Plângere contravenţională. Sentința nr. 5176/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5176/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 21-03-2014 în dosarul nr. 19955/200/2013
DOSAR NR._
ROMANIA
JUDECATORIA B. – J. B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.5176
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE 21.03.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: R. L. C.
GREFIER: D. E. L.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile având ca obiect plângere contravențională promovată de petentul V. L. G., cu domiciliul în mun. B., cartier Dorobanti 1, ..1, jud. B., în contradictoriu cu intimata INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE, cu sediul în mun. B., .-10, jud. B..
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au raspuns partile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, cauza se afla la primul termen de judecata, cererea este legal timbrata, dupa care:
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta cerere, în temeiul art. 126 al. 1 și 2 din Constituția României și art. 2 și 3 din Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare; material si teritorial în temeiul art. 94, pct. 4 Cod procedură civilă raportat la art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001.
Instanța apreciind probele solicitate, prin plangere si prin intampinare, ca fiind pertinente, concludente și utile cauzei, în temeiul art. 258 raportat la art. 254 si 255 cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei pentru petent și intimat si constatand cauza in stare de judecata o reține spre soluționare și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 14.11.2013 petentul V. L. G. a formulat, în contradictoriu cu intimata I.P.J. B.-SERVICIUL RUTIER, plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/12.11.2013, solicitând anularea acestuia și a sancțiunilor aplicate.
În motivare, petentul a arătat, în esență, că cele retinute de agentul constatator prin procesul verbal sunt nereale, a decuplat centura de siguranta intrucat la indicatia agentului a coborat din masina, iar ultimul apel, conform desfasuratorului telefonului a fost efectuat la ora 20:11, la o diferenta de 6 minute.
In drept se invoca OG nr. 2/2001.
În probațiune, a solicitat înscrisuri si a anexat plângerii procesul-verbal de contravenție CP nr._/12.11.2013, in copie (fila 6), carte de identitate, in copie (fila 7).
Cererea este legal timbrata cu taxa de timbru in suma de 20 de lei, potrivit disp. art. 19 din OUG nr.80/2013 (fila 13).
Intimata a depus la dosarul cauzei, la data de 30.12.2013, prin serviciul registratură, întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii.
În motivarea întâmpinării, intimata a arătat că petentului i s-a întocmit procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/12.11.2013 prin care i s-a aplicat ca sancțiune contravențională amenda în cuantum de 160 lei, pentru nerespectarea prevederilor art.36 alin.1 și art.36 alin.3 din OUG nr.195/2002 rep., și ca măsura complementară aplicarea a 4 puncte de penalizare.
Intimata a mai arătat că petentului i s-a adus la cunoștință conținutul procesului-verbal, pe care l-a semnat, fara obiectiuni.
A mai susținut intimata că agentul constatator a aplicat sancțiunea în temeiul dispozițiilor art. 109 alin.1 din OUG nr. 195/2002 rep, care prevăd că „constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac direct de către polițistul rutier” și că procesul verbal se bucură de o prezumție relativă de adevăr.
În drept, a invocat disp. art. 205-208 Cod procedură civilă.
În probațiune, intimata a depus la dosarul cauzei cazierul auto al petentului (fila 19).
La termenul de judecată din 21.03.2014, instanța în temeiul art. 258 raportat la art. 244 si 245 Cod procedură civilă a încuviințat petentului și intimatei proba cu înscrisurile de la dosar, apreciind-o ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei și a luat act ca petentul nu a solicitat incuviintarea probei testimoniale.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/12.11.2013 petentului i s-a aplicat ca sancțiune contravențională amenda în cuantum de 160 lei, pentru nerespectarea prevederilor art.36 alin.1 și alin.3 din OUG nr. 195/2002 rep., și sancțiunea complementară constând în 4 puncte penalizare, în temeiul art. 99 alin.2, respectiv art 108 lit a din OUG nr. 195/2002, reținîndu-se că la data de 12.11.2013, în jurul orei 20:17, locul . condus autoturismul Dacia cu nr. de înmatriculare_ în timp ce vorbea la telefonul mobil fără sistemul „mâini libere” și de asemenea nu purta centura de siguranță.
Potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Sub aspectul legalității, analizând modul de întocmire a procesului-verbal, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevazute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contraventie conține mențiunile privitoare la numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, descrierea faptei savarsite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator. Procesul-verbal conține și semnătura petentului, fara obiectiuni.
