Succesiune. Sentința nr. 25/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 25/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 25-11-2014 în dosarul nr. 6091/200/2010*
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.-SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 25.11.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: M. A. B.
GREFIER: T. C.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile având ca obiect succesiune promovată de reclamanta G. F. cu domiciliul în . V., județul B., in contradictoriu cu parata B. S., domiciliata in . B..
Prezența părților, referatul cauzei și dezbaterile au fost consemnate în încheierea din data de 18.11.2014, parte integrantă a prezentei hotărâri.
.
INSTANȚA
Prin cererea introdusă la această instanță și înregistrată sub nr._ la data de 05.05.2010 reclamanta G. F. a solicitat în contradictoriu cu pârâta B. S. ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se declare deschisă succesiunea rămasă de pe urma defunctului B. V., al cărui deces a survenit la data de 04.04.2001, având ultim domiciliu în . B., precum și reducțiunea testamentului autentificat sub nr. 1051/06.05.1998 la BNI V. M. C., apoi partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctului între părți. Cu cheltuieli de judecată.
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 10 lei, conform chitanței . nr._/30.04.2010 (fila 7) și s-a aplicat timbru judiciar în valoare de 0,30 lei.
Prin încheierea pronunțată la data de 28.06.2010 (fila 36) instanța a admis cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de reclamanta G. F. și a dispus scutirea acesteia de plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 1152 lei, (768 lei pentru capătul de cerere privind partajul și 384 lei pentru capătul de cerere privind reducțiunea testamentului) și 5 lei timbru judiciar aferentă cererii de chemare în judecată având ca obiect partaj succesoral și reducțiune testament, formulată în dosarul nr._ al Judecătoriei B..
În motivarea acțiunii sale reclamanta a învederat instanței că la data de 06.04.2001 a decedat autorul părților, B. V., de pe urma căruia au rămas ca moștenitori reclamanta în calitate de fiică și pârâta în calitate de soție supraviețuitoare. Prin testamentul autentificat sub nr. 1051/06.05.1998 defunctul a testat în favoarea soției sale toate bunurile mobile și imobile ce se vor găsi în patrimoniul său la data decesului. Instituind-o pe pârâtă legatar universal, autorul părților a testat peste cotitatea disponibilă, încălcând rezerva succesorală cuvenită reclamantei, astfel încât se impune reducțiunea testamentară. A precizat reclamanta că a încercat dezbaterea succesiunii pe cale notarială, dar nu a fost posibil, pentru că pârâta nu s-a prezentat la notariat și că nu a avut cunoștință de existența testamentului până în cursul procesului ce a format obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei B..
În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 651, 841, 847, 728 cod civil și art. 274 C.proc.civ.
S-a solicitat de către reclamantă ca în temeiul dispozițiilor art. 172 C.proc.civ. pârâta să prezinte testamentul autentic lăsat de defunct în instanță.
În susținerea cererii sale, reclamanta a depus la dosarul cauzei copiile următoarelor înscrisuri: CI . nr._, adeverința nr. 1585/26.04.2010 eliberată de Primăria comunei V.-V., sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 1564/21.04.2003 eliberată de Primăria comunei V.-V., certificatul de atestare fiscală nr. 1994/03.06.2005 eliberat de Primăria comunei V.-V., certificat de deces nr. 18/06.04.2001, certificatul de naștere nr. 10/01.03.1956, certificatul de căsătorie nr. 4/28.03.1967, sentința civilă nr. 7246/10.12.2008 a Judecătoriei B., testamentul autentificat sub nr. 1051/06.05.1998 la BNI V. M. C., contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1937/06.03.1990 la Notariatul de Stat Județean B. și adresa nr. 596/18.02.2011 emisă de Primăria comunei V.-V..
La data de 18.06.2010 reclamanta a depus precizări la acțiunea introductivă (fila 28), în sensul evaluării bunurilor succesorale.
Pârâta B. S. a formulat mai multe memorii pe care le-a depus la dosar și în care a arătat, în esență, că nu este de acord cu acțiunea reclamantei.
