Plângere contravenţională. Sentința nr. 7892/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7892/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 06-05-2014 în dosarul nr. 25234/200/2012*
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA NR. 7892
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 06.05.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – P. E.
GREFIER – C. E. M.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile, având ca obiect plângere contravențională, formulată de petentul B. S., cu domiciliul în Buzau, cart. Crang II, ., jud. Buzau si resedinta in com. Cochirleanca, ., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ – CESTRIN, cu sediul în București, .. 401, sect. 6, în privința procesului verbal de contravenție . nr._/12.12.2011, încheiat de intimata.
La apelul nominal făcut în ședință publică a raspuns petentul B. S., lipsa fiind intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ – CESTRIN.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, cauza se află la primul termen de judecată dupa casare si trimitere spre rejudecare, după care:
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art.159 ind. 1 alin. 4 C.proc.civ, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta plângere, în temeiul art.126 alin. 1 și 2 din Constituția României și art.2 și 3 din Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare; material, în temeiul art.1 pct. 2 C.proc.civ. și art.32 alin.2 din OG nr.2/2001 și teritorial în temeiul art.32 alin.2 din OG nr. 2/2001.
Instanta acorda cuvantul in probatiune.
Petentul B. S., identificat cu CI . nr._, solicita incuviintarea probei cu inscrisurile de la dosarul cauzei.
Constatând ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei, în temeiul art. 167 al.1 C.pr.civ., instanța încuviințează pentru ambele părți, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedura civilă, instanța constată încheiată cercetarea judecătoreasca, declară închise dezbaterile și acorda cuvantul pe fondul cauzei.
Petentul solicita admiterea plangerii contraventionale si anularea procesului verbal intocmit.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, instanța constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ din 06.09.2012, petentul B. S. a solicitat, în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatică – CESTRIN, anularea procesului verbal . nr_ din 12.12.2011.
În motivarea cererii petentul a arătat ca a cumpărat autoturismul cu putin timp inainte si din eroare nu achitat rovinieta. De asemenea, a arătat ca procesul verbal este nul intrucat lipseste semnatura agentului constatator, si nu a putut face obiectiuni la intocmirea acestuia, precum si faptul ca a mai fost sanctionat anterior pentru aceeasi fapta.
In drept au fost invocate dispozitiile OG 2/2001.
Acțiunea este scutită de taxă judiciară de timbru si de timbru judiciar, conform art. 36 din O.G. nr. 2/2001 si art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/ 1995.
Intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatică nu a formulat întâmpinare si nu s-a prezentat la judecata, insa a inaintat planșa fotografică a abaterii, autorizație de control și certificat calificat pentru semnătura electronică ale agentului constatator și dovada comunicării procesului verbal.
Instanța a administrat proba cu înscrisuri.
Prin sentința nr.7917/13.05.2013 Judecătoria B. aadmis plângerea contravențională și a anulat procesul verbal . nr_.
Pentru a pronunța această soluție instanța a avut în vedere următoarele considerente:
Prin procesul verbal . R11 nr._ din 05.12.2011 petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 250 lei si obligat la plata unei despagubiri in cuantum de 28 euro, întrucât la data de 29.06.2011 vehiculul categoria A, cu numarul de inmatriculare_, apartinand petentului, a circulat pe DN 2 km 115 + 80 m, pe raza . fara a detine rovinieta valabila.
Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa petentului și a unui martor, contravenția fiind constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale Sistemul Informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.
Conform art. 7 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile revine în exclusivitate utilizatorilor români.
Art. 1 alin. 1 lit. b definește noțiunea de utilizatori ca reprezentând persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite utilizatori români.
Conform art. 9 alin. 2, incepând cu data de 1 octombrie 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției. Potrivit alin. 3, in cazurile prevăzute la alin. 2 procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
În drept, instanța a avut în vedere că până la adoptarea art. 15 alin. 2 din Constituția României (care prevede că „legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, s-a conferit legii contravenționale mai favorabile”), noțiunea de lege contravențională mai favorabilă era utilizată cu un singur sens, respectiv pentru a desemna instituția reglementată de art. 12 din O.G. nr. 2/2001 (act normativ care constituie dreptul comun în materie contravențională).
