Plângere contravenţională. Sentința nr. 3548/2014. Judecătoria BUZĂU

La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, cererea se află la primul termen de judecată, fiind scutită de taxa de timbru, intimata a depus la dosar prin serviciul registratură întâmpinare, dovada comunicării procesului verbal, certificat calificat, autorizație de control agent și planșa foto, după care:

Verificându-și din oficiu competența, potrivit art.159 ind 1 alin. 4 C.proc.civ, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta plângere, în temeiul art.126 alin. 1 și 2 din Constituția României și art.2 și 3 din Legea nr. 304/2004; material, în temeiul art.1 pct. 2 C.proc.civ. și art.32 alin.2 din OG nr.2/2001 și teritorial, în temeiul art.32 alin.2 din OG nr. 2/2001.

Instanța, deliberând asupra pertinenței, concludenței și utilității probelor, în conformitate cu dispozițiile art.167 C.proc.civ., încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătoreascã și, în conformitate cu dispozițiile art. 150 C.proc.civ, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA:

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr_, petentul C. G., a solicitat în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatică – CESTRIN, anularea procesului verbal de contravenție . nr._.

În motivarea plângerii, petentul a arătat, în esențã, că a fost sancționat contravențional motivat de faptul că la data de 25.10.2012, a circulat pe DN 2km 115 DN 2- km 115+80 m, pe raza localității Mărăcineni, cu autoturismul cu nr de înmatriculare_, fără a deține rovinietă valabilă .

În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile OG 2/2001.

În sustinerea cererii, în conformitate cu dispozitiile art. 112 C.proc.civ, petentul a anexat, în copii certificate, înscrisurile cu care întelege să-si dovedească pretentiile.

Plângerea este scutită de taxă judiciară de timbru, potrivit art. 36 din O.G. nr. 2/2001, raportat la art. 15 lit. i) din Legea nr. 146/1997 și de aplicarea timbrului judiciar, potrivit art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995.

Intimata, legal citatã, a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii formulate de către petent.

În drept, și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile OG 2/2001, OG 15/2002.

Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisuri .

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

La data de 14.11.2012 a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – CESTRIN, procesul verbal de contravenție . nr._, prin care s-a reținut săvârșirea de către petentã a contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG. nr. 15/2002, constând în faptul cã, la data de 25.10.2012, autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentei, a circulat pe DN 2- km 115+80 m, pe raza localității Mărăcineni, fără a deține rovinietă valabilă.

Pentru acest motiv, în temeiul art.8 alin.(2) din OG nr.15/2002, s-a aplicat petentei sancțiunea amenzii în cuantum de 750,00 lei.

Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa petentei și a unui martor, contravenția fiind constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale Sistemul Informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.

Instanța constată că plângerea a fost formulatã de către petentã la data de 11.12.2012, în termenul de 15 zile prevăzut de art.31 alin.1 din OG 2/2001, de la data comunicării procesului -verbal de constatare a contravenției, 26.11.2012.

Conform art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.

Sub aspectul legalității procesului verbal, instanța constată că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, care pot fi invocate de instanță din oficiu, iar petenta nu a invocat niciunul din motivele de nulitate prevăzute de art. 16 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal fiind încheiat cu respectarea cerințelor de formă prevăzute de lege. Astfel, procesul- verbal conține mențiunile privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite, a datei comiterii acesteia, fiind generat și tipărit în mod automat cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMCR, având asociată semnătura electronică extinsă a agentului constatator, bazată pe un certificat calificat și generată printr-un dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice.

In ceea ce privește încadrarea juridicã datã faptei, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 7 din OG 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români”, termenul de utilizator fiind definit la art. 1 alin.1 lit. b) din același act normativ, respectiv: „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România.”

Față de dispozițiile legale mai sus enunțate, instanța reține că obligația de achitare a rovinietei aparține proprietarului autoturismului (înscris în certificatul de înmatriculare).

În privința temeiniciei procesului -verbal de contravenție, petenta a solicitat anularea acestuia, arãtând cã vehiculul din cauzã a fost condus la data înregistrãrii contravenției de o persoanã care nu avea în fișa postului atribuții de conducãtor auto.

Instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional este un act autentic care se bucură de o prezumție relativă de veridicitate, făcând dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu, atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.

In scopul respectării dreptului petentei la un proces echitabil, instanța a încuviințat și administrat probele propuse de acesta, înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Cu toate acestea, din probele administrate nu a rezultat o situație de fapt diferită de cea consemnată în actul contestat, de natură să conducă la înlăturarea răspunderii contravenționale a petentei.

Astfel, camera video tip ANPR folositã de intimatã în vederea recunoașterii automate a numerelor de înmatriculare, a înregistrat prezența vehiculului_, pe DN 2- km 115+80 m, pe raza localității Mărăcineni, în data de 25.10.2012 orele 08:31, așa cum rezultã din imaginea foto detaliu depusã la dosarul cauzei (filele 29-30), fãrã a deține rovinietã valabilã.

Instanța reține cã petenta, prin plângerea formulatã, nu a contrazis susținerile intimatei, în sensul cã vehiculul sãu ar fi avut rovinietã valabilã la data înregistrãrii faptei, apãrãrile sale vizând faptul cã autovehiculul a fost încredințat temporar unei persoane care nu avea calitatea de conducãtor auto titular și nu a avut cunoștințã despre inexistența rovinietei valabile, însã aceastã împrejurare nu poate conduce la înlãturarea caracterului contravențional al faptei, dispozițiile legale stabilind în sarcina proprietarului obligația achiziționãrii rovinietei, și nu în sarcina persoanelor cãtre care acesta încredințeazã autovechiculul.

Se constată, așadar, că petenta nu a fãcut dovada existenței unei situații de fapt contrare celei reținute de organul constatator în sarcina sa, iar materialul probatoriu administrat în cauză se coroborează cu mențiunile din procesul -verbal atacat, astfel încât forța probantă a procesului-verbal de contravenție nu a fost înlăturată.

Fațã de aceste împrejurãri de fapt și de drept, instanța conchide că procesul verbal întocmit în cauză este legal și temeinic, petenta săvârșind contravenția reținută în sarcina sa, la data de 25.10.2012, vehiculul_ circulând pe rețeaua de drumuri naționale, fãrã a avea rovinietã valabilã, astfel încât sancționarea sa este temeinicã.

Referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța apreciază drept justificat cuantumul amenzii aplicate, având în vedere cã, în conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Astfel, instanța constatã cã petenta nu a depus la dosarul cauzei vreun înscris din care sã rezulte cã ar fi intrat în legalitate, ulterior sãvârșirii contravenției, achiziționând rovinieta pentru utilizarea drumurilor naționale, deși instanța i-a pus în vedere atât prin adresa emisã la 03.12.2012 (fila 9), cât și prin citația emisã pentru termenul din 28.02.2014 (f.26).

Mai mult, din înscrisul depus de intimatã la fila 33, rezultã cã petenta nu se aflã la prima abatere, autovehiculul_ fiind surprins de mai multe ori în cursul anilor 2010 și 2011, circulând fãrã rovinietã.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 din OG 2/2001, instanța urmeazã a respinge plângerea contravențională formulatã de petentã, ca neîntemeiatã.

În temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, având în vedere principiul disponibilității procesului civil, instanța va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE :

Respinge plângerea formulată de petenta .>, cu sediul în B., ., jud B.,,în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – CESTRIN, cu sediul în București, ..401A, sector 6, împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 14.11.2012, ca neîntemeiată.