La rândul său, pârâta a depus în apărare înscrisuri: adresa nr. 177/06.05.2003 emisă de BNI V. M. C., certificatul de deces nr. 18/06.04.2001, sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 1564/21.04.2003 eliberată de Primăria comunei V.-V., declarația extrajudiciară a numitei D. I. S., declarația extrajudiciară a numitei S. E., sentința penală nr. 1806/15.12.1999 a Judecătoriei B., adeverința nr. 2217/09.06.2010 eliberată de Primăria comunei V.-V., adresa nr. R/71/29.11.2004 emisă de IPJ B. - Biroul de Poliție Beceni, declarația extrajudiciară a numitului S. G., adresa nr. 21/09.04.2002 emisă de Primăria comunei V.-V., certificat medico-legal nr. 141/03.02.1999, certificat medico-legal nr. 2165/27.10.1997, certificat medico-legal nr. 765/28.05.1984, declarația extrajudiciară a numitului C. V., declarația extrajudiciară a numitei G. M..
La termenul de judecată din data de 28.06.2010 instanța a invocat din oficiu excepția prescripției dreptului la acțiunea privind reducțiunea testamentară și a dispus unirea excepției cu fondul.
În baza materialului probator administrat, Judecătoria B. a pronunțat sentința civilă nr. 1333/16.02.2011 prin care a admis excepția prescripției dreptului la acțiunea privind reducțiunea testamentară, invocată din oficiu și a respins acțiunea civilă având ca obiect ieșire din indiviziune - partaj succesoral și reducțiune testamentară formulată de reclamanta G. F. în contradictoriu cu pârâta B. S. în privința succesiunii rămase de pe urma defunctului B. V., decedat la data de 04.04.2001, având ultim domiciliu în . B..
A constatat că întreaga avere succesorală rămasă de pe urma defunctului este culeasă de pârâta B. S. în baza testamentului autentificat sub nr. 1051/06.05.1998 la BNI V. M. C..
Împotriva hotărârii a declarat recurs G. F. criticând aspectul că instanța a apreciat prescris dreptul său la acțiune în ceea ce privește capătul de cerere privind reducțiunea testamentului.
Prin decizia civilă nr. 6091 din 21 noiembrie 2011 Tribunalul B. a admis recursul, a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe pentru a se pronunța pe fondul cauzei.
Pentru a hotărâ astfel instanța de control judiciar a arătat că în mod greșit instanța a admis excepția prescripției dreptului la acțiunea în reducțiunea testamentară invicată din oficiu și a constatat calitatea de moștenitor testamentar în favoarea intimatei. Astfel, Judecătoria B. atunci când concluzionează că recurenta-reclamantă a avut cunoștință de existența testamentului nu pornește de la probe certe, ci se bazează pe prezumția simplă, care se naște din împrejurarea că aceasta este fiica defunctului, cum că în virtutea relațiilor de rudenie, foarte apropiate, nu avea cum să nu cunoască de împrejurarea că defunctul a instituit a de un legat în favoarea soției supraviețuitoare. În analiza motivului de critică Tribunalul pornește de la considerentul că prescripția extinctivă vine să sancționeze atitudinea culpabilă, delăsătoare a titularului dreptului la acțiune sale care nu-și exercită acest drept în termenul prevăzut de lege, cu consecința pierderii posibilității de a mai obține concursul forței coercitive a statului în ocrotirea dreptului substanțial pretins sau ainteresului afirmat. Ori, pentru a opera această sancțiune, este necesar ca titularul dreptului la acțiune să fi avut cunoștință sau să fi putut cunoaște faptul generator al nașterii dreptului la acțiune, în speță, întocmirea testamentului.
Din contră, din ansamblul materialului probator, Tribunalul a apreciat că se desprinde concluzia că reclamanta G. F. nu a știut de testamentul în discuție anterior anului 2008. Astfel, în anul 2003, așa cum rezultă din adresa nr.177/06.05.2003, fila 33 dosar fond, pe rolul BNI V. E. s-a înregistrat cererea pârâtei din cauza de față, de a se dezbate pe cale notarială succesiunea defunctului B. V..
La solicitarea Tribunalului, Biroul notarial a comunicat, cu adresa nr.722 din 11.11.2011, fila 59 dosar recurs, că în afară de sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale (anexa 24), la dosarul întocmit nu există alte înscrisuri, prin urmare nici testamentul autentificat sub nr. 1051/06.05.1998. Dacă la dosarul notarial ar fi fost depus acest testament se putea prezuma că recurenta a luat cunoștință de existența lui însă, in condițiile în care, chiar legatara demarează o procedură succesorală și nu uzează de testament, sigur că se conturează ideea că acesta nu l-a făcut public.
