Plângere contravenţională. Sentința nr. 7122/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7122/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 18-04-2014 în dosarul nr. 14780/200/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7122
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 18.04.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: A. D. N.
GREFIER: M. B. Ș.
Pe rol soluționarea plângerii contravenționale formulate de petentul M. C. C., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDETEAN B..
La apelul nominal făcut în ședință publică, a raspuns petentul, personal, lipsa fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care invedereaza instantei ca la data de 31.03.2014, prin serviciul registratura, intimatul a depus la dosarul cauzei intampinare si documentatia care stat la baza emiterii procesului-verbal contestat, in doua exemplare, unul fiind comunicat petentului, după care:
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art. 131 alin. 1 C.proc.civ, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta cerere - în temeiul art. 126 al. 1 și 2 din Constituția României și art. 2 și 3 din Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, material - în temeiul art. 94 C.proc.civ. și teritorial în temeiul art. 32 al. 2 din OG nr. 2/2011.
Instanta procedeaza la legitimarea petentului, care prezinta CI . nr._, CNP_.
Se procedeaza la vizionarea inregistrarii video depuse la dosar de intimat, in sala de sedinta, in sedinta publica.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat si exceptii de invocat, instanta acorda cuvantul asupra probelor.
Petentul, personal, solicita incuviintarea probelor cu inscrisuri, fotografii si inregistrarile video.
Apreciind ca probele cu inscrisuri, fotografii si inregistrarile video sunt pertinente, concludente si utile, putand duce la dezlegarea in fond a pricinii, in temeiul art. 255 alin.1 rap. la art.258 alin.1 C.proc.civ, instanta le incuviinteaza pentru ambele parti.
Nemaifiind cereri de formulat si probe de administrat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in dezbateri, pe fondul cauzei.
Petentul, personal, solicita admiterea plangerii, astfel cum a fost formulata si anularea procesului-verbal contestat si a masurilor dispuse in baza acestuia. Arata ca a inceput manevra de depasire pe linie discontinua si nu crede ca a finalizat-o pe marcaj continuu. F. cheltuieli de judecata.
Instanta, considerându-se lamurita, in temeiul art.394 C.proc.civ, declara incheiate dezbaterile si retine cauza in pronuntare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângereaînregistrată pe rolul Judecatoriei Buzau la data de 27.08.2013, sub nr._, petentul M. C. C. a chemat în judecată pe intimatul I. DE POLITIE JUDETEAN BUZAU, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/16.08.2013 si a masurilor dispuse in baza acestuia. In subsidiar, a solicitat inlocuirea sanctiunii suspendarii exercitarii dreptului de a conduce, cu avertisment.
În motivarea plângerii, petentul a aratat ca pe sectorul de drum unde a efectat manevra de depasire nu este amplasat niciun indicator care sa interzica depasirea, marcajul longitudinal este disontinuu, iar traficul este redus, astfel ca nu a pus in niciun fel in pericol circulatia din zona.
Petentul a aratat ca a fost oprit de echipajul de politie abia in localitatea Bentu, desi pretinsa contraventie se savarsise pe raza localitatii Galbinasi, comunicandu-i-se ca abaterea s-a comis la km.15+700m, desi manevra de depasire fusese efectuata mai inainte.
Petentul a sustinut ca in cuprinsul procesului-verbal de sanctionare nu s-au consemnat toate imprejurarile care pot conduce la o apreciere corecta a gravitatii faptei.
Petentul a mai aratat ca este conducator auto profesionist, astfel ca permisul de conducere ii este necesar pentru a asigura familiei resurse financiare, in prezent aflandu-se ., mai ales ca are un minor in intretinere.
Petentul a apreciat ca fapta retinuta in sarcina sa prin procesul-verbal contestat prezinta un grad redus de pericol social, astfel ca aplicarea unui avertisment ar fi suficienta pentru sanctionarea sa.
In drept, petentul a invocat dispozitiile OG nr.2/2001 si OUG nr.195/2002.