De asemenea instanța constată că procesul verbal respectă prevederile art. 16 alin.1 din OG nr.2/2001, fiind descrisă fapta contravențională.
Potrivit art.36 alin.1 din OUG nr.195/2002 rep., conducătorii de autovehicule și persoanele care ocupă locuri prevăzute prin construcție cu centuri sau dispozitive de siguranță omologate trebuie să le poarte în timpul circulației pe drumurile publice, cu excepția cazurilor prevăzute în regulament, iar potrivit art. 36 alin. 3 din OUG nr. 195/2002, conducătorilor de vehicule le este interzisa folosirea telefoanelor mobile atunci când aceștia se afla în timpul mersului, cu exceptia celor prevazute cu dispozitive tip “maini libere”. Nerespectarea acestor dispozitii legale se sancționează, conform art. 99 alin. 2 coroborat cu art. 108 lit. a din OUG nr. 195/2002, cu amendă prevazută în clasa I de sancțiuni (2-3 puncte amenda) si 2 puncte penalizare, ca sancțiune complementară.
Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul temeiniciei sale, instanța apreciază că probatoriul administrat în cauză conduce la concluzia că procesul-verbal este temeinic, pentru considerentele ce urmează:
Instanta retine ca procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională constituie un act administrativ și ca orice act administrativ este învestit cu prezumția de legalitate, ce presupune că actul este emis cu respectarea dispozițiilor consacrate pentru validitatea sa, prezumția de autenticitate, ce presupune că actul emană de la autoritatea menționată în cuprinsul său și prezumția de veridicitate, în temeiul căreia se consideră că aspectele menționate în cuprinsul său corespund realității constatate de agentul instrumentator.
Deși prezumția de adevăr de care se bucură un astfel de proces-verbal, în virtutea calității sale de act administrativ, este una relativă și nu una absolută (care ar contraveni dreptului la un proces echitabil și prezumției de nevinovăție), acesta are o anumită forță probantă dată de faptul constatării faptei de un organ al statului investit cu autoritate publica.
Pentru a proteja persoanele de posibilele abuzuri ale organelor statului (abuzuri care trebuie probate, întrucât nu se poate porni de la prezumția că acestea își desfășoară activitatea cu încălcarea legii), această prezumție relativă dă posibilitatea instanței să administreze probe pe baza cărora să stabilească o situație de fapt care poate să confirme, sau, dimpotrivă, să o infirme pe cea reținută de agentul constatator (cauza A. împotriva României).
Prin urmare, toate constatările făcute de către agentul constatator inserate în procesul-verbal pot fi verificate prin administrarea oricărui mijloc de dovadă admisibil din punct de vedere legal, inclusiv alte prezumții, chiar de ordin judiciar, dacă aceste prezumții se încadrează în anumite limite rezonabile (cauza I. P. c. României - prezumțiile de drept nu sunt interzise de Convenție, sarcina instanțelor interne fiind de a asigura o proporționalitate între acestea și prezumția de nevinovăție), iar cel care pretinde că situația de fapt reținută în actul constatator nu corespunde realității, trebuie să dovedească aceasta.
Deși petentului i s-a acordat în mod efectiv posibilitatea de a propune orice probe ar fi considerat necesare în combaterea celor reținute de agentul constatator și de a-și prezenta argumentele în apărare în cadrul unei proceduri contradictorii, instanța observă că în cauză apărările formulate de acesta prin care tinde la a dovedi netemeinicia procesului-verbal contestat, nu sunt însoțite de nicio dovadă și nici de vreun indiciu care să facă rezonabilă îndoiala cu privire la faptele reținute de agentul constatator (cauza N. G. c. României).
Așadar, prezumția de legalitate a actului atacat nefiind răsturnată - instanța constată că rămâne în ființă prezumția de veridicitate a situației de fapt reținută în cuprinsul actului, apreciind că în mod întemeiat a reținut agentul constatator săvârșirea faptei contravenționale.
Art. 34 din OG nr. 2/2001 prevede că instanța competentă să soluționeze plângerea hotărăște și asupra sancțiunii aplicate.
