Plângere contravenţională. Sentința nr. 2103/2014. Judecătoria BUZĂU

Sentința nr. 2103/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 07-02-2014 în dosarul nr. 15809/200/2013

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B.

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2103

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 07.02.2014

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: L. C. R.

GREFIER: L. E. D.

Pe rol soluționarea plângerii contravenționale formulate de petenta ., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - CESTRIN.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că procedura de citare este legal îndeplinită, cererea este legal timbrata, la dosar s-a depus, in termen, intampinare de catre intimata ce a fost comunicata petentei, după care:

Verificându-și din oficiu competența, potrivit art. 131 alin 1 C.proc.civ, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta cerere - în temeiul art. 126 al. 1 și 2 din Constituția României și art. 2 și 3 din Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, material - în temeiul art. 94 C.proc.civ. și teritorial în temeiul art. 10 indice 1 din OG nr.15/2002.

Instanța ia act că intimata a invocat excepția tardivității formulării plângerii contravenționale.

Asupra excepției tardivității formulării plângerii contravenționale, invocată de intimată, instanța reține că potrivit Deciziei nr.10/2013 pronunțată de ICCJ în recursul în interesul legii, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire, motiv pentru care, fata de imprejurarea ca intimata a procedat la comunicarea procesului verbal numai prin modalitatea afisarii, în temeiul art. 27 teza I din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, respinge excepția tardivității formulării plângerii contravenționale, invocată de intimată, ca neîntemeiată.

Instanța, în temeiul art. 258 cu referire la art.255 C.pr.civ., încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile de la dosar, apreciindu-o ca fiind pertinenta, concludenta și utila soluționării cauzei si constatand cauza in stare de judecata o retine in pronuntare.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:

Prin plângereaînregistrată pe rolul Judecatoriei B. la data de 13.09.2013, sub nr. 1_, petenta . a chemat în judecată pe intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - CESTRIN, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/01.03.2011 întocmit de un agent constatator din cadrul CESTRIN, iar, in subsidiar, inlocuirea sanctiunii amenzii cu sanctiunea avertismentului.

În motivarea plângerii, petenta a arătat că pentru o perioada scurta a anului 2011 nu a achitat rovinieta dintr-o neglijenta de natura administrativa. A mai aratat ca procesul verbal de sanctionare nu i s-a comunicat de catre intimata, priminand pe data de 30.08.2013 somatia prin care era obligat la plata sumei de 28 de euro. Solicita instantei aplicarea disp Legii nr.144/2012 intrucat intimata a emis mai multe procese verbale in intervalul de 30 de zile.

În drept, petenta a invocat dispozițiile OG nr. 2/2001 si OG nr.15/2002.

În dovedire, petenta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus la dosarul cauzei, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, un set de acte, reprezentând: procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/01.03.2011 întocmit de către instituția intimată (fila 19), dovada comunicarii, somatie imobiliara, rovinieta, chitanta privind plata unei amenzii..

Cererea este legal timbrata cu taxa de timbru in suma de 20 de lei, potrivit disp. art. 19 din OUG nr.80/2013.

Întimata a formulat întâmpinare, la data de 26.11.2013, prin care a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiate.

Pe cale de exceptie, a invocat tardivitatea formularii plangerii contraventionale, motivat de faptul ca nu s-a respectat termenul de 15 zile prevazut de lege, exceptie ce a fost respinsa de catre instanta, in sedinta publica din data de 07.02.2014, pentru considerentele ce se regasesc in practicaua prezentei hotarari.

În motivarea întâmpinării petenta a arătat că fapta reținută în sarcina petentei constituie contravenție potrivit art. 8 din OG nr. 15/2002, agentul constatator a individualizat corect sancțiunea aplicată raportat la dispozițiile art. 21 alin.3 din OG nr.2/2001, aplicând sancțiunea în cuantumul minim potrivit art. 14 anexa 2. dovada săvârșirii contravenției reprezintă proba foto emisă de sistemul SIEGMCR, care atestă prezenta autovehiculului în data, la ora și în locul stipulat în procesul-verbal.

Intimata a mai arătat că procesul-verbal îndeplinește condițiile prevăzute de OG nr. 15/202 coroborat cu OG nr. 2/2001, fiind întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9 alin.2 și 3 din OG nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei-S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor-Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor. Procesul-verbal constestat conține mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator cu certificatul calificat emis de CertSIGN SA.

În drept, a invocat dispozițiile OG nr. 2/2001, OG nr. 15/2002, Ordinul M.T.I. nr.769/2010 și Codul de procedură civilă.

În probațiune a depus la dosar: dovada comunicării procesului verbal prin afisare (fila 29), planșa foto (fila 31), certificat calificat și autorizație de control (fila 30).

La data de 07.02.2014, petenta a depus la dosar note de concluzii prin care a solicita respingerea exceptiei tardivitatii si admiterea plangerii contraventionale.

Instanța a încuviințat în cauză proba cu înscrisuri, pentru ambele părți.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție . nr._/01.03.2011 (fila 19) încheiat de un agent constatator din cadrul instituției intimate C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - CESTRIN, petenta . a fost sancționată cu amendă în cuantum de 250 de lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin.1 și sancționate de art. 8 alin.2 din OG nr. 15/2002, constând în aceea că, la data de 24.10.2010, orele 11.41, vehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentei, a circulat pe drumul național 2, km 115+80 m, Mărăcineni, jud. B. fără a deține rovinietă valabilă.

In temeiul art. 8 alin.3 din acelasi act normativ a fost obligata la plata tarifului de despagubire in suma de 28 de euro.

Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa petentei și a unui martor, contravenția fiind constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale Sistemul Informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.

În urma verificării efectuate potrivit art. 34 din OG 2/2001 si vazand Decizia nr. 10/2013 data de ICCJ in recursul in interesul legii, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului-verbal de constatare a contravenției.

Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul legalității sale, instanța observă că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor impuse de OG nr.2/2001 sub sancțiunea nulității, de către un agent constatator competent în raport cu dispozițiile art. 15 alin. 2 din OG nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii arătate la art. 17 din actul normativ citat, respectiv cele privitoare la numele, prenumele si calitatea agentului constatator, denumirea si sediul contravenientei, descrierea faptei savârsite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul temeiniciei sale, instanța apreciază că probatoriul administrat în cauză conduce la concluzia că procesul-verbal este temeinic, pentru considerentele ce urmează:

Potrivit dispozițiilor art. 8 alin.1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu modificările și completările ulterioare, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă, cuantumul acesteia fiind stabilit conform art. 8 alin.2, în Anexa nr. 2. Tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România a fost introdus, conform art. 1 alin.2, începând cu data de 1 iulie 2002, fiind aplicat tuturor utilizatorilor români și străini pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz. Potrivit art. 1 lit.e, acest tarif reprezintă „o anumită sumă a cărei plată conferă unui vehicul dreptul de a utiliza, pe parcursul unei perioade date, rețeaua de drumuri naționale din România, concesionată Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A.”

Art. 1 lit.j definește rovinieta ca fiind „documentul sau înregistrarea în format electronic care atestă achitarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România”. Potrivit art. 7, „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile … revine în exclusivitate utilizatorilor români”. Art. 1 lit. b) definește utilizatorii români ca fiind „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România”.

Potrivit dispozițiilor art. 7 din OG 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.

Termenul de utilizator este definit la art. 1 alin.1 lit. b, din același act normativ respectiv: „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români”.

Față de dispozițiile legale mai sus enunțate, instanța reține că obligația de achitare a rovinietei aparține proprietarului autoturismului sau utilizatorului (înscris în certificatul de înmatriculare), în cauza dedusă judecății această obligație fiind în sarcina petentei care era proprietarul si utilizatorul autovehiculului la momentul constatarii contraventiei.

Examinand materialul probator aflat la dosarul cauzei si coroborand procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/01.03.2011 întocmit de către instituția intimată (fila19), cu planșa foto (fila 31) si cu autorizația de control si certificatul calificat al agentului constatator (fila 30), instanța constată că situația de fapt reținută în cuprinsul procesului-verbal corespunde realității în sensul că autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ apartinand petentei a circulat, într-adevăr, la data de 24.10.2010, orele 11.41, pe drumul național 2, km 115+80 m, Mărăcineni, jud. B. fără a deține rovinietă valabilă.

Instanța nu poate retine apararea petentei in sensul ca procesul verbal este nul intrucat intimata nu a respectat art. 9 alin.3 din OG nr. 15/2002 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 144/2012 intocmind mai multe procese verbale in decursul a 30 de zile, avand in vedere ca petenta nu a depus la dosar inscrisuri, respectiv alte procese verbale, pentru a dovedi aceasta imprejurare.

Așadar, în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din OG. nr. 15/2002 potrivit căruia constituie contravenție fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă.

Cu toate acestea, luând în considerare faptul că sancțiunea contravențională are nu numai un rol de constrângere, ci și unul preventiv-educativ, urmărind ocrotirea relațiilor sociale și formarea unui spirit de responsabilitate, față de dispozițiile art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, instanța consideră că nu se justifică menținerea amenzii aplicate de agentul constatator, sanctiunea avertismentului fiind suficienta pentru atingerea scopului urmarit de legiuitor.

Astfel, instanța considera ca, desi petenta nu deținea rovinietă pentru autoturismul său la data săvârșirii contravenției, această fapta are un grad de pericol social redus, petenta achizitionand rovinieta si achitand tarifele aferente necesare circulatiei pe un drum national (rovinieta valabila in perioada 04.02._11– fila 12).

Opinia instanței are la bază pe de o parte dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, dar și dispozitiile art.7 alin.3 din OG 2/2001 potrivit cărora în cazul în care fapta este de gravitate redusă, se poate aplica sancțiunea avertismentului, chiar și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.

Referitor la tariful de despăgubire, potrivit art. II din Legea nr. 144/2012 tarifele de despăgubire prevăzute de OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță se anulează.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța urmează să admită in parte plângerea, să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în sumă de 250 lei, aplicată prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/01.03.2011, cu avertismentul si sa anuleze tariful de despagubire.

Față de dispozițiile art. 38 alin. 3 rap. la art. 7 alin. 1 din OG nr. 2/2001, va atrage atenția petentei asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi va recomanda să respecte pe viitor prevederile legale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge exceptia tardivitatii formularii plangerii contraventionale invocata de catre intimata, ca neintemeiata.

Admite în parte plângerea contraventionala formulată de petenta ., cu sediul în Buzau, ., ., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - CESTRIN, cu sediul în București, .. 401A, sector 6.

Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicată petentei prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/01.03.2011, cu sancțiunea avertismentului.

Atrage atenția petentei asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi recomandă ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.

Anuleaza tariful de despagubire in suma de 28 de euro.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi,07.02.2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

L. C. R. L. E. D.

Red. L.C.R

4 ex. /28.02.2014

Operator de date cu caracter personal

înregistrat în registrul de evidență sub nr._

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 2103/2014. Judecătoria BUZĂU