În dovedire, petentul a depus la dosarul cauzei, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, un set de inscrisuri, reprezentand: dovada . nr._/16.08.2013 si act identitate (fila 5), procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/16.08.2013 – in original (fila 7), inregistrari vieo si fotografii pe suport optic, fila 13 – compact-disk).
Plângerea contravențională formulată de petenta a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 20 lei – chitanta . nr._/06.09.2013 (fila 11), conform art. 19 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (in vigoare la data introducerii plangerii).
Intimatul a depus la dosarul cauzei intampinare, solicitand respingerea plangerii, ca neintemeiata.
In motivare, intimatul a aratat ca procesul-verbal a fost incheiat cu respectarea tuturor prevederilor legale in vigoare, fapta de a efectua manevra de depasire . fiind constatata de organul de politie in mod direct si fiind filmata cu mijloace tehnice.
In drept, intimatul a invocat dispozitiile art.205-208 C.proc.civ.
In dovedire, intimatul a depus la dosarul cauzei documentatia care a stat la baza emiterii procesului-verbal contestat, anume: inregistrarea video pe suport optic (compact-disk, fila 25) si un istoric al abaterilor contraventionale savarsite de petent (fila 26).
In prezenta cauza, instanta a incuviintat pentru ambele parti proba cu inscrisurile de la dosar, fotografiile si inregistrarile video.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/16.08.2013 (fila 6) încheiat de agentul constatator Brasoveanu L. din cadrul instituției intimate INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDETEAN B., petentul M. C. C. a fost sancționat cu 4 puncte-amenda, in cuantum de 320 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.120 alin.1 lit.1 din ROUG nr.195/2002 si sanctionata de art.102 alin.3 lit.e din OUG nr.195/2002, cu acelasi prilej agentul constatator luand si măsura reținerii permisului de conducere, în vederea suspendării dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 30 de zile, retinandu-se că, la data de 16.08.2013, orele 13.43, a condus autoturismul marca Renault, cu nr. de inmatriculare_, pe DN2B, din directia Buzau catre Braila, a trecut pe langa echipajul de politie la km 15+700m, iar la km 15+800m – in localitatea Galbinasi, jud. Buzau, a efectuat manevra de depasire a autobasculantei cu nr. de inmatriculare_, remorca cu nr. de inmatriculare_, trecand peste marcajul continuu si circuland pe sensul opus.
Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în prezenta petentului, fiind semnat de catre acesta, fara obiectiuni.
În urma verificării efectuate potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data inmanarii procesului-verbal de constatare a contravenției.
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
În ceea ce privește excepțiile nulității procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției invocate de petent, instanța le califică ca fiind apărari de fond, iar nu veritabile excepție procesuale asupra cărora să fie obligată să se pronunțe în condițiile art.137 alin.1 C.proc.civ.
Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul legalității sale, instanța observă că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor impuse de OG nr.2/2001 sub sancțiunea nulității, de către un agent constatator competent în raport cu dispozițiile art. 15 alin. 2 din OG nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii arătate la art. 17 din actul normativ citat.
Instanța reține că prin Decizia nr. XXII/ 19.03.2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, într-un recurs în interesul legii, s-a statuat că nerespectarea la încheierea unui proces-verbal a altor dispoziții legale decât cele prevăzute de art.17 din OG nr. 2/2001, se sancționează cu nulitatea relativă, fiind necesară dovada existenței unei vătămări suferite de petent și care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal.
Instanta nu poate primi critica petentului in sensul ca a fost oprit de echipajul de politie abia in localitatea Bentu, desi pretinsa contraventie se savarsise pe raza localitatii Galbinasi - avand in vedere ca atat autospeciala politiei, cat si autoturismul condus de petent se aflau in trafic la momentul inregistrarii, astfel ca exista o imposibilitate obiectiva ca echipajul de politie sa il opreasca pe petent chiar in momentul si in locul comiterii faptei.
