Plângere contravenţională. Sentința nr. 9574/2014. Judecătoria BUZĂU

Sentința nr. 9574/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 02-06-2014 în dosarul nr. 18188/200/2012

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B.- SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 9574

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 02.06.2014

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE C. I.

GREFIER N. A.

Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile, având ca obiect plângere contravențională, formulată de petentul B. S., domiciliat în . jud. B., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – CESTRIN, cu sediul în București, bulevardul I. M., nr. 401A, sector 6, București.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, prin serviciul registratură intimata a depus planșa foto, certificat calificat și autorizație de control agent constatator, iar petentul a depus copii roviniete.

În temeiul art. 167 al.1 C.pr.civ., constatând proba ca fiind pertinentă, concludentă precum și utilă soluționării cauzei, instanța încuviințează pentru ambele părți, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedura civilă, instanța constată încheiată cercetarea judecătoreasca, declară închise dezbaterile, reține cauza spre soluționare și rămâne în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 29.05.2012 petentul B. S. a formulat, în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN, plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/30.03.2011, solicitând în principal anularea procesului verbal, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertisment și exonerarea de obligația achitării tarifului de despăgubire în sumă de 96 euro.

In motivarea cererii petentul a arătat ca procesul verbal este nul întrucât nu este semnat olograf de către agentul constatator. De asemenea a arătat ca pericolul social al faptei este unul redus si poate fi aplicata sancțiunea avertismentului, precum și că i-au fost întocmite mai multe procese verbale.

In drept au fost invocate dispozițiile OG 2/2001.

Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru și de timbru judiciar, conform art. 36 din O.G. nr. 2/2001, art.15 lit. i) din Legea nr.146/1997 și art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/ 1995 (in vigoare la data introducerii plângerii).

Intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatică nu a formulat întâmpinare si nu s-a prezentat la judecata, insa a înaintat planșa fotografică a abaterii, autorizație de control și certificat calificat pentru semnătura electronică ale agentului constatator și dovada comunicării procesului verbal.

Instanța a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal . nr._ din 30.03.2011 petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 750 lei si obligat la plata unei despăgubiri in cuantum de 96 euro, întrucât la data de 05-11-2010 vehiculul categoria B, cu numărul de înmatriculare_, aparținând petentului, a circulat pe DN 2 km 115 + 80 m, pe raza . fara a deține rovinieta valabila.

Examinând excepția nulității procesului verbal invocata de petent, instanța urmează a o respinge întrucât, analizând actul in ceea ce privește legalitatea, apreciază ca acesta a fost legal întocmit cu respectarea condițiilor de forma prevăzute de art. 17 si 16 din O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității. În ceea ce privește lipsa semnăturii agentului constatator, instanța constată că potrivit art.7 din Legea nr.455/2001 „în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.” În cauză, procesul verbal se circumscrie acestei reguli, acesta fiind generat și tipărit în mod automat cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMCR, având asociată semnătura electronică extinsă a agentului constatator, bazată pe un certificat calificat și generată printr-un dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice.

Procesul verbal in discuție a fost generat si semnat electronic conform prevederilor Legii 455/2001 si HG 1259/2001 de către agentul intimatei, posesor de certificat acreditat conform legii.

Din examinarea cuprinsului procesului verbal se poate observa ca acesta respecta exigentele art. 16 al.1 din OG 2/2001, fapta fiind descrisă complet, iar prin neînscrierea obiecțiunilor cu ocazia întocmirii procesului verbal petentului nu i-a fost cauzată nici o vătămare în contextul în care prin plângerea dedusă judecății a putut invoca toate motivele de nelegalitate și netemeinicie ale actului în discuție.

Referitor la temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța constată că potrivit dispozițiilor art. 7 din OG 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.

Termenul de utilizator este definit la art. 1, alin.1, lit. b, din același act normativ în sensul că „utilizatori - persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români”.

Față de dispozițiile legale mai sus enunțate, instanța reține că obligația de achitare a rovinietei aparține proprietarului autoturismului (înscris în certificatul de înmatriculare), în cauza dedusă judecății această obligație fiind în sarcina petentului care era proprietarul autovehiculului.

Așadar, este evident faptul că pentru autoturismul proprietatea petentului înmatriculat sub nr._, la momentul săvârșirii contravenției, în data de 05.11.2010, nu exista achiziționată o rovinietă, aspect ce rezultă din planșa foto depusă la fila 8 la dosar, necontestat de petent și din faptul că nu a făcut dovada achitării rovinietei pentru acea perioadă.

Cu toate acestea, în temeiul art.34 din OG 2/2001 care constituie dreptul comun în materie contravențională coroborat cu art.38 alin.3 din același act normativ, care permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea ce se impune a fi aplicată contravenientei, instanța consideră așadar că sancțiunea avertismentului este totuși suficientă, având în vedere împrejurările comiterii faptei.

Petentul, ulterior săvârșirii contravenției, anterior comunicării procesului verbal de contravenție, a achitat taxa de drum valabilă pentru un an (f 17). Așadar, este evidentă buna credință a petentului.

Opinia instanței are la bază pe de o parte dispozițiile art 5 alin. 5 din OG 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite și art.7 alin.3 din OG 2/2001 conform cărora avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de sancționare a contravenției nu prevede în mod expres această sancțiune.

Față de considerentele mai sus expuse, instanța apreciază plângerea întemeiată, urmând să o admită în parte și să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 750 lei cu avertismentul. De asemenea va atrage atenția ca pe viitor să respecte legislația în vigoare.

În ceea ce privește tariful de despăgubire în cunatum de 96 euro, adică 404,53 lei aplicat conform art. 8 alin. 3 din OG 15/2002, instanța urmează a-l anula având în vedere dispozițiile art. II din Legea nr. 144/2012 potrivit căreia tarifele de despăgubire aplicate și contestate în instanța până la data intrării în vigoare a prezentei legi (24 iulie 2012), se anulează.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția nulității absolute a procesului verbal de contravenție invocate de petent.

Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul B. S., domiciliat în . jud. B., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – CESTRIN, cu sediul în București, bulevardul I. M., nr. 401A, sector 6, București.

Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în sumă de 750 lei aplicată petentului prin procesul verbal de contravenție . nr._/30.03.2011 încheiat de intimată, cu sancțiunea AVERTISMENT.

Dispune anularea tarifului de despăgubire în sumă de 96 euro.

Atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei si recomanda ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02.06.2014.

Președinte, Grefier,

C. I. N. A.

Red. C.I./Tehnored. N.A.

4 ex/03.06.2014

Operator de Date Cu Caracter Personal_

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 9574/2014. Judecătoria BUZĂU