Odată cu adoptarea noii legi fundamentale, această sintagmă a dobândit însă un sens nou, mai larg decât cel utilizat anterior astfel că, în prezent, prin lege contravențională mai favorabilă se înțelege orice dispoziție cu caracter contravențional cuprinsă în legi sau decrete, intervenită ulterior săvârșirii contravenției și până la judecarea definitivă a plângerii contravenționale și care, prin efectele sale, duce la crearea unei situații mai ușoare pentru făptuitor.
Mai trebuie precizat că excepția de la principiul neretroactivității legii, înscrisă în art. 15 alin. 2 din Constituție, privește numai legi contravenționale de drept material, normele de procedură fiind guvernate de principiul aplicării imediate a legii noi.
Aplicarea legii contravenționale mai favorabile lato sensupoate primi cel puțin două justificări. Pe de o parte, legea nouă este expresia politicii de apărare socială actuale, astfel că ea trebuie aplicată, în măsura în care nu este mai gravă și nu contravine astfel principiului neretroactivității legii. Pe de altă parte, statul nu are interes să sancționeze anumite fapte săvârșite sub imperiul legii vechi mai sever decât prevede legea nouă, în vigoare la data judecării lor.
În plus, spre deosebire de art. 12 din O.G. nr. 2/2001 (act normativ cu forță juridică inferioară legii fundamentate), care prevede drept criterii de aplicare a legii mai favorabile numai dezincriminarea faptei și sancțiunea mai ușoară, art. 15 alin. 2 din Constituție nu face nicio distincție în acest sens.
Astfel, trebuie admisă și existența altor criterii de stabilire a caracterului mai favorabil al unei legi contravenționale, precum modificarea modului de sancționare a faptei, domeniul de incidență al normei de incriminare, condițiile de tragere la răspundere, regimul executării sancțiunilor, etc. Un caz particular de modificare a condițiilor de tragere la răspundere îl reprezintă modificarea termenului de prescripție a răspunderii contravenționale.
În cauză, instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea legii contravenționale mai favorabilelato sensu, respectiv: existența unei succesiuni de legi, intervenită între momentul comiterii contravenției și momentul judecării definitive a plângerii contravenționale, adică O.G. nr. 15/2002, în forma existentă la data constatării contravenției și O.G. nr. 15/2002 modificată la data de 27 iulie 2012 prin Legea nr. 144/2012; toate legile succesive incriminează fapta comisă – art. 8 din O.G. nr. 15/2002, în ambele forme precitate, reglementează drept contravenție fapta imputată contestatorului; legile succesive conțin condiții diferite de angajare a răspunderii contravenționale – dacă O.G. nr. 15/2002, în forma existentă la data constatării contravenției, nu prevedea un termen de prescripție al răspunderii contravenționale, fiind aplicabil termenul general de 6 luni, consacrat de art. 13 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, prin forma actuală a O.G. nr. 15/2002, se consacră la art. 9 alin. 3 un termen special de prescripție de 30 de zile, aplicabil în materia analizată.
Natura juridică a acestui termen rezultă din interpretarea coroborată a art. 9 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002 cu art. 13 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, ambele texte legale impunând un anumit termen imperativ înăuntrul căruia trebuie aplicată sancțiunea contravențională, prin întocmirea procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției. Consecința nerespectării acestui termen este chiar prescripția răspunderii contravenționale, din moment ce sancțiunea contravențională - corolar al răspunderii - nu mai poate fi aplicată.
Textele de lege analizate cuprind norme de drept material, nu de drept procesual – condiție a cărei îndeplinire rezultă din faptul că, așa cum se preciza anterior, art. 9 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002 modificată prin Legea nr. 144/2012 consacră un termen special de prescripție, modificând astfel condițiile de angajare a răspunderii contravenționale, iar nerespectarea acestui termen atrage nelegalitatea procesului verbal astfel întocmit.
Conchizând, instanța a retinut că O.G. nr. 15/2002 modificată prin Legea nr. 144/2012, care prin art. 9 alin. 3 prevede un termen de prescripție a răspunderii contravenționale mai scurt decât termenul general de 6 luni, atenuând astfel condițiile de angajare a răspunderii contravenționale a petentului, constituie o lege mai favorabilă care, în virtutea art. 15 alin. 2 din Constituție, va fi aplicată retroactiv în cauză.