Instanta nu poate primi nici critica petentului potrivit căreia în procesul-verbal contestat nu au fost prezentate în mod clar toate împrejurările care au determinat aplicarea sancțiunii contravenționale. Față de dispozițiile art. 16 alin 1 paragraful 2 din OG 2/2001, potrivit cărora procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită fapta, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, instanța apreciază că acestea au fost respectate, fapta fiind descrisă în mod clar și concis în cuprinsul procesului-verbal. Mai mult, instanta retine ca petentul nu a indicat în ce ar fi constat acele împrejurări ce ar fi putut servi la aprecierea corectă a gravității faptei, neinvocând, așadar, o vătămare concretă.
Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul temeiniciei sale, instanța apreciază că probatoriul administrat în cauză conduce la concluzia că procesul-verbal este temeinic, pentru considerentele ce urmează:
Potrivit art.120 alin.1 lit.i si h din ROUG nr.195/2002 rep, se interzice depasirea vehiculelor in zona de actiune a indicatorului „depasirea interzisa”, precum si când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar și parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere.
Nerespectarea regulilor privind depasirea se sancționează, conform art. 100 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, cu amendă prevazută în clasa a II-a de sancțiuni (4-5 puncte amenda) și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Din analiza inregistrarii video depuse la dosar de intimat pe suport optic (compact-disk, fila 25), rezulta fara putinta de tagada ca autoturismul cu nr. de înmatriculare_ condus de petent, pe sensul de mers pe care se afla amplasata si autospeciala politiei, a efectuat o manevra de depasire a unor alte autovehicule, . care aceasta manevra este interzisa prin marcaj axial longitudinal continuu.
Se observa ca petentul incepe manevra de depasire la momentul 13.43.13, frame 7823 – insa nu in dreptul indicatorului de informare privind directiile de mers catre localitatile Braila si Tabarasi, . care marcajul axial longitudinal era discontinuu, astfel cum sugereaza petentul, ci la o oarecare distanta de panoul mentionat, . marcaj longitudinal continuu - a depasit un microbuz, o autoutilitara si un alt autoturism, revenind pe banda initiala.
Aceasta proba este confirmata de chiar inregistrarea video realizata si depusa la dosar de catre petent (filmare proces 001) – din care rezulta ca in dreptul panoului de informare privind directiile de mers catre localitatile Braila si Tabarasi marcajul era discontinuu, insa la cca 100 metri, marcajul devine continuu (acest fapt este confirmat deasemenea de relatiile comunicate la dosar de Primaria comunei Galbinasi in sensul ca panoul de informare se afla amplasat la km 15+600m, iar la km 15+700 marcajul longitudinal este continuu)
D. fiind modul diferit in care s-au realizat cele doua inregistrari video (prin utilizarea functiei „zoom” a camerei de luat vederi, respectiv fara folosirea acesteia), instanta considera ca analiza acestora se impune a se face in mod coroborat si observa ca desi marcajul axial din dreptul panoului de informare (Braila – Tabarasi) este . nu inseamna ca in zona unde s-a inceput maneva de depasire exista acelasi marcaj, dat fiind faptul ca distanta dintre panou si locul in care petentul a inceput depasirea este mult mai mare decat cea evidentiata in filmul politiei, imaginea fiind mult apropiata prin utilizarea functiei „zoom” a camerei de luat vederi, pentru ca manevra sa fie mai bine evidentiata.
Efectul mentionat al utilizarii functiei „zoom” al camerei de luat vederi, rezulta fara dubii tot din coroborarea celor doua inregistrari, din filmul politiei rezultand ca panoul albastru de informare se afla amplasat exact in zona in care incepe panta ascendenta a drumului, iar din filmul depus la dosar petent (realizat fara „zoom”) rezultand ca intre cele doua puncte exista o distanta considerabila.
F. de cele ce preceda, instanta conchide ca nu exista niciun dubiu in ceea ce priveste savarsirea faptei de catre petent, ambele inregistrari video (analizate in mod coroborat) realizand o proba certa si completa de natura a convinge instanta de realitatea consemnarilor din cuprinsul actului contestat, anume ca petentul a inceput depasirea in zona km 15+700m, . care marcajul longitudinal era continuu.
