Plângere contravenţională. Sentința nr. 9107/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9107/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 23-05-2014 în dosarul nr. 19995/200/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECTIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 9107
Ședința publică de la 23.05.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. I.
GREFIER: C. Z.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile privind pe petenta ., cu sediul în M., . 5 jud Constanta și pe intimatulI. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier-I. Teritorial Nr.7, cu sediul în Ploiești, . 58, jud Prahova, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, intimatul a depus la dosar prin serviciul registratură întâmpinare, după care:
Instanța, deliberând asupra pertinenței, concludenței și utilității probelor solicitate, în conformitate cu dispozițiile art. 255 și 258 N.C.proc.civ., încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 244 alin.1 Cod procedura civilă, instanța constată încheiată cercetarea judecătoreascã, declară dezbaterile închise, conform art.394 alin.1 C.proc.civ., și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA:
Prin cererea înregistrată pe rolul aceste instanțe sub nr_, petenta . a formulat în contradictoriu cu intimatul I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier-I. Teritorial Nr.7, plângere împotriva procesului verbal de constatare a contravențiilor .> ISCTR nr._ încheiat la data de 18.10.2013.
In motivarea cererii, petenta a arătat că a fost sancționatã cu amendã contravenționalã motivat de faptul că, în perioada 06.10.2013, orele 13:25 -07.10.2013 orele 21:57, conducãtorul auto angajat al petentei, D. S. V., care conducea în echipaj autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, nu a respectat prevederile legale privind odihna zilnicã, efectuând un timp de odihnã zilnicã de 7 ore, mai scurt cu până la 2 ore față de timpul legal de odihnă de 9 ore.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile OG 2/2001.
În probațiune, a fost depus în fotocopie: procesul-verbal contestat.
Plângerea a fost legal timbratã, cu suma de 20 de lei, conform disp.art.19 din OG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Intimatul a depus la dosar întâmpinare, prin care solicită respingerea plângerii ca fiind netemeinică și nelegală din următoarele motive: În fapt în perioada 06.10.2013, orele 13:25 -07.10.2013 orele 21:57, conducãtorul auto angajat al petentei, D. S. V., care conducea în echipaj autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, nu a respectat prevederile legale privind odihna zilnicã, efectuând un timp de odihnã zilnicã de 7 ore, mai scurt cu până la 2 ore față de timpul legal de odihnă de 9 ore.
În cauză instanța a administrat proba cu înscrisuri.
În drept, a invocat dispozițiile art.115-118 C.proc.civ.
Sub aspectul probatoriului, instanța a administrat la propunerea ambelor părți proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar procesul -verbal contestat.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție .> ISCTR nr._ încheiat la data de 18.10.2013, petenta . a fost sancționată cu amendă contravențională în sumă de 3000,00 lei, pentru sãvârșirea contravenției prevãzute de art. 8 alin.2 pct.8 din HG nr.37/2007.
In fapt, s-a reținut că, în perioada 06.10.2013, orele 13:25 -07.10.2013 orele 21:57, conducãtorul auto angajat al petentei, D. S. V., care conducea în echipaj autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, nu a respectat prevederile legale privind odihna zilnicã, efectuând un timp de odihnã zilnicã de 7 ore, mai scurt cu până la 2 ore față de timpul legal de odihnă de 9 ore.
Instanța constată că plângerea a fost transmisã prin poștã de către petentă la data de 12.11.2013, în termenul de 15 zile prevăzut de art.31 alin.1 din OG 2/2001, de la data comunicării procesului -verbal de constatare a contravenției.
Conform art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și sã hotãrascã asupra sancțiunii aplicate de către agentul constatator prin acesta.
Sub aspectul legalității,
instanța constată că procesul- verbal conține mențiunile privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite, a datei comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptei, instanța constată că procesul-verbal de contravenție indică dispozițiile art. 8 alin. 2 pct. 8 din OG nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, care prevăd cã nerespectarea perioadei minime de odihnă zilnică, într-un interval de 30 de ore, atunci când vehiculul e condus de un echipaj, cu mai mult de o oră, dar mai puțin de două ore, reprezintă o încălcare gravă a dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006 și constituie contravenție, fiind sancționatã conform disp.art.9 alin.(1) lit. d) din OG nr. 37/2007 cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei.
