Plângere contravenţională. Sentința nr. 3531/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3531/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 28-02-2014 în dosarul nr. 14796/200/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 3531/2014
Ședința publică de la 28 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. C. I.
Grefier M. E.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile, având ca obiect plângere contravențională, formulată de petentul D. C., cu domiciliul în Buzau, ., J. B., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ – CESTRIN, cu sediul în București, .. 401, sect. 6, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . 11 nr._ din 10.06.2011 emis de către intimată.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit petentul D. C. și intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - CESTRIN.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, cauza se află la primul termen de judecată, Primaria Municipiului Buzau-Directia Economica a comunicat copie a procesului verbal de indeplinire a procedurilor de comunicare, petenta a depus certificat calificat, proces verbal de indeplinire a procedurilor de comunicare, planse foto, petentul concluzii scrise, dupa care:
Instanta pune in discutie exceptia prescriptiei aplicarii sanctiunii amenzii invocata de catre petent prin cererea de chemare in judecata si o respinge intrucat din cuprinsul procesului verbal rezulta ca fata a fost savarsita in data de 11.12.2010, iar procesul verbal a fost incheiat in data de 10.06.2011, aceasta reprezentand data aplicarii sanctiunii. Instanta constata ca la data incheierii procesului verbal nu se implinise termenul de 6 luni de la data savarsirii faptei, fiind respectate dispozitiile art.13 din OG 2/2001.
Constatând proba ca fiind pertinentă, concludentă precum și utilă soluționării cauzei, în temeiul art. 167 al.1 C.pr.civ., instanța încuviințează pentru ambele părți, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedura civilă, instanța constată încheiată cercetarea judecătoreasca, declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de fata, constata următoarele:
Prin plângerea contravențională formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 04.05.2012 sub nr._, petentul D. C. a solicitat în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ –CESTRIN instanței, anularea procesului verbal de contravenție . 11 nr._ din 10.06.2011, și în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertismentul.
În fapt, a arătat că invocă excepția prescripției aplicării sancțiunii amenzii, invocând art. 13 din OG 2/2001, a arătat că procesul verbal a fost încheiat la data de 11.12.2010 și i s-a comunicat la data de 19.04.2012, la peste șase luni de la data săvârșirii faptei.
A invocat nulitatea procesului verbal pentru lipsa semnăturii agentului constatator, fiind încălcate dispozițiile art. 17 din OG 2/2001. procesul verbal a fost încheiat cu nerespectarea dispozițiilor art. 16 din OG 2/2001 întrucât nu cuprinde toate împrejurările ce pot servi la stabilirea gravități faptei și la evaluarea eventualelor pagube. A mai arătat că nu există o evaluare a pagubelor pricinuite. Potrivit art. 21 alin 3 din OG 2/ 2001, „ sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ si trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările in care a fost săvârșita fapta, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsa, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
În subsidiar având în vedere gradul de pericol social redus al faptei solicită înlocuirea amenzii cu avertisment, arătând că în prezent a achitat tariful de utilizare.
În drept a invocat dispozițiile OG 2/2001.
Intimata nu a depus întâmpinare.
În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar: procesul verbal contestat, factura nr._/16.09.2011, f 8, copie client- roviniete emise, adresa nr._/20.04.2012 eliberată de Primăria B. – Direcția Economică, dovada comunicării procesului verbal, certificat calificat și autorizație de controlplanșă foto.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 10.06.2011 a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul COMPANIEI NAȚIONALE DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE – CESTRIN, procesul verbal de contravenție . 11 nr._ din 10.06.2011, prin care s-a reținut săvârșirea de către contestator a contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG. nr. 15/2002, constând în aceea ca la data de 11.12.2010, ora 04,38 a circulat autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ pe DN 2 km 115 + 80 m, pe raza localității Mărăcineni, aparținând petentului D. C., fără a deține rovinietă valabilă.
Pentru acest motiv, s-a aplicat contestatorului, sancțiunea amenzii în cuantum de 250 lei și a fost obligat la plata tarifului de despăgubire în valoare de 28 Euro, adică 115,38 lei.
Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa petentului și a unui martor, contravenția fiind constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale Sistemul Informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.