Totodata din relatiile comunicate la dosar de Primaria comunei Galbinasi (adresa – fila 31), rezulta ca pe DN2, la km 15+700m marcajul axial care separa sensurile de mers este continuu.
Prin introducerea coordonatelor GPS +45 05.419 +026 55.248 (evidentiate in partea de jos a cadrului filmului, la frame-ul 7824 - compact disk (fila 25), adica la momentul in care petentul incepe manevra de depasire), in aplicatia online Google Maps, se poate lesne observa locatia exacta ca autoturismului condus de petent la momentul respectiv – anume, in . web, denumirea localitatii fiind inscrisa in partea de sus, stanga), in aceeasi aplicatie putand fi accesata si o fotografie a zonei (stanga, sus).
Navigand harta oferita de aplicatia Google Maps, prin deplasarea pointer-ului la diverse coordonate, instanta constata ca se poate vizualiza intreaga zona (inclusiv marcajul rutier longitudinal din zona – care este continuu si perfect vizibil).
Instanta retine ca procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională constituie un act administrativ și ca orice act administrativ este învestit cu prezumția de legalitate, ce presupune că actul este emis cu respectarea dispozițiilor consacrate pentru validitatea sa, prezumția de autenticitate, ce presupune că actul eDacia Logană de la autoritatea menționată în cuprinsul său și prezumția de veridicitate, în temeiul căreia se consideră că aspectele menționate în cuprinsul său corespund realității constatate de agentul instrumentator.
Deși OG nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art.34 rezultă că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției face dovada situației de fapt și a încadrării juridice până la proba contrară.
Deși prezumția de adevăr de care se bucură un astfel de proces-verbal, în virtutea calității sale de act administrativ, este una relativă și nu una absolută (care ar contraveni dreptului la un proces echitabil și prezumției de nevinovăție), acesta are o anumită forță probantă dată de faptul constatării faptei in mod direct, prin propriile sale simturi, de un organ al statului investit cu autoritate publica.
Pentru a proteja persoanele de posibilele abuzuri ale organelor statului (abuzuri care trebuie probate, întrucât nu se poate porni de la prezumția că acestea își desfășoară activitatea cu încălcarea legii), această prezumție relativă dă posibilitatea instanței să administreze probe pe baza cărora să stabilească o situație de fapt care poate să confirme, sau, dimpotrivă, să o infirme pe cea reținută de agentul constatator (cauza A. împotriva României).
Prin urmare, toate constatările făcute de către agentul constatator inserate în procesul-verbal pot fi verificate prin administrarea oricărui mijloc de dovadă admisibil din punct de vedere legal, inclusiv alte prezumții, chiar de ordin judiciar, dacă aceste prezumții se încadrează în anumite limite rezonabile (cauza I. P. c. României - prezumțiile de drept nu sunt interzise de Convenție, sarcina instanțelor interne fiind de a asigura o proporționalitate între acestea și prezumția de nevinovăție), iar cel care pretinde că situația de fapt reținută în actul constatator nu corespunde realității, trebuie să dovedească aceasta.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limitele rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v.Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul ( cauza Bosoni v.Franța, hotărârea din 7 septembrie 2002).
Instanta nu poate primi apararea petentului in sensul ca pe sectorul de drum unde a efectat manevra de depasire nu este amplasat niciun indicator care sa interzica depasirea, din analiza procesului-verbal contestat observand ca petentul a fost sanctionat pentru nerespectarea marcajului longitudinal continuu, iar nu pentru nerespectarea semnificatiei vreunui indicator.
F. de cele ce preceda, instanta observa ca, desi petentului i s-a acordat în mod efectiv posibilitatea de a propune orice probe ar fi considerat necesare în combaterea celor reținute de agentul constatator și de a-și prezenta argumentele în apărare în cadrul unei proceduri contradictorii, în cauză apărările formulate de acesta prin care tinde la a dovedi netemeinicia procesului-verbal contestat, nu sunt însoțite de nicio dovadă și nici de vreun indiciu care să facă rezonabilă îndoiala cu privire la faptele reținute de agentul constatator (cauza N. G. c. României).