Față de motivele anterior expuse, având în vedere că fapta reținută în sarcina petentului a fost constatată la data de 29.06.2011, iar procesul verbal de constatare și sancționare a acesteia a fost întocmit la data de 12.12.2011, cu depășirea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 9 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, instanța a retinut că la data întocmirii actului administrativ atacat răspunderea contravențională a petentului era prescrisă.
Pentru toate motivele de fapt și de drept anterior expuse, instanța a admis cererea și a dispus anularea procesului verbal contestat.
În ceea ce privește obligarea petentului la achitarea tarifului de despăgubire, instanța a reținut că potrivit art II din legea 144 privind modificarea OG 15/2002 - tarifele de despagubire prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 424/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, aplicate si contestate in instanta pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi se anuleaza. Așadar, prin anularea procesului verbal, se va înțelege anularea acestuia în totalitate, cu privire la toate dispozițiile conținute de acesta, inclusiv cele privitoare la tariful de despăgubire.
Împotriva sentinței a formulat recurs intimata solicitând modificarea acesteia și pe fond respingerea plângerii.
În dezvoltarea motivelor de netemeinicie a aratat că în mod greșit a interpretat instanța de fond prevederile art.9 alin.3 din OG 15/2002.Termenul de 30 de zile prevăzut de această normă este unul prohibitiv, în sensul în care este interzisă încheierea altor procese verbale de constatare a contravenției pentru fapta de a circula fără a deține rovinietă, iar nu termen de prescripție a aplicării sancțiunii contravenționale. Termenul de prescripție este cel de 6 luni prevăzut de art.13 alin.1 din OG 2/2001, care curge de la data săvârșirii faptei.
Intimatul nu a formulat întâmpinare.
Prin decizia civila nr.162/31.01.2014 Tribunalul Buzau a admis recursul declarat de intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CESTRIN împotriva sentinței civile nr.7917/13.05.2013 pronunțată de Judecătoria Buzau în dosarul civil nr._, a casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare
Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut urmatoarele:
Potrivit art.9 alin.3 din OG 15/2002, procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1).
Conform art.13 alin.1 din OG 2/2001,aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei.
În mod netemeinic a apreciat instanța fondului că prin noile reglementări ale legii 144/2012 s-a consacrat -art. 9 alin. 3 - un termen special de prescripție de 30 de zile, aplicabil în materia contravenției prevăzute de art.8 alin.1 din OG 15/2002.
După cum explicit rezultă din prevederile art.13 din OG 2/2001, termenul de prescripție al aplicării sancțiunii contravenționale începe să curgă de la data săvârșirii faptei. Ori, data săvârșirii faptei nu trebuie confundată cu data constatării acesteia, deoarece este posibil ca fapta să fie săvârșită la o anumită dată, iar constatarea acesteia să aibă loc la o dată ulterioară. Semnificația prevederilor art.13 din OG 2/2001 este aceea că dacă fapta contravențională este constatată la mai mult de 6 luni de la data săvârșirii, agentul constatator nu mai poate proceda la aplicarea sancțiunii datorită intervenirii prescripției răspunderii contravenționale.
Termenul de 30 de zile instituit de art.9 alin.3 din OG 15/2002 nu este un termen special de prescripție a răspunderii contravenționale, derogatoriu de la cel de 6 luni prevăzut de OG 2/2001, deoarece acesta nu începe să curgă de la data săvârșirii faptei, așa cum prevede regula generală din art.13-OG 2/2001, ci de la data constatării acesteia, ori, așa cum s-a arătat anterior, nu există identitate juridică între momentul săvârșirii faptei și cel al constatării acesteia.
În cazul de față, fapta contravențională a fost săvârșită la data de 29.06.2011 iar data constatării sale și întocmirii procesului verbal este 12.12.2011, deci în interiorul termenului de 6 luni prevăzut de art.13 din OG 2/2001 și prin urmare în mod greșit a apreciat instanța de fond că răspunderea contravențională s-a prescris.