Mai mult, a reținut instanța de control judiciar, însăși pârâta-intimată recunoaște că recurenta s-a aflat în posesia unor bunuri din masa succesorală ( mai multe suprafețe de teren), ori, în situația în care pârâta-intimată i-ar fi făcut cunoscută existența testamentului, evident că nu ar fi mai fost de acord ca aceasta să stăpânească bunuri succesorale de vreme ce testamentul îi oferea lui B. S. vocația de a culege întreaga masă succesorală a defunctului, inclusiv bunurile succesorale aflate în posesia fiicei defunctului. Faptul că existența testamentului nu s-a făcut publică rezultă, într-o oarecare măsură, și din declarațiile martorilor audiați, care nici ei nu știau ca defunctul să fi întocmit testament soției supraviețuitoare. Instanța de fond a reținut, la rândul ei aceiași situație de fapt privind posesia bunurilor succesorale de către recurentă și aceiași necunoaștere de către martori a existenței testamentului, a dat acestora o interpretare eronată și anume în sensul că acestea, din contră, acestea ar fi indicii care ar sprijinul prezumția simplă a cunoașterii testamentului.
În analiza celui de al doilea motiv de critică din recurs care vizează împrejurarea că, din atitudinea pârâtei în fața instanței și din răspunsurile la interogatoriu, rezultă că aceasta nu ar fi înțeles să accepte legatul instituit în favoarea sa prin testamentul anterior menționat, situație în care devoluțiunea succesorală în cauză este una legală nu și testamentară instanța de control a reținut că și în fața sa pârâta-intimată a reiterat poziția potrivit căreia recurenta reclamantă este îndreptățită să primească parte din terenurile existente în masa succesorală a defunctului.
A concluzionat tribunalul că față de această critică, urmează ca prima instanță să verifice,cu ocazia judecării pe fond a cauzei, dacă pârâta-intimată a exercitat, în termenul prevăzut de lege art. 700 cod civil și anume 6 luni de la moartea defunctului, dreptul de opțiune succesorală și a acceptat legatul universal pe care acesta i l-a transmis prin testamentul 1051/06.05.1998, situație în care vine la moștenire ca și succesor testamentar, sau a repudiat legatul, caz în care succesiunea este, și în ceea ce o privește, una legală.
În rejudecare, dosarul s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei B. la data de 29.05.2012 și a primit numărul_ *.
La primul termen de judecată în rejudecare după casare, 04.03.2013 instanța în constituirea noului complet, în considerarea dispozițiilor art.315 alin.(1) si (3) C. potrivit cărora, în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului, a dispus suplimentarea probatoriului pe aspectul execrcitării în termenul prevăzut de lege art. 700 cod civil și anume 6 luni de la moartea defunctului, a dreptul de opțiune succesorală a pârâtei B. S. respectiv, dacă aceasta a acceptat legatul universal pe care defunctul i l-a transmis prin testamentul 1051/06.05.1998, situație în care ar veni la moștenire ca și succesor testamentar, sau a repudiat legatul.
Prin Incheierea de admitere in principiu din data de 11.11.2013 instanta a admis, în parte, în principiu cererea având ca obiect succesiune promovată de reclamanta G. F. cu domiciliul în . V., județul B., in contradictoriu cu parata B. S., domiciliata in . B..
A mai admis, în principiu, excepția de neacceptare în termen a testamentului autentificat sub numărul 1051/06.05.1998 de BNI V. M. C., invocată de reclamantă, a respins capătul de cerere privind reducțiunea testamentului autentificat sub numărul 1051/06.05.1998 de BNI V. M. C..
Instanta a mai constat deschisă succesiunea defunctului B. V. decedat în 06.04.2001 cu ultimul domiciliu în . B., si a constat deca moștenirea defunctului este legală, ori nu testamentară, iar moștenitorii defunctului sunt: reclamanta în calitate de descendent de gradul I cu o cotă de moștenire de 3/4 și pârâta în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de moștenire de 1/4.