Așadar, instanța constată că rămâne în ființă prezumția de veridicitate a situației de fapt reținută în cuprinsul actului, apreciind că în mod întemeiat a reținut agentul constatator săvârșirea faptei contravenționale constând în efectuarea manevrei de depasire ..
Art. 34 din OG nr. 2/2001 prevede că instanța competentă să soluționeze plângerea hotărăște și asupra sancțiunii aplicate.
Privitor la sancțiunea aplicata pentru fapta de a efectua manevra de depasire ., instanța noteaza ca, potrivit art.120 alin.1 lit.h din ROUG nr.195/2002, se interzice depasirea vehiculelor în zona de acțiune a indicatorului „Depășirea interzisă”, iar potrivit art.100 alin.3 lit.e din OUG nr.195/2002 - constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a II-a de sanctiuni (4-5 puncte-amenda) si cu aplicarea sanctiunii contraventionale complementare a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile nerespectarea de catre conducatorul de autovehicul sau tramvai a regulilor privind depasirea.
Potrivit dispozițiilor art.98 alin.1 din OUG nr.195/2002, amenzile contravenționale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numărului punctelor-amendă aplicate, iar potrivit dispozițiilor alin.2 din același act normativ, un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului.
Cum din analiza materialului probator administrat in cauza rezulta ca petentul a efectuat manevra de depasire cu nerespectarea marcajului longitudinal continuu, instanta retine ca fapta a fost corect încadrată din punct de vedere juridic, iar sanctiunea aplicata respecta limitele prevazute de lege pentru fapta comisa.
În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 OG nr. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Instanța observă că în speță s-a aplicat minimul amenzii prevăzute de lege pentru contravenția săvârșită (4 puncte-amenda, 320 lei) și apreciază că nivelul minim al amenzii corespunde pericolului social al faptei și conduitei petentului.
Instanța consideră că fapta petentului, nu poate fi consecința unei neatenții sau culpe ușoare, ci este consecința unei lipse vădite de interes a acestuia față de siguranța traficului și denotă o atitudine de indiferență față de dispozițiile legale care sunt menite a proteja atât pe cel care conduce un autoturism, cât și pe ceilalți participanți la trafic.
Instanța apreciaza că acest gen de fapte necesită o sancționare adecvată, în vederea realizării scopului educativ și preventiv al sancțiunii contravenționale, in conditiile in care prezintă un grad de pericol social destul de ridicat, fiind susceptibile de urmări grave și ireparabile, precum pierderea vieții participanților la trafic sau vătămarea integrității lor corporale.
Manevra efectuata de petent in conditiile date este periculoasa prin faptul ca nu a luat in considerare dispozitiile legale care trimit la o conduita preventiva pe care trebuie sa o aiba orice conducator auto la deplasarea pe drumurile publice. Prin respectarea prevederilor care reglementeaza depasirea, petentul ar fi adus un plus de siguranta in trafic.
Instanta apreciaza ca prin atitudinea sa petentul a sfidat in mod vadit ordinea de drept si normele de conduita rutiera, intrucat – astfel cum rezulta din inregistrarea video aflata la dosar, momentul 16.30.45, frame 9778 – pe respectivul tronson de drum public traficul rutier era destul de intens pe ambele sensuri, astfel incat in cazul coliziunii cu un alt autovehicul, consecintele ar fi putut fi extrem de grave.
Instanta considera ca manevra de depasire a unui autovehicul este una dintre manevrele cele mai periculoase pe care le executa un conducator auto, mai ales atunci cand aceasta manevra se coroboreaza cu aglomeratia in trafic, intrucat o astfel de manevra implica automat o . alte manevre: marirea vitezei, asigurarea – deci necesita o atentie distributiva mai mare decat in mod normal, cand se circula in linie dreapta.