În ceea ce privește motivele de nelegalitate a procesului verbal de contravenție atacat, invocate de petent instanța le apreciază neîntemeiate pentru următoarele motive:
Din cuprinsul procesului verbal rezultă suficiente împrejurări de fapt pentru a se putea aprecia asupra gravității faptei astfel fiind respectate dispozițiile art. 16 din OG 2/2001.
În ceea ce privește lipsa semnăturii agentului constatator, instanța constată că potrivit art.7 din Legea nr.455/2001 „în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.”. În cauză, procesul verbal se circumscrie acestei reguli, acesta fiind generat și tipărit în mod automat cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMCR, având asociată semnătura electronică extinsă a agentului constatator, bazată pe un certificat calificat și generată printr-un dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice.
Pe fond, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 7 din OG 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.
Termenul de utilizator este definit la art. 1, alin.1, lit. b, din același act normativ în sensul că „utilizatori - persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români”.
Față de dispozițiile legale mai sus enunțate, instanța reține că obligația de achitare a rovinietei aparține proprietarului autovehiculului (înscris în certificatul de înmatriculare), iar în cauza dedusă judecății această obligație fiind în sarcina petentului care era proprietarul autovehiculului.
Prin urmare contestatorul era obligat să dețină rovinieta valabilă la momentul controlului, respectiv la data de 11.12.2010, ora 04,38. Faptul că nu avea rovinietă, rezultă din împrejurarea că petentul nu a făcut dovada achitării rovinietei, precum și din planșa foto anexată la dosar.
Așadar, instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentului corespunde realității, agentul constatator a făcut dovada faptei săvârșite de către petent și a reușit să răstoarne prezumția de nevinovăție a acestuia prevăzută în art. 6 din CEDO
Instanța constată că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzută de art. art. 8 alin. 1 din OG. nr. 15/2002 potrivit căruia fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție continuă.
Cu toate acestea, în temeiul art.34 din OG 2/2001 care constituie dreptul comun în materie contravențională coroborat cu art. 38 alin.3 din același act normativ, care permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea ce se impune a fi aplicată contravenientului, instanța consideră așadar că sancțiunea avertismentului este totuși suficientă, având în că ulterior săvârșirii faptei petentul a achitat rovinieta valabilă pentru perioada 16.09._12.
Opinia instanței are la bază pe de o parte dispozițiile art 5 alin. 5 din OG 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite și art.7 alin.3 din OG 2/2001 potrivit cărora avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de sancționare a contravenției nu prevede în mod expres această sancțiune.
Prin această modalitate de sancționare a contravenientului, instanța apreciază că se pot realiza și scopurile educativ și preventiv ale sancțiunilor contravenționale, urmând să i se atragă atenția petentului, în temeiul art. 7 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, asupra pericolului social al faptei săvârșite și să i se recomande să respecte dispozițiile legale.
În ceea ce privește obligarea petentului la achitarea tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro, instanța va dispune anularea acestuia, având în vedere dispozițiile art. II din Legea 144/2012, potrivit căruia tarifele de despăgubire prevăzute de OG 15/2002, aplicate și contestate în instanță, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, respectiv 27.07.2012, se anulează.
Față de considerentele mai sus expuse, instanța apreciază plângerea întemeiată, urmând să o admită numai în parte și va înlocui sancțiunea amenzii contravenționale în sumă de 250 lei aplicată petentului prin procesul verbal mai sus arătat, cu avertisment și va anula tariful de despăgubire în sumă de 28 euro.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile de prescripție a emiterii pvc precum și cele de nulitate invocate de petent.
Admite în parte plângerea formulată de petentul D. C., cu domiciliul în Buzau, ., J. B., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ – CESTRIN, cu sediul în București, .. 401, sect. 6, împotriva pvc R 11 nr._ din 10.06.2011, în sensul înlocuirii sancțiunii contravenționale amendă 250 lei cu sancțiunea contravențională avertisment și exonerează de plata tarifului în sumă de 115,38 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 28.02.2014.
Președinte,Grefier,
Red./I.V.C-tin
Tehnored./E.M./11.03.2014/ 4 ex
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1514/2014.... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 05/2014.... → |
|---|
