Plângere contravenţională. Sentința nr. 6194/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6194/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 04-04-2014 în dosarul nr. 22970/200/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6194
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 04.04.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: L. C. R.
GREFIER: L. E. D.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile având ca obiect plângere contravențională promovată de petentul T. M. I., cu domiciliul in Buzau, cartier Brosteni, ., ., în contradictoriu cu intimatul COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - C., cu sediul în mun. București, .. 401A, sector 6.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns partile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, cauza se afla la primul termen de judecata, cererea este legal timbrata, intimata a depus la dosarul cauzei intampinare si documentatia care a stat la baza incheierii procesului verbal, ce s-au comunicat petentului, care nu a depus raspuns la intampinare, după care:
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art. 131, alin. 1 Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta cerere, în temeiul art. 126 al. 1 și 2 din Constituția României și art. 2 și 3 din Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare; material si teritorial în temeiul art. 94, pct. 4 Cod procedură civilă raportat la art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 si art. 10 indice 1 din OUG nr. 15/2002 modificata.
Nefiind excepții de invocat, instanța, în temeiul art. 258 raportat la art. 254 si 255 cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei pentru petent și intimat, apreciind-o utila, pertinenta si concludenta solutionarii cauzei si constatand cauza in stare de judecata o retine spre solutionare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângereaînregistrată pe rolul Judecatoriei B. la data de 24.12.2013, sub nr._, petentul T. M. I. a chemat în judecată pe intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - C., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/02.12.2013 întocmit de un agent constatator din cadrul C., iar in subsidiar inlocuirea cu avertisment.
În motivarea plângerii, petentul a invocat mai multe motive de nelegalitate privind procesul verbal.
În drept, petentul a invocat dispozițiile OG nr. 2/2001 si OG nr.15/2002.
În dovedire, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus la dosarul cauzei, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, un set de acte, reprezentând: procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/02.12.2013 întocmit de către instituția intimată (fila 9), rovinieta si bon fiscal (fila 8), carte de identitate (fila 6).
Cererea este legal timbrata cu taxa de timbru in suma de 20 de lei, potrivit disp. art. 19 din OUG nr.80/2013 (fila 7).
Întimata a formulat întâmpinare, la data de 05.02.2014, prin care a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiate.
În motivarea întâmpinării a arătat că fapta reținută în sarcina petentului constituie contravenție potrivit art. 8 din OG nr. 15/2002, agentul constatator a individualizat corect sancțiunea aplicată raportat la dispozițiile art. 21 alin.3 din OG nr.2/2001, aplicând sancțiunea în cuantumul minim potrivit art. 14 anexa 2. dovada săvârșirii contravenției reprezintă proba foto emisă de sistemul SIEGMCR, care atestă prezenta autovehiculului în data, la ora și în locul stipulat în procesul-verbal.
Intimata a mai arătat că procesul-verbal îndeplinește condițiile prevăzute de OG nr. 15/202 coroborat cu OG nr. 2/2001, fiind întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9 alin.2 și 3 din OG nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei-S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor-Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor. Procesul-verbal constestat conține mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator cu certificatul calificat emis de CertSIGN SA.
În drept, a invocat dispozițiile OG nr. 2/2001, OG nr. 15/2002, Ordinul M.T.I. nr.769/2010 și Codul de procedură civilă.
În probațiune a depus la dosar: dovada comunicării procesului verbal (fila 17), planșa foto (fila 18), certificat calificat și autorizație de control (fila 16).
Instanța a încuviințat în cauză proba cu înscrisuri, pentru ambele părți.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/02.12.2013(fila 9) încheiat de un agent constatator din cadrul instituției intimate COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - C., petentul T. M. I. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 250 de lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin.1 și sancționate de art. 8 alin.2 din OG nr. 15/2002, constând în aceea că, la data de 08.11.2013, vehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentului, a circulat pe drumul național 2, km 115+80 m, Mărăcineni, jud. B. fără a deține rovinietă valabilă.
Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa petentului și a unui martor, contravenția fiind constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale Sistemul Informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.
În urma verificării efectuate potrivit art. 34 din OG 2/2001 instanța apreciaza că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile .
Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul legalității sale, instanța observă că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor impuse de OG nr.2/2001 sub sancțiunea nulității, de către un agent constatator competent în raport cu dispozițiile art. 15 alin. 2 din OG nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii arătate la art. 17 din actul normativ citat, respectiv cele privitoare la numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele, prenumele si adresa contravenientului, descrierea faptei savârsite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Instanța reține că prin Decizia nr. XXII/ 19.03.2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, într-un recurs în interesul legii, s-a statuat că nerespectarea la încheierea unui proces-verbal a altor dispoziții legale decât cele prevăzute de art.17 din OG nr. 2/2001, se sancționează cu nulitatea relativă, fiind necesară dovada existenței unei vătămări suferite de petent și care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal.