A constatat că din averea succesorală face parte cota de 1/2 din următoarele bunuri imobile: casă de locuit cu anexe gospodărești și teren intravilan aferent în suprafață de 500 mp situată în satul P. Muncii, . de locuit cu anexe gospodărești și teren aferent situată în satul Niculești, . arabil în suprafață de 7300 mp, teren pășune în suprafață de 1.120 ha, teren categoria de folosință fâneață 2,17 ha, păduri în suprafață de 0,25 ha situate în .>
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut ca, la data de 04.04.2001 a încetat din viață numitul B. N., cu ultimul domiciliu în . B., astfel cum rezultă din certificatul de deces ., nr._ eliberat de Primăria comunei V. V. la data de 06.04.2001.
Astfel cum rezultă din sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 1564 din 21 aprilie 2003 emisă de Primăria Comunei V. V. moștenitori legali ai defunctului sunt reclamanta G. F., în calitate de descendent de gradul I și pârâta B. S., în calitate de soție supraviețuitoare.
Prin testamentul autentificat sub nr. 1051/06.05.1998 la BNI V. M. C. (fila 18), în favoarea soției sale, pârâta B. S., defunctul a testat întreaga avere mobilă și imobilă ce se va fi găsit în patrimoniul său la data decesului, instituind pe pârâtă ca legatar universal cu drepturile și obligațiunile ce decurg din prevederile art. 899 și următoarele Cod civil, iar din punct de vedere al condițiilor de fond și de formă testamentul autentificat sub nr. 1051/06.05.1998 la BNI V. M. C. este unul valabil.
Reclamanta, în calitate de descendent de gradul I și moștenitor rezervatar, a solicitat prin prezenta cerere să se dispună de către instanță reducțiunea testamentului întrucât încalcă rezerva sa, până la limita cotității disponibile.
Instanța de control judiciar a dispus ca prima instanță să verifice, cu ocazia judecării pe fond a cauzei, dacă pârâta-intimată a exercitat, în termenul prevăzut de lege art. 700 cod civil și anume 6 luni de la moartea defunctului, dreptul de opțiune succesorală și a acceptat legatul universal pe care acesta i l-a transmis prin testamentul 1051/06.05.1998, situație în care vine la moștenire ca și succesor testamentar, sau a repudiat legatul, caz în care succesiunea este, și în ceea ce o privește, una legală.
Examinând cu prioritate potrivit art. 137 C. excepția de neacceptare în termen a succesiunii defunctului de către pârâta B. S., instanța a rținut următoarele
Potrivit art.700 alin.(1) Cod civil, dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni, socotit de la deschiderea succesiunii - data morții celui care lasă moștenirea. A fost instituit așadar un termen de prescripție a dreptului patrimonial de opțiune succesorala căruia ii sunt aplicabile regulile ce guvernează instituția prescripției extinctive, fiind susceptibil de întrerupere, suspendare si repunere in termen.
Ceea ce interesează din punctul de vedere al începutului prescripției dreptului de opțiune este data decesului, in speța aceasta fiind data de 06.04.2001. Înăuntrul termenului de 6 luni succesibilul poate savarsi acte de acceptare expresă a moștenirii, dar și acte din care rezulta neîndoielnic intenția sa de acceptare a moștenirii, legea admițând acceptarea voluntara tacita (art.689 Cod civil) fara a stabili, in concret, care sunt actele cu aceasta semnificație juridica.
Prin probele administrate în cauză, instanța a constatat că pârâta nu a făcut dovada acceptării exprese prin declarație notarială sau a acceptării tacite, în condițiile art. 689 din Codul civil a testamentului. Astfel, martorii S. G. și G. B. propuși de către pârâtă au declarat că imediat după deces reclamanta G. F. a stăpânit bunuri din averea defunctului, iar mama sa, pârâta știa acest lucru și nu se opunea, ba chiar spunea prin . dat reclamantei un teren în contul părții de avere ce i s-ar fi cuvenit de pe urma decesului tatălui său. Atât martorul S. G., cât și martorul T. Ș. audiați în ambele cicluri procesuale au declarat că nu s-a știut de întocmirea testamentului nici înainte, nici după decesul lui B. V., pârâta nefăcând publică existența lui.
Martorul G. B. a declarat în fața instanței că între cele două părți nu au fost neînțelegeri imediat după deces, că reclamanta a avut grijă de mama ei când a fost în suferință, iar acest conflict s-a născut pentru că pârâta și-a exprimat dorința de a lăsa moștenire unul dintre imobile unor strănepoți, iar reclamanta se opune.