Privitor la sancțiunile aplicate, instanța noteaza că, potrivit art.36 alin.1 din OUG nr.195/2002 rep., conducătorii de autovehicule și persoanele care ocupă locuri prevăzute prin construcție cu centuri sau dispozitive de siguranță omologate trebuie să le poarte în timpul circulației pe drumurile publice, cu excepția cazurilor prevăzute în regulament, iar potrivit art. 36 alin. 3 din OUG nr. 195/2002, conducătorilor de vehicule le este interzisa folosirea telefoanelor mobile atunci când aceștia se afla în timpul mersului, cu exceptia celor prevazute cu dispozitive tip “maini libere”. Nerespectarea acestor dispozitii legale se sancționează, conform art. 99 alin. 2 coroborat cu art. 108 lit. a din OUG nr. 195/2002, cu amendă prevazută în clasa I de sancțiuni (2-3 puncte amenda) si 2 puncte penalizare, ca sancțiune complementară.
Potrivit dispozițiilor art.98 alin.1 din OUG nr.195/2002, amenzile contravenționale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numărului punctelor-amendă aplicate, iar potrivit dispozițiilor alin.2 din același act normativ, un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului.
Cum din analiza materialului probator administrat in cauza rezultă că petentul, care circula pe . municipiul Buzau nu a purtat centura de siguranta si a vorbit la telefonul mobil fara a folosi sistemul „maini libere” instanta retine ca fapta a fost corect încadrată din punct de vedere juridic, iar sanctiunea aplicata respecta limitele prevazute de lege pentru fapta comisa.
Potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Instanța observă că, în speță, petentului i s-a aplicat minimul amenzii prevăzute de lege pentru contraventia constatata.
Instanța consideră că fapta petentului, nu poate fi consecința unei neatenții sau culpe ușoare, ci este consecința unei lipse vădite de interes a acestuia față de siguranța traficului și denotă o atitudine de indiferență față de dispozițiile legale care sunt menite a proteja atât pe cel care conduce un autoturism, cât și pe ceilalți participanți la trafic.
Instanța apreciaza că acest gen de fapte necesită o sancționare adecvată, în vederea realizării scopului educativ și preventiv al sancțiunii contravenționale, in conditiile in care prezintă un grad de pericol social destul de ridicat, fiind susceptibile de urmări grave și ireparabile, precum pierderea vieții participanților la trafic sau vătămarea integrității lor corporale.
Analizand circumstanțele personale ale contravenientului în aprecierea pericolului social al faptei comise, instanta are in vedere comportamentul general al acestuia in societate, sens in care observa ca petentul a mai fost sanctionat anterior, astfel cum rezulta din analiza istoricului abaterilor aflat la fila 19 din dosarul cauzei- un total de 15 abateri . 2 ani- perseverand contraventional.
Instanta are in vedere si atitudinea petentului, care, dupa ce semneaza procesul verbal fara obiectiuni, promoveaza plangere contraventionala prin care contesta situatia de fapt retinuta in procesul verbal, fara insa a propune macar un minim de probatoriu pentru dovedirea situatiei contrare, desi sarcina probei ii incumba potrivit art. 249 Cod procedura civila. Acest comportament al petentului nu poate decat sa conduca la ideea ca scopul urmarit de catre acesta este acela al suspendarii executarii sanctiunilor aplicate prin procesul verbal si ca petentul a inteles ca isi exercite drepturile procesuale in mod abuziv si nu potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute, iar fata de aceasta imprejurare, instanta atrage atentia petentului ca introducerea, cu rea-credinta, a unei cereri vadit netemeinice, poate atrage aplicarea unei amenzi judiciare, potrivit art. 187 alin.1 pct.1 lit.a) Cod procedura civila.
Având în vedere cele menționate, instanța consideră că dispozițiile art. 21 alin. 3 OG nr.2/2001 au fost respectate cu ocazia aplicării sancțiunii contravenționale, aceasta fiind una proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către petent.
Pentru toate aceste considerente, instanța, în temeiul art. 34 din OG nr.2/2001, va respinge plângerea formulată de petent, ca fiind neîntemeiată si va mentine procesul-verbal de constatare si sanctionare a contravenției . nr._/12.11.2013, ca fiind temeinic si legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul V. L. G., cu domiciliul în mun. B., cartier Dorobanti 1, ..1, jud. B., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDETEAN B., cu sediul în Buzau, .-10, jud. Buzau, ca neîntemeiată.
Menține procesul verbal . nr._/12.11.2013 ca legal și temeinic.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21.03.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. C. R. L. E. D.
Red. L.C.R
4 ex. /25.04.2014
Operator de date cu caracter personal
înregistrat în registrul de evidență sub nr._
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 8065/2014.... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 11/2014.... → |
|---|
