Plângere contravenţională. Sentința nr. 6279/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6279/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 07-04-2014 în dosarul nr. 16089/200/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B. - JUDEȚUL B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6279
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 07.04.2014
INSTANTA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: A. B.-C.
GREFIER: G. A. – L.
Pe rol se află soluționarea acțiunii civile având ca obiect plângere contravențională formulată de petentul M. A. D., domiciliat în com. Vadu Pașii, ., în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CESTRIN, cu sediul în București, .. 401A, sector 6.
La apelul nominal făcut în ședință publică părțile au lipsit.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, la data de 03.03.2014, prin C. Registratură, petentul a depus răspuns la întâmpinare și procura judiciară autentificată de BNP V. A.-D., după care,
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art. 131 alin 1 C.proc.civ, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta cerere - în temeiul art. 126 al. 1 și 2 din Constituția României și art. 2 și 3 din Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, material - în temeiul art. 94 C.proc.civ. și teritorial în temeiul art. 10 indice 1 din OG nr.15/2002.
Instanța, în temeiul art. 255 rap. la art. 258 N.C.proc.civ., încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind-o ca fiind admisibilă potrivit legii și conducând la soluționarea procesului.
Instanța, considerându-se lămurită, reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângereaînregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 23.09.2013, sub nr._, petentul M. A. D. a chemat în judecată pe intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - CESTRIN, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/16.08.2011, ca nelegal și netemeinic, exonerarea de plata amenzii contravenționale și de plata tarifului de despăgubire.
În motivarea plângerii, petentul a arătat, în esență, că a luat cunostinta despre existenta unui numar de 27 de procese verbale de contraventie in momentul in care s-a deplasat la Primarie pentru a solicita o adeverinta si ca a achitat amenda contraventionala aplicata prin primul proces verbal, insa pentru proceselele verbale ulteriorare solicita sa se constate ca este vorba de o contraventie continua.
În drept, petentul a invocat dispozițiile Legii nr. 144/2012 și OG 15/2002.
În dovedire, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus la dosarul cauzei, în copie, un set de acte, reprezentând: procesul-verbal de constatare a contravenției contestat, carte de identitate, înștiințare de plată, chitanța nr.3581/18.09.2013, factura nr._/18.09.2013 și alte înscrisuri.
Cererea este legal timbrata cu taxa de timbru in suma de 20 de lei, potrivit disp. art. 19 din OUG nr.80/2013 (fila 16).
Prin cererea depusa la dosarul cauzei, prin serviciul registratura, la data de 11.10.2013, petentul a solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata. (fila 15).
Fiind legal citata, intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatică – CESTRIN, la data de 10.02.2014 a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
Potrivit art.1 alin. 2 din OG 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante, de masa totală maximă autorizată și de numărul de axe, după caz.
A menționat că procesul verbal de contravenție îndeplinește toate condițiile prevăzute de OG 15/2002, coroborat cu OG 2/2001. Procesul verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 9 alin. 2 și 3 din OG 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei-SIEGMCR, contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor-Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
Procesul verbal cuprinde mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator, cu certificatul calificat emis de CertSIGN SA.
În drept au fost invocate disp. OG 2/2001, OG 15/2002, Legea 455/2001 și Ordinul MTI nr. 769/2010.
A solicitat judecarea în lipsă, conform art. 411 alin. 1 pct. 2 C.proc.civ.
În susținerea afirmațiilor, a depus la dosar: dovada comunicării procesului verbal, planșa fotografică a abaterii, certificat calificat pentru semnătura electronică și autorizația de control a agentului constatator.
În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:
La data de 16.08.2011 a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul COMPANIEI NAȚIONALE DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE – CESTRIN, procesul verbal de contravenție . nr._ prin care s-a reținut săvârșirea de către contestator a contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG. nr. 15/2002, constând în aceea ca la data de 20.02.2011, ora 09:58, autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentului, a circulat pe DN 2 - km 115+80 m, pe raza localității Mărăcineni, fără a deține rovinietă valabilă.
Pentru acest motiv, s-a aplicat contestatorului, sancțiunea amenzii în cuantum de 250 lei și a fost obligat la plata tarifului de despăgubire în valoare de 28 de euro.
Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa petentului și a unui martor, contravenția fiind constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale Sistemul Informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.
În urma verificării efectuate potrivit art. 34 din OG 2/2001, având în vedere Decizia nr. 10/2013 privind judecarea recursului în interesul legii, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, și publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 450 din 23.07.2013, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului verbal de constatare a contravenției.
Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul legalității sale, instanța observă că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor impuse de OG nr.2/2001 sub sancțiunea nulității, de către un agent constatator competent în raport cu dispozițiile art. 15 alin. 2 din OG nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii arătate la art. 17 din actul normativ citat, respectiv cele privitoare la numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si adresa contravenientului, descrierea faptei savârsite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul temeiniciei sale, instanța apreciază că probatoriul administrat în cauză conduce la concluzia că procesul-verbal este temeinic, pentru considerentele ce urmează:
Potrivit dispozițiilor art. 8 alin.1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu modificările și completările ulterioare, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă, cuantumul acesteia fiind stabilit conform art. 8 alin.2, în Anexa nr. 2. Potrivit art. 8 alin.3, contravenientul are obligația de a achita, pe lângă amenda contravențională, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabilă, o sumă stabilită potrivit Anexei nr. 4. Tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România a fost introdus, conform art. 1 alin.2, începând cu data de 1 iulie 2002, fiind aplicat tuturor utilizatorilor români și străini pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz. Potrivit art. 1 lit.e, acest tarif reprezintă „o anumită sumă a cărei plată conferă unui vehicul dreptul de a utiliza, pe parcursul unei perioade date, rețeaua de drumuri naționale din România, concesionată Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A.”