In aceste conditii critica petentului privind lipsa semnăturii agentului constatator, nu poate fi primita, instanta constatând că procesul-verbal a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr.455/2001 și H.G. nr.1259/2001, de agentul constatator A. B. angajat al C. SA – C., posesor al certificatului depus la fila 16 din dosarul cauzei, emis de Certsign SA – furnizor de servicii de certificare acreditat conform legii, precum și ștampilat, or conform art.7 din Legea nr.455/2001 „în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.”
Dispozitiile art.9 alin.2 din Legea nr.455/2001, prevăd că semnătura electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, este prezumată a îndeplini condițiile prevăzute la art. 4 pct. 4, respectiv: a) este legată în mod unic de semnatar; b) asigură identificarea semnatarului; c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă, iar sarcina probei contrare revine celui care contestă îndeplinirea condițiilor cerute pentru valabilitatea semnăturii electronice extinse, or în speță,petentul nu a făcut nicio dovadă pentru a răsturna prezumția de valabilitate a semnăturii electronice.
Instanta nu poate primi nici critica petentului potrivit căreia în procesul-verbal contestat nu au fost prezentate în mod clar toate împrejurările care au determinat aplicarea sancțiunii contravenționale. Față de dispozițiile art. 16 alin 1 paragraful 2 din OG 2/2001, potrivit cărora procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită fapta, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, instanța apreciază că acestea au fost respectate, fapta fiind descrisă în mod clar și concis în cuprinsul procesului-verbal.
Instanta va respinge si critica referitoare la lipsa rubricii destinata eventualelor obiectiuni, avand in vedere ca procesul verbal a fost incheiat in lipsa petentului și a unui martor, contravenția fiind constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale Sistemul Informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR, astfel incat eventualele obiectiuni pe care contravenientul le are pot fi exprimate prin plangerea contraventionala.
In ceea ce priveste apararea petentului in sensul ca i s-au intocmit mai multe procese verbale pentru aceeasi contraventie, instanta constata ca petentul nu a probat in niciun fel aceasta imprejurare.
De asemenea va respinge si critica petentului referitor la obligativitatea confirmării de către cel puțin un martor a situației reținute de agentul constatator (art.19 alin.1, 2 si 3 din O.G. nr.2/2001). Instanța reține că în conținutul procesului-verbal s-a menționat ca „respectiva contravenție a fost constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei – SIEGMCR, conform prevederilor art.9 alin.2 din O.G. nr.15/2002”, care reglementează această modalitate de constatare a contravenției, începând cu data de 01.10.2011.
Potrivit art.9 alin.3 din O.G. nr.15/2002, în aceste cazuri, procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
În completarea dispozițiilor art.17, dispozițiile art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001 impun ca procesul-verbal să fie semnat pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient, sub sancțiunea nulității relative și virtuale. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurari, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor.
În prezenta cauză, instanța observă că agentul constatator a consemnat motivul pentru care procesul-verbal s-a încheiat în lipsa martorilor, anume că fapta a fost constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMCR.
Instanța consideră oricum că rolul martorului este de a confirma modalitatea de întocmire a procesului-verbal și de a asigura respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate care potrivit propriei opțiuni sau datorită unei imposibilități obiective nu semnează procesul-verbal de constatare a contravenției, iar nu de a proba situația de fapt descrisă în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției.
Având în vedere scopul în care se solicită prezența martorului la încheierea procesului-verbal de contravenție, faptul că în speță acesta nu a fost semnat de un martor asistent, nu atrage în mod automat sancțiunea nulității procesului-verbal. Sunt aplicabile dispozițiile art 175 alin.1 C.proc.civ, conform cărora pentru a obține anularea actului, persoana care invocă nulitatea trebuie să dovedească existența unei vătămări care nu poate fi înlaturată altfel decât prin anularea actului – probă pe care petentul nu a făcut-o.