Instanța reține cã, potrivit disp.art.21 din OG nr.2/2001, „(3) Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”
Așadar, agentul constatator nu poate aplica decât o sancțiune prevãzutã în actul normativ sancționator și în cuantumul prevăzut de acest act normativ.
In urma analizei înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, instanța constată că fapta reținută în sarcina petentei a fost greșit încadrată și sancționată, reținându-se că au fost încălcare disp.art. 8 alin. 2 pct. 8 din OG nr. 37/2007, când, în fapt, au fost încălcate disp.art. 8 alin.1 pct.8 din același act normativ.
Astfel, din raportul generat de aplicația informaticã din dotarea intimatei, denumit „Controlul săptămânal al conducătorului auto D. S. -V.” (f 23), rezultă că în perioada 06.10.2013, orele 13:25 -07.10.2013 orele 21:57, timpul de odihnă efectuat de acesta a fost mai scurt cu 2 ore, și nu cu până la două ore, așa cum a consemnat agentul constatator.
De altfel, însăși intimata, prin întâmpinarea formulată, a precizat că perioada pentru care petenta a primit sancțiunea este06.10.2013, orele 13:25 -07.10.2013 orele 21:57, iar timpul de odihnă al șoferului a fost mai scurt cu 2 ore (f 18-20).
In aceste condiții, fapta petentei se încadra în disp.art. 8 alin.1 pct.8 din OG nr. 37/2007, nerespectarea perioadei minime de odihnă zilnică, într-un interval de 30 de ore, atunci când vehiculul este condus de un echipaj, cu două ore sau mai mult.
Prin urmare, agentul constatator trebuia să aplice sancțiunea în cuantumul prevăzut la art. 9 alin.1 pct.c) din același act normativ, amenda de la 4.000 lei la 8.000 lei.
Or, așa cum s-a reținut mai sus, petenta a fost sancționat pentru fapta sãvârșitã cu amenda în sumă de 3000,00 lei, fiindu-i aplicată, așadar, o sancțiune sub minimul prevăzut de lege.
Având în vedere cã principiul legalitãții sancțiunii prevãzut de art. 21 din OG nr.2/2001 este un principiu de bazã în orice sistem de drept, iar în sistemul românesc este stabilit prin însãși legea fundamentală a țãrii, orice încălcare a acestui principiu atrage sancțiunea nulitãții absolute, lipsind de orice efecte actul înfăptuit cu nerespectarea lui.
Instanța apreciazã cã nerespectarea acestui principiu atrage sancțiunea nulității absolute- din moment ce se protejeazã un interes general, și nu unul particular, respectiv legalitatea aplicãrii oricãrei sancțiuni contravenționale, oricărui cetățean român- și virtuale, care nu trebuie prevăzută expres în cadrul actului normativ pentru a interveni.
Pentru considerentele sus-expuse, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/ 2001, instanța va admite plângerea contravențională, va anula procesul- verbal de contravenție atacat și mãsurile dispuse prin acesta, exonerând totodatã petenta de plata amenzii aplicate.
In aceste condiții, constatându-se nelegalitatea procesului-verbal atacat sub aspectul aplicãrii sancțiunii contravenționale, instanța nu va ma analiza celelalte motive de nelegalitate invocate de petentă.
În temeiul art. 453 alin. 1 N.Cod procedură civilă, având în vedere principiul disponibilității procesului civil, instanța va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite plângerea contravențională formulată de petenta ., cu sediul în M., . 5 jud Constanta, în contradictoriu cu intimata I. de S. pentru Control în Transportul Rutier-I. Teritorial nr.7, cu sediul în Ploiești, . 58, jud Prahova.
Anulează procesul-verbal .>ISCTR nr._ încheiat la data de 18.10.2013.
Ia act cã nu se solicitã cheltuieli de judecatã.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecãtoria Buzãu.
Pronunțatã în ședințã publicã, azi, 23.05.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
E. I. C. Z.
Red. E.I./ Tehnored.: E.I.
4 ex./ 30.05. 2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9048/2014.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 30/2014. Judecătoria BUZĂU → |
|---|