Față de aceste considerente,recursul a fost admis și întrucât instanța nu s-a pronunțat pe fondul plângerii contravenționale, în baza art.312.alin.5 C.pr.civ. a fost casata sentința iar cauza a fost trimisa aceleiași instanțe pentru a fi judecată pe fond.
In rejudecare, cauza a fost inregistrata sub nr._ .
Analizând actele si lucrările dosarului, instanta retine următoarele:
La data de 12.12.2011 a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul COMPANIEI NAȚIONALE DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE – CESTRIN, procesul verbal de contravenție . nr._/12.12.2011, prin care s-a reținut săvârșirea de către petent a contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG. nr. 15/2002, constând în aceea ca la data înscrisă în procesul verbal -29.06.2011, ora 17:54 autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, a circulat pe DN 2 km 115+80 m, pe raza localității Mărăcineni, fără a deține rovinietă valabilă.
Pentru acest motiv, s-a aplicat petentului sancțiunea amenzii în cuantum de 250 lei și a fost obligat la plata tarifului de despăgubire în valoare de 28 Euro, adică 121,79 lei.
Procesul verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa petentului și a unui martor, contravenția fiind constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale Sistemul Informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.
Instanța constată că, în afară de această faptă comisă pe data de 29.06.2011, în sarcina petentului s-a reținut că a mai circulat fără a deține rovinietă valabilă și înainte și după data de 29.06.2011, fiind sancționat contravențional de mai multe ori. Spre exemplu, se constată că petentul a mai fost sancționat pentru aceeași faptă prin procesul verbal de contravenție . nr._/05.12.2011, proces verbal mentionat in adresa nr._/04.09.2012 a Primariei Municipiului Buzau – Directia Economica, aflata la fila 6 dosar fond.
Intre data săvârșirii faptei, 29.06.2011, si data judecării prezentei cauze, 06.05.2014, OG nr. 15/2002, în temeiul căreia a fost sancționat petentul a fost modificată prin Legea nr. 144/2012. Ca urmare a acestui act normativ, fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă ( art. 8 alin.2, în variantă modificată), art. 9 alin.3 statuând că, în cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1).
De asemenea, tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează (art. II din Legea nr. 144/2012).
Potrivit art.15 alin.2 din Constituția României coroborat cu art. 12 din OG nr. 12 din OG nr. 2/2001, dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ, iar dacă sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară se va aplica aceasta; in cazul în care noul act normativ prevede o sancțiune mai gravă, contravenția săvârșită anterior va fi sancționată conform dispozițiilor actului normativ în vigoare la data săvârșirii acesteia.
Cum caracterizarea faptei ca și contravenție continuă, prevederea că o persoană nu poate fi sancționată decât o singură dată în 30 de zile și anularea tarifului de despăgubire sunt aspecte care se circumscriu noțiunii de regim sancționator, care este mai favorabil în noua reglementare, acest din urmă regim va fi aplicat petentului.
Având în vedere că procesul verbal de contravenție R11 nr._/12.12.2011, ce face obiectul cauzei, a fost încheiat la data de 12.12.2011, deci la un interval mai scurt de 30 de zile de la data încheierii procesului verbal de contravenție . nr._/05.12.2011, proces verbal mentionat in adresa nr._/04.09.2012 a Primariei Municipiului Buzau – Directia Economica, aflata la fila 6 dosar fond, prin care petentul a fost sancționat pentru aceeași faptă, instanța constată că sunt incidente prevederile art. 9 alin.3 din OG nr.15/2002, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 144/2012, și va dispune anularea procesului verbal, în integralitate.
În temeiul considerentelor expuse, instanța urmează să admită plângerea contravențională formulată de petentul B. S. în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ – CESTRIN.
În aceste condiții, instanța consideră că este de prisos analiza celorlalte motive invocate de către petent prin plângerea formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea formulată de petentul B. S., cu domiciliul în Buzau, cart. Crang II, ., jud. Buzau si resedinta in com. Cochirleanca, ., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ – CESTRIN, cu sediul în București, .. 401, sect. 6.
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._/12.12.2011.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 06.05.2014.
Președinte, Grefier,
P. ELENACOMAN E. M.
Red. P.E./Tehnored. C.E.M.
4 ex./ 14.05.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1938/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3796/2014.... → |
|---|