Și din răspunsurile pârâtei cu ocazia luării interogatoriului (fila 62 primul ciclu procesual) a rezultat că pârâta nu se considera unica moștenitoare în virtutea testamentului, recunoștea că reclamanta folosește din anul 1999 una din casele de locuit, grajdul, terenuri agricole, fără ca pârâta să se opună.
Biroul notarial a comunicat, cu adresa nr.722 din 11.11.2011, fila 59 dosar recurs, că în afară de sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale (anexa 24), la dosarul întocmit nu există alte înscrisuri, prin urmare nici testamentul autentificat sub nr. 1051/06.05.1998. Dacă la dosarul notarial ar fi fost depus acest testament se putea prezuma că reclamanta a luat cunoștință de existența lui însă, in condițiile în care, chiar legatara demarează o procedură succesorală și nu uzează de testament, sigur că se conturează ideea că acesta nu l-a făcut public și că intenția sa a fost să nu uzeze de el și de drepturile ce i s-ar fi cuvenit.
Este de observat că moștenirea legală se deferă prin lege succesorilor legali, după cum aceștia sunt determinați în funcție de gradul de rudenie cu defunctul, în funcție de clasa de moștenitori din care fac parte, coroborat cu împrejurarea exercitării dreptului acestora de opțiune succesorală, într-un termen prevăzut de lege de șase luni de la data deschiderii succesiunii. Așadar, în conformitate cu art. 651 și urm. C. civ., moștenirea este legală în cazul în care transmiterea moștenirii are loc în temeiul legii la persoanele, în ordinea și cotele determinate de lege.
Cu titlu de principiu, moștenirea legală intervine în toate cazurile în care defunctul nu a lăsat testament. Cu toate acestea, devoluțiunea legală a succesiunii intervine și în cazul în care defunctul a lăsat testament, însă acesta nu cuprinde legate, ci numai dispoziții de ultimă voință. Mai mult, moștenirea va fi legală și în acele cazuri în care testamentul cuprinde exheredări, dar nu cuprinde legate, astfel încât la moștenire vor fi chemați tot succesorii legali.
De asemenea, este cunoscut că moștenirea legală poate coexista cu moștenirea testamentară, atunci când defunctul a dispus prin testament numai de o parte a moștenirii legale sau atunci când dispune de întreg, dar există succesori rezervatari care vor dobândi rezerva în virtutea legii, deci ca moștenitori legali.
Din aceste ipoteze recunoscute de practică se poate trage concluzia că un act de ultimă voință al defunctului, testamentul, nu capătă eficiență juridică prin el însuși, ci numai prin raportare la voința celui care este beneficiarul legatelor. Această din urmă persoană instituită, deci, moștenitor testamentar, are la rândul său un drept de opțiune, atât la succesiunea defunctului, înțelegând să accepte sau nu transmiterea patrimoniului succesoral în patrimoniul său, dar și un al doilea drept de opțiune asupra titlului sub care să culeagă moștenirea, adică sub titlu legal sau sub titlu testamentar. Odată exercitat acest din urmă drept, el este irevocabil pentru că exercițiul dreptului de opțiune succesorală are ca efect consolidarea retroactivă a drepturilor și obligațiilor moștenirii, a transmiterii patrimoniului succesoral.
In urma pronuntarii incheierii de admitere in principiu, instanta a dispus efectuarea in cauza a unor expertize in specialitatea constructii si topo – cadastru,
Au fost efectuate astfel raportul de expertiza tehnica in specialitatea geodezie – topografie, de catre dl. expert V. T., și raportul de expertiza tehnica in specialitatea constructii, de catre dl. expert A. M., acesta efectuand si expertiza centralizatoare.
Reclamanta a formulat cerere de scutire de la plata onorariului de experti, cererea sa fiind admisa in parte sub forma reducerii cu 50% din onorariulș initial stabilit, fiind obligata sa achite onorariul de expert in cuantum de 1000 de lei.
