la Vadu Pașii, în adăposturi improvizate. În perioada ulterioară evacuării, reclamantul a inițiat și a depus memorii către toate instituțiile abilitate care ar fi putut să-l ajute, însă toate demersurile au fost soldate eșecului, filele 25-92 din dosarul nr._ .
Familia reclamantului este compusă din N. V.-sotie si M. G., fiul minor al soției aflat in întreținerea dumnealor. Din certificatul de încadrare în grad de handicap nr.97/08.01.2009 eliberat de Consiliul Județean B. – Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap rezultă că reclamantul N. M. este încadrat grad de handicap accentuat permanent, iar din certificatul de încadrare a copilului în grad de handicap nr.956/06.08.2013 eliberat de Consiliul Județean B. – Comisia pentru Protecția Copilului rezultă că minorul M. G. este încadrat în grad de handicap grav cu asistent personal, certificatul având valabilitate 12 luni, situație menținută pe o perioadă similară prin certificatul nr.1007/05.08.2014.
Din adeverința de venit pe anul 2014 nr._/01.04.2014 eliberată de Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. rezultă ca N. M. nu figurează în evidențele fiscale cu venituri impozabile. Din extrasul de cont eliberat de Banca Transilvania reiese că N. M. încasează lunar o indemnizație însoțitor persoană cu handicap în valoare de 636 lei.
Prin adresa nr._/28.05.2014 emisă de Institutul Național de S. se atestă faptul că „câștigul salarial mediu net pe economie” în luna martie 2014 este de 1706 lei.
Potrivit art. 42 din Legea nr.146/1996, au acces la locuință socială, în vederea închirierii, familiile sau persoanele cu un venit mediu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câștigului salarial mediu net lunar pe total economie, comunicat de Institutul Național de S. în ultimul Buletin statistic anterior lunii în care se analizează cererea, precum și anterior lunii în care se repartizează locuința. Față de veniturile anterior menționate, familia reclamantului îndeplinește această condiție.
În baza art. 43 din același act normativ, locuințele sociale se repartizează de către autoritățile administrației publice locale care le au în administrare pe baza criteriilor stabilite anual de acestea, în condițiile prevederilor prezentului capitol, și de ele pot beneficia, în ordinea de prioritate stabilită potrivit legii, următoarele categorii de persoane: persoanele și familiile evacuate sau care urmează a fi evacuate din locuințele retrocedate foștilor proprietari, tinerii care au vârsta de până la 35 de ani, tinerii proveniți din instituții de ocrotire socială și care au împlinit vârsta de 18 ani, invalizii de gradul I și II, persoanele cu handicap, pensionarii, veteranii și văduvele de război, beneficiarii prevederilor Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la B. din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, și ai prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, alte persoane sau familii îndreptățite.
Fiind persoane cu handicap, reclamantul și fiul soției sale fac parte dintre categoriile de persoane care au prioritate la repartizarea locuinței sociale.
În art. 48 din Legea nr.146/1996, sunt enumerate categoriile de persoane care nu pot beneficia de locuințe sociale, potrivit prezentei legi, anume care: a) dețin în proprietate o locuință; b) au înstrăinat o locuință după data de 1 ianuarie 1990; c) au beneficiat de sprijinul statului în credite și execuție pentru realizarea unei locuințe; d) dețin, în calitate de chiriaș, o altă locuință din fondul locativ de stat; or, reclamantul nu face parte din niciuna dintre aceste categorii.
Este drept că reclamantul a fost beneficiarul unui alt contract de închiriere cu privire la o locuință din proprietatea unității administrativ teritoriale, contract ce a fost reziliat pe motiv că acesta nu și-a achitat chiria, însă, la momentul rezilierii nu s-a făcut o analiză concretă a veniturilor efectiv realizate de către reclamant, nu s-a analizat dacă aceasta este calculată potrivit legii, dacă reclamantul s-a aflat în imposibilitatea achitării chiriei.
În art. 20 alin.1 din Legea nr.448/2006, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, se arată că, în vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la obținerea unei locuințe, autoritățile publice au obligația să ia măsuri pentru introducerea unui criteriu de prioritate pentru închirierea, la nivelurile inferioare, a locuințelor care aparțin domeniului public al statului ori unităților administrativ-teritoriale ale acestuia. În alineatul 2 se stipulează că persoanele cu handicap grav beneficiază de următoarele drepturi: a) acordarea unei camere de locuit, suplimentar față de normele minimale de locuit prevăzute de lege, pe baza contractelor de închiriere pentru locuințele care aparțin domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale ale acestuia; b) scutirea de la plata chiriei pentru suprafețele locative cu destinație de locuințe deținute de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale ale acestuia și care sunt în folosința acestor persoane. (3) Beneficiază de prevederile alin. (2) și familia sau reprezentantul legal pe perioada în care are în îngrijire un copil ori un adult cu handicap grav.
Instanța va avea în vedere și prevederile art. 47 din Constituția României, potrivit cărora, statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent. Cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetățenii au dreptul și la măsuri de asistență socială, potrivit legii. De asemenea, tot în Constituție se arată că persoanele cu handicap se bucură de protecție specială. Statul asigură realizarea unei politici naționale de egalitate a șanselor, de prevenire și de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viața comunității, respectând drepturile și îndatoririle ce revin părinților și tutorilor.
Printre atributele de identificare ale persoanei fizice, art. 59 din Codul civil, se numără și dreptul la domiciliu sau reședință. De asemenea, instanța va avea în vederte și faptul că reclamantul și membrii familiei sale fac parte dintr-o minoritate defavorizată, statul având obligația constituțională de a lua măsuri atât cu caracter general, cât și individual de natură a proteja această minoritate.
În lumina acestor prevederi legale, instanța constată că reclamantul și membrii familiei sale îndeplinesc condițiile pentru a beneficia de locuință, precum și de scutirea de la plata chiriei pentru suprafețele locative cu destinație de locuințe deținute de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale ale acestuia și care sunt în folosința acestor persoane.
Potrivit art. 466, art. 468 și art. 471 C.proc.civ., prezenta sentință poate fi atacată numai cu apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Tribunalul B., apelul urmând a fi depus la Judecătoria B..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul N. M., cu domiciliul în buzău, ., județul B. și domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la B. S., în M. B., ., județul B., în contradictoriu cu pârâtul M. B. prin PRIMAR.
Obligă pârâtul să atribuie o locuință din fondul de locuințe care aparține domeniului public al statului sau unității administrativ teritoriale a mun. B., cu scutirea de la plata chiriei, conf. art. 20 din Legea 448/2006 actualizata, pentru reclamant și familia dumnealui, compusă din N. V.-sotie si M. G.-minor aflat in întreținerea acestora.
Cu drept de a formula apel la Tribunalul B. în termen de 30 de zile de la comunicare, apelul urmând a fi depus la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 01.10.2014.
Președinte,Grefier,
A. NicolaeNenu R.
Red. N.A/Tehnored. N.R.
5 ex./20.10.2014
Operator de date cu caracter personal
înregistrat în registrul de evidență sub nr._
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4166/2014.... | Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 25/2014.... → |
|---|