Analizand circumstanțele personale ale contravenientului in aprecierea pericolului social al faptei comise, instanta are in vedere comportamentul general al acestuia in societate, sens in care observa ca petentul a mai fost sanctionat anterior de 12 ori pentru contraventii la regimul circulatiei pe drumurile publice, astfel cum rezulta din analiza istoricului abaterilor contraventionale savarsite de acesta aflat la fila 26 din dosarul cauzei.
Instanta va avea in vedere si atitudinea oscilanta a petentului in prezenta cauza, sens in care observa că petentul a semnat procesul-verbal contestat, fara obiectiuni, inclusiv rubrica destinata unor astfel de mentiuni (fara a contesta vreun moment aceasta semnatura), deși ar fi putut să refuze semnarea. Semnarea procesului-verbal, fără rezerve, presupune însușirea conținutului acestuia, astfel că atitudinea diametral opusă, manifestată de petent în cadrul prezentei acțiuni, trebuie să fie întemeiată cel puțin pe indicii temeinice dacă nu pe probe, pentru a forma convingerea instanței că într-adevăr, procesul-verbal a fost intocmit în condițiile nelegale.
Coroborand acest comportament al petentului care persevereaza pe cale contraventionala, savarsind in mod repetat contraventii, chiar si dupa sanctionarea sa, cu atitudinea nesincera a acestuia in cadrul acestei actiuni, el declarand ca a efectuat depasirea pe un sector de drum unde aceasta manevra era permisa, desi nu a reusit sa probeze aceasta sustinere, instanta conchide ca petentul nu înțelege gravitatea faptei sale și nici pericolul pe care o astfel de faptă îl prezintă în mod concret pentru sine si pentru ceilalti participanti la trafic.
Instanta nu poate primi in aprecierea pericolului social al faptei, apararea petentului in sensul ca serviciul sau depinde de permisul de conducere, iar suspendarea dreptului de a conduce i-ar afecta posibilitatea desfasurarii activitatii profesionale, retinand ca o astfel de imprejurare nu se regaseste printre criteriile de reindividualizare a sanctiunii enumerate anterior. Instanta apreciaza ca insusirea unei astfel de aparari ar conduce la o situatie absurda, aceea ca incalcarea regulilor de conduita rutiera sa ramana nesanctionata în privința conducaroilor auto profesioniști sau care-și exercită profesia în strânsă legătură cu utilizarea autoturismului, situatie care nu poate fi in niciun caz acceptata prin prisma unei judecati rezonabile.
Cu atat mai mult cu cat detinerea unui permis de conducere reprezinta o conditie necesara pentru desfasurarea activitatii sale la locul de munca, instanta apreciaza ca petentul ar fi trebuit sa dea dovada de mai multa responsabilitate si, implicit de mai multa prudenta, la circulatia pe drumurile publice.
F. de cele ce preceda si avand in vedere materialul probatoriu administrat in cauza, instanta apreciaza ca plangerea petentului pare a fi formulata nu in scopul apararii unor drepturi sau interese legitime vatamate prin actul criticat, ci exclusiv în scop speculativ si dilatoriu raportat la executarea sancțiunii aplicate in sarcina sa, or o astfel de conduita care deturneaza in mod vadit dreptul procedural conferit prin dispozitiile OG nr.2/2001 de la scopul pentru care a fost recunoscut - se impune a fi sanctionata.
Pentru toate aceste considerente, instanta apreciaza ca minimul sanctiunii aplicate petentului pentru fapta comisa - corespunde pe deplin pericolului social al faptei comise si nu există nici un indiciu care să permită instanței să considere că o reindividualizare a sanctiunii ar fi suficientă pentru conformarea petentului, pe viitor, față de dispozițiile legale încălcate.
Atat timp cat sanctiunea este aplicată cu respectarea limitelor prevazute de actul normativ sancționator și atat timp cat petentul nu justifica existenta unor împrejurari de natură a conchide ca sanctiunea astfel aplicata este excesiva, instanța nu poate dispune o eventuala inlocuire a sanctiunii amenzii cu avertisment, căci astfel s-ar substitui fara temei in dreptul de apreciere recunoscut de legiuitor agentului constatator.