Pentru solutionarea cauzei, avand in vedere concluziile rapoartelor de expertiza, instanta va retine ca, potrivit art. 6739 C. pr. civ., la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
F. de aceste criterii legale, instanta apreciaza ca varianta unica din raportul de expertiza tehnică judiciara intocmit de expert tehnic judiciar in specialitatea construcții A. M., ( filele 101 - 111) si a variantei unice din raportul de expertiză tehnică judiciara întocmit de expert tehnic judiciar in specialitatea topografie cadastru V. T. ( filele 86- 99), care fac parte integrantă din prezenta sentință, corespund cel mai bine unei partajari optime a masei succesorale, in beneficiul tuturor partilor.
In acest sens, potrivit acestor variante instanta va atribui părților loturile propuse în varianta unica a raportului de expertiză tehnică judiciara intocmit de expert tehnic judiciar in specialitatea cadastru-topografie V. T. ( filele 86 -88) si loturile propuse in varianta unica a raportului de expertiză tehnică judiciara – completare, intocmit de expert tehnic judiciar in specialitatea constructii A. M. ( filele 100 - 111), cu obligația paratei B. S. de a achita reclamantei sulta in cuantum de 1138 lei în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive și irevocabile a prezentei sentințe.
Astfel, lotul I ce ar reveni reclamantei Gainusa F., ar fi format din:
- casa de locuit C2 situata in satul Niculesti, . gospodareasca Grajd,
- terenul in suprafata de 3547 mp din punctul Deleni, avand ca vecini la N – I., E – Capatana V., S – Drum, V – Gainusa P.,
- terenul in suprafata de 637 mp din punctul Deleni, avand ca vecini la N – I., E – Burtel M., S – Serbescu I., V – 50.00 m,
- terenul in suprafata de 3948 mp din punctul Petrachesti, avand ca vecini la N – Islaz E – B. T., S – Barla L., V – Sarbescu I.,
- terenul in suprafata de 2582 mp din punctul B., avand ca vecini la N – Drum, E – B. S., S – M. N, V – M. N,
- terenul in suprafata de 900 mp cu vegetatie forestiera din punctul G., avand ca vecini la N – B. S., E – drum, S – S. E., V – drum,
- terenul intravilan in suprafata de 340 mp din satul Niculesti, avand ca vecini la N – M. N, E – Gainusa P., S – Drum, V – Drum,
- sulta in suma de1138 lei.
În ceea ce ptiveste lotul II, ce ar reveni reclamantei Gainusa F., ar fi format din:
- imobil casa de locuit situat in satul Podul Muncii, . gospodareasca grajd,
- terenul in suprafata de 3763 mp din punctul Deleni, avand ca vecini la N – I., E – Gainusa P., S – drum, V – B. S.,
- terenul in suprafata de 6278 mp din punctul Dimiana, avand ca vecini la N – R. A. si C. V., E – Proprietati particulare, S – N. N., V – Proprietati particulare,
- terenul in suprafata de 2450 mp din punctul Homocioaia, avand ca vecini la N – N. Ctin, E – drum, S – Gainusa C., V – B. R.,
- terenul in suprafata de 2818 mp din punctul Homocioaia, avand ca vecini la N – N. Ctin, E – Tarboaca I., S – B. I., V – drum,
- terenul in suprafata de 1418 mp din punctul B., avand ca vecini la N – Drum, E – M. N., S – M. N, V – Gainusa F.,
- terenul cu vegetatie forestiera in suprafata de 1600 mp din punctul G., avand ca vecini la N – def. B. A., E – drum, S – Gainusa F., V – drum,
- terenul intravilan in suprafata de 948 mp din . ca vecini la N – Drum, E – drum, S – Vijdea F., V – Vijdea F.,
- va da sulta in cuantum de 1138 lei reclamanei Gainusa F..
Astfel, in ceea ce priveste partajarea locuintelor, expertii au avut in vedere posesia partilor, parata B. S. locuind efectiv in imobilul din . incat era firescca aceasteia sa ii revina casa si terenul aferent acesteia.
De asemenea, in mod firesc terenurile ce fac parte din lotul II au fost atribuite paratei, avand in vedere ca aceasta foloseste terenurile respective si s-au impartit, acolo unde a fost posibil, terenurile in parti egale, pentru ca ambele sa părimeasca terenuri din aceeasi categorie de folosinta.