Instanța nu poate primi nici critica privind neaplicarea sancțiunii complementare, aceea a reținerii certificatului de înmatriculare a autovehiculului până la prezentarea dovezii de achitare a tarifului de despăgubire, apreciind că această omisiune nu poate conduce la anularea procesului-verbal de constatare a contraventiei, nefiind o cauză de nulitate absolută a acestuia, nici chiar virtuală. Mai mult, instanța constată că petentul nu a făcut dovada vreunei vătămări suferite ca urmare a neluării acestei măsuri, reținând că dimpotrivă – această omisiune i-a profitat, permițându-i utilizarea în continuare a autovehiculului.
Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul temeiniciei sale, instanța apreciază că probatoriul administrat în cauză conduce la concluzia că procesul-verbal este temeinic, pentru considerentele ce urmează:
Potrivit dispozițiilor art. 8 alin.1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu modificările și completările ulterioare, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă, cuantumul acesteia fiind stabilit conform art. 8 alin.2, în Anexa nr. 2. Tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România a fost introdus, conform art. 1 alin.2, începând cu data de 1 iulie 2002, fiind aplicat tuturor utilizatorilor români și străini pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz. Potrivit art. 1 lit.e, acest tarif reprezintă „o anumită sumă a cărei plată conferă unui vehicul dreptul de a utiliza, pe parcursul unei perioade date, rețeaua de drumuri naționale din România, concesionată Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A.”
Art. 1 lit.j definește rovinieta ca fiind „documentul sau înregistrarea în format electronic care atestă achitarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România”. Potrivit art. 7, „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile … revine în exclusivitate utilizatorilor români”. Art. 1 lit. b) definește utilizatorii români ca fiind „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România”.
Potrivit dispozițiilor art. 7 din OG 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.
Termenul de utilizator este definit la art. 1 alin.1 lit. b, din același act normativ respectiv: „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români”.
Față de dispozițiile legale mai sus enunțate, instanța reține că obligația de achitare a rovinietei aparține proprietarului autoturismului sau utilizatorului (înscris în certificatul de înmatriculare), în cauza dedusă judecății această obligație fiind în sarcina petentei care era proprietarul si utilizatorul autovehiculului la momentul constatarii contraventiei.
Examinand materialul probator aflat la dosarul cauzei si coroborand procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/02.12.2013 întocmit de către instituția intimată (fila 9), cu planșa foto (fila 18) si cu autorizația de control si certificatul calificat al agentului constatator (fila 16), instanța constată că situația de fapt reținută în cuprinsul procesului-verbal corespunde realității în sensul că autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ apartinand petentului a circulat, într-adevăr, la data de 08.11.2013, orele 08.33, pe drumul național 2, km 115+80 m, Mărăcineni, jud. B. fără a deține rovinietă valabilă, aspect probat prin plansa foto.
Cu toate acestea, luând în considerare faptul că sancțiunea contravențională are nu numai un rol de constrângere, ci și unul preventiv-educativ, urmărind ocrotirea relațiilor sociale și formarea unui spirit de responsabilitate, față de dispozițiile art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, instanța consideră că nu se justifică menținerea amenzii aplicate de agentul constatator, sanctiunea avertismentului fiind suficienta pentru atingerea scopului urmarit de legiuitor.
Astfel, instanța considera ca, desi petentul nu deținea rovinietă pentru autovehiculul său la data săvârșirii contravenției, această fapta are un grad de pericol social redus, astfel incat aplicarea sanctiunii avertismentului este in masura sa responsabilizeze petentul in ceea ce priveste achitarea taxelor pentru utilizarea retelei de drumuri nationale. De altfel, instanta retine ca petentul a probat ca de regula achizitioneaza rovinieta pentru autoturismul pentru care a fost sanctionata (fila 8).
Opinia instanței are la bază pe de o parte dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, dar și dispozitiile art.7 alin.3 din OG 2/2001 potrivit cărora în cazul în care fapta este de gravitate redusă, se poate aplica sancțiunea avertismentului, chiar și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța urmează să admită, in parte, plângerea și să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în sumă de 250 lei, aplicată prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/02.12.2013, cu sanctiunea avertismentului.
Față de dispozițiile art. 38 alin. 3 rap. la art. 7 alin. 1 din OG nr. 2/2001, va atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi va recomanda să respecte pe viitor prevederile legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contraventionala formulată de petentul T. M. I., cu domiciliul in Buzau, cartier Brosteni, ., ., în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - C., cu sediul în București, .. 401A, sector 6.
Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicată petentei prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/02.12.2013, cu sancțiunea avertismentului.
Atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi recomandă ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04.04.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. C. R. L. E. D.
Red. L.C.R
4 ex. /07.05.2014
Operator de date cu caracter personal
înregistrat în registrul de evidență sub nr._
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 742/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7659/2014.... → |
|---|