Întrucât sancțiunea complementară a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce pe o perioada de 90 zile, intervine de drept odată cu săvârșirea faptei de către petent, instanța apreciază ca orice discuție referitoare la oportunitatea luării sale este exclusă.
Instanța considera că masura complementara nu poate fi înlăturată, întrucât sancțiunile complementare au un rol preventiv și privesc protecția interesului public față de riscul potențial pe care îl reprezintă un conducător auto care încalcă regulile de circulație rutieră pentru ceilalți participanți la trafic (Michel Pewinski c. Franței).
Instanta retine ca legiuitorul prezuma faptele de genul celei savarsite de petent ca avand un grad de pericol social deosebit de ridicat, fapt ce se reflectă nu atât prin amenda prevăzuta ca si sanctiune principala, cât prin sancțiunea complementară constand in suspendarea exercitarii dreptului de a aconduce o anumita perioada de timp, aplicabilă ex lege.
Sanctiunile contraventionale principale au scopul de a sanctiona o anumita conduita considerata ilicita prin dispozitiile legale, având în vedere prevederile art. 1 din OG 2/2001 potrivit carora constituie contraventie fapta savârsita cu vinovatie stabilita si sanctionata prin act normativ sau administrativ.
Spre deosebire de acestea, sanctiunile contraventionale complementare nu au scop represiv, acesta revenind numai sanctiunilor contraventionale principale, ci au scop preventiv si anume înlaturarea unei stari de pericol si preîntâmpinarea savârsirii altor fapte interzise de lege.
Sanctiunile complementare nu au caracter de sine statator, ci ele fiinteaza numai pe lânga o sanctiune contraventionala principala, astfel încât soarta lor juridica depinde de cea a sanctiunilor principale potrivit principiului „accesorium saequitur principalem”, adica situatia juridica secundara urmeaza soarta juridica a celei principale.
Retinand ca, potrivit dispozitiilor art.5 alin.2 din OG nr.2/2001, sanctiunile contraventionale principale sunt avertismentul si amenda contraventionala, iar potrivit dispozitiilor art.5 alin.3 din OG nr.2/2001 sanctiunile contraventionale complementare sunt a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții; b) suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a autorizației de exercitare a unei activități; c) închiderea unității; d) blocarea contului bancar; e) suspendarea activității agentului economic; f) retragerea licenței sau a avizului pentru anumite operațiuni ori pentru activități de comerț exterior, temporar sau definitiv; g) desființarea lucrărilor și aducerea terenului în starea inițială, instanta apreciaza ca nu se poate dispune inlocuirea unui sanctiuni complementare – in speta suspendarea exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 zile, cu o sanctiune principala – in cauza, petentul solicitand aplicarea unui avertisment.
Având în vedere cele menționate, instanța consideră că dispozițiile art. 21 alin. 3 OG nr.2/2001 au fost respectate cu ocazia aplicării sancțiunilor contravenționale, acestea fiind proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către petent.
Pentru toate aceste considerente, instanța va respinge plângerea formulată de petent, ca fiind neîntemeiată si va mentine procesul-verbal de constatare si sanctionare a contravenției . nr._/16.08.2013, ca fiind temeinic si legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plangerea contraventionala formulată de petentul M. C. C., cu domiciliul in Buzau, Cartier Episcopiei, ., ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDETEAN B., cu sediul în Buzau, .-10, jud. Buzau, ca neintemeiata.
Mentine procesul-verbal de constatare si sanctionare a contravenției . nr._/16.08.2013, ca fiind temeinic si legal.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18.04.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. D. N. M. B. Ș.
Red. A.D.N.
4 ex. /19.05.2014
Operator de date cu caracter personal
înregistrat în registrul de evidență sub nr._
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 17/2014.... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 1337/2014.... → |
|---|