Pentru toate aceste considerente, in baza dispozitiilor legale enumerate, instanta de judecata urmeaza sa admita in parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Gainusa F. în contradictoriu cu pârâta B. S. si va dispune partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctului B. V., decedat la data de 06.04.2001, așa cum a fost aceasta constatată prin încheierea de admitere în principiu pronunțată în ședința publică din data de 11.11.2013, prin omologarea raportului de expertiza tehnică judiciara intocmit de expert tehnic judiciar in specialitatea construcții A. M., respectiv a variantei unice din acest raport ( filele 101 - 111) si a variantei unice din raportul de expertiză tehnică judiciara întocmit de expert tehnic judiciar in specialitatea topografie cadastru V. T. ( filele 86- 99), care fac parte integrantă din prezenta sentință, cu obligația paratei B. S. de a achita reclamantei sulta in cuantum de 1138 lei în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive și irevocabile a prezentei sentințe
Instanta apreciaza ca un termen de 6 luni este suficient pentru ca parata sa achite sulta, avand in vedere cuantumul acesteia, precum si necesitatile reclamantei, apreciind ca un termen mai scurt ar fi impovarator pentru parata.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, potrivit art. 276 C. pr. civ., când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor.
Avand in vedere aceste prevederi precum si concluziilor partilor, instanta urmeaza sa oblige parata B. S. sa plateasca reclamantei suma de 251,5 lei-cu titlu de cheltuieli de judecata si catre stat suma de 538 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand cota ce i se cuvine din taxa de timbru si onorariul de experti achitate de reclamanta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite, în parte, cererea având ca obiect succesiune promovată de reclamanta G. F. cu domiciliul în . V., județul B., in contradictoriu cu parata B. S., domiciliata in . B..
Admite, excepția de neacceptare în termen a testamentului autentificat sub numărul 1051/06.05.1998 de BNI V. M. C., invocată de reclamantă.
Respinge capătul de cerere privind reducțiunea testamentului autentificat sub numărul 1051/06.05.1998 de BNI V. M. C..
Constată deschisă succesiunea defunctului B. V. decedat în 06.04.2001 cu ultimul domiciliu în . B..
Constată că moștenirea defunctului este legală, ori nu testamentară, iar moștenitorii defunctului sunt: reclamanta în calitate de descendent de gradul I cu o cotă de moștenire de 3/4 și pârâta în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de moștenire de 1/4.
Constată că din averea succesorală face parte cota de 1/2 din următoarele bunuri imobile: casă de locuit cu anexe gospodărești și teren intravilan aferent în suprafață de 500 mp situată în satul P. Muncii, . de locuit cu anexe gospodărești și teren aferent situată în satul Niculești, . arabil în suprafață de 7300 mp, teren pășune în suprafață de 1.120 ha, teren categoria de folosință fâneață 2,17 ha, păduri în suprafață de 0,25 ha situate în .>
Dispune partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctului B. V., decedat la data de 06.04.2001, așa cum a fost aceasta constatată prin încheierea de admitere în principiu pronunțată în ședința publică din data de 11.11.2013, prin omologarea raportului de expertiza tehnică judiciara intocmit de expert tehnic judiciar in specialitatea construcții A. M., respectiv a variantei unice din acest raport ( filele 101 - 111) si a variantei unice din raportul de expertiză tehnică judiciara întocmit de expert tehnic judiciar in specialitatea topografie cadastru V. T. ( filele 86- 99), care fac parte integrantă din prezenta sentință.
Atribuie părților loturile propuse în varianta unica a raportului de expertiză tehnică judiciara intocmit de expert tehnic judiciar in specialitatea cadastru-topografie V. T. ( filele 86 -88) si loturile propuse in varianta unica a raportului de expertiză tehnică judiciara - completare intocmit de expert tehnic judiciar in specialitatea constructii A. M. ( filele 100 - 111), cu obligația paratei B. S. de a achita reclamantei sulta in cuantum de 1138 lei în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive și irevocabile a prezentei sentințe.
Obliga parata sa plateasca reclamantei suma de 251,5 lei-cu titlu de cheltuieli de judecata si catre stat suma de 538 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand cota ce i se cuvine din taxa de timbru si onorariul de experti achitate.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în sedință publică, azi, 25.11.2014
PREȘEDINTE, GREFIER:
M. A. B. C. T.
RED. BMA, 19.12.2014
TEHN. TC, 5 EX.
| ← Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 19/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 12/2014.... → |
|---|