Art. 1 lit.j definește rovinieta ca fiind „documentul sau înregistrarea în format electronic care atestă achitarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România”. Potrivit art. 7, „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile … revine în exclusivitate utilizatorilor români”. Art. 1 lit. b) definește utilizatorii români ca fiind „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România”.
Potrivit dispozițiilor art. 7 din OG 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.
Termenul de utilizator este definit la art. 1 alin.1 lit. b, din același act normativ respectiv: „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români”.
Față de dispozițiile legale mai sus enunțate, instanța reține că obligația de achitare a rovinietei aparține proprietarului sau utilizatorului autoturismului (înscris în certificatul de înmatriculare), în cauza dedusă judecății această obligație fiind în sarcina petentului care era proprietarul si utilizatorul autovehiculului la momentul constatarii contraventiei.
Cu toate acestea instanța constată că art.9 alin.3 din OG nr.15/2002 a fost modificat prin art.I. pct.3 din Legea nr. 144 din 23 iulie 2012 publicată în M.Of. nr.509/24.07.2012 având următorul cuprins „...Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin.1.”. Totodată art.8 alin.3 din OG nr. 15/2002 (care a stat la baza obligării contravenientului la plata tarifului de despăgubire în valoare de 28 de euro) a fost abrogat de pct.2 al art.I din Legea nr. 144 din 23 iulie 2012 publicată în M.Of. nr.509/24.07.2012.
Potrivit art. 15 alin. 2 din Constituitie, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
Conform art. 12 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ.
Prin Decizia nr. 228/2007 pronuntata de Curtea Constitutionala, s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art. 12 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 sunt neconstituționale în măsura în care prin sintagma "nu se mai sancționează" prevăzută în text se înțelege doar aplicarea sancțiunii contravenționale, nu și executarea acesteia.
Pentru a pronunta această solutie, în considerentele deciziei s-a retinut ca sintagma "nu se mai sancționează" trebuie înțeleasă în sensul că, prin . legii care nu mai prevede fapta drept contravenție, sancțiunile contravenționale nu se mai aplică, iar în cazul celor aplicate, dar aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a noii legi, sancțiunile nu se mai execută. De asemenea, osancțiune aplicată în baza unei legi pentru o faptă dezincriminată printr-un nou act normativ urmează să nu mai fie executată, chiar dacă procedura de executare a acesteia a început.
Instanța, mai reține că este de principiu că în materia penală momentul intervenirii legii mai favorabile este irelevant iar jurisprudența CEDO impune retroactivitatea legii mai favorabile și în domenii care în dreptul intern se circumscriu dreptului contravențional.
În speță, instanța constată că Legea nr. 144 din 23 iulie 2012 publicată în M.Of. nr.509/24.07.2012 ce modifică OG nr.15/2002 are caracterul unei legi contravenționale mai favorabile, care retroactivează.
În acest sens, pe de o parte, tariful de despăgubire nu se mai percepe, legea prevăzând expres faptul că acesta se anulează și în cazul celor aplicate și contestate în instanță până la data 27 iulie 2012.
Pe de altă parte, în cazul faptelor constatate cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate, procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale pentru fapte similare. Este evident astfel, că, în situația în care, după încheierea unui astfel de act sancționator, contravenientului i s-ar mai întocmi un alt proces verbal de contravenție, acesta ar fi lovit de nulitate absolută.
În cauza de față, examinând actele dosarului, instanța constată că, în intervalul de timp de 30 de zile anterior emiterii procesului verbal contestat, petentul a mai fost sancționat prin procesul verbal . nr._/12.08.2011 pentru o faptă similară (același autoturism-_ ), câtă vreme procesul verbal contestat prin prezenta plângere a fost încheiat la data de 16.08.2011.
Or, cum, prin procesul verbal contestat, petentul a fost sanctionat în termenul de 30 de zile de la data constatării unor contravenții similare, sancționate prin alte procese verbale de contravenție, se constata ca măsurile dispuse prin intermediul său au devenit lipsite de suport legal prin efectul retroactiv al legii mai favorabile intervenite după încheierea procesului verbal de contravenție în discuție, ceea ce atrage nulitatea sa și a sancțiunilor dispuse prin acesta.
Având în vedere cele de mai sus și observând că a intervenit o lege contravențională mai favorabilă, aplicabilă faptei pentru care petentul a fost sancționat, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța va admite plângerea contravențională, va anula procesul verbal în discuție și toate măsurile dispuse în baza acestuia.
In ceea ce privește cererea petentului privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata, instanța apreciază că aceasta este neîntemeiată și urmează sa o respingă, în temeiul art. 453 alin. 1 N.Cod procedură civilă, întrucât intimatei nu i se poate reține vreo culpă în sancționarea contravențională a petentului, atât timp cât la data săvârșirii contravenției nu erau încă în vigoare dispozițiile Legii nr. 144 din 23 iulie 2012, care interzic intimatei încheierea altor procese-verbale în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul M. A. D., domiciliat în com. Vadu Pașii, ., în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CESTRIN, cu sediul în București, .. 401A, sector 6.
Dispune anularea procesului verbal de contravenție . nr._/16.08.2011, întocmit de intimată și a măsurilor dispuse în baza acestuia.
Anulează tariful de despăgubire in suma de 28 de euro.
Respinge cererea petentului privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 07.04.2014.
PREȘEDINTE | GREFIER |
A. B. C. | G. A.-L. |
Red. A.B.C./Tehn. A.B.C./4ex./13.05.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 16/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8974/2014.... → |
|---|
