Plângere contravenţională. Sentința nr. 9948/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9948/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 06-06-2014 în dosarul nr. 18373/200/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 9948/2014
Ședința publică de la 06 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. C. I.
Grefier M. E.
Pe rol se află soluționarea acțiunii civile având ca obiect plângere contraventională formulată de petentul C. G., domiciliat în B., .. 1, ., ., jud. B., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – CESTRIN, cu sediul în Bucuresti, .. 401A, sector 6.
La apelul nominal făcut în ședință publică părțile au lipsit.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, la data de 05.03.2014, prin C. Registratură, intimata a depus la dosar în două exemplare, conf. cu originalul, certificatul calificat, procesul verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicare a procesului verbal de contravenție și două planșe foto, după care,
Verificându-și din oficiu competenta, instanța, în temeiul art. 1591Cod proc. civ. raportat la art. 32 din OG nr. 2/2001 constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauza.
În temeiul art. 167 Cod. Proc. civ. instanța încuviințează ambelor părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind-o ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Instanța, considerându-se lămurită, reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 30.05.2012 petentul C. G. a formulat, în contradictoriu cu intimata C. Națională De Autostrăzi Și Drumuri Naționale Din România SA - CESTRIN, plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . 11 nr._ din 28.11.2011, solicitând anularea acestuia.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că s-a deplasat cu autovehiculul personal pe un drum comunal, care nu necesită rovinietă.
În drept, nu a indicat temeiul juridic al acțiunii.
În dovedirea plângerii, petentul a depus în fotocopii: procesul-verbal contestat și dovada comunicării acestuia.
Plângerea formulată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare contravențională este scutită de plata taxei judiciare de timbru, potrivit art. 36 din O.G. 2/2001, rap. la art. 15 lit. p din Legea 146/1997, și de aplicarea timbrului judiciar, conform art. 1 alin. 2 din O.G. 32/1995.
Fiind legal citata, intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatică – CESTRIN nu s-a prezentat in instanța si nu a solicitat administrarea de probe. La solicitarea instanței, a înaintat la dosar adresa nr._/03.03.2014, dovada comunicării procesului verbal prin afișare, planșa fotografică a abaterii, certificat calificat pentru semnătura electronică și autorizație de control ale agentului constatator.
În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 30.05.2011 a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul COMPANIEI NAȚIONALE DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE – CESTRIN, procesul verbal de contravenție . 11 nr._ din 28.11.2011, prin care s-a reținut săvârșirea de către contestator a contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG. nr. 15/2002, constând în aceea ca la data de 30.05.2011,ora 11,50, autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentului, a circulat pe DN 2 - km 115+80 m, pe raza localității Mărăcineni, fără a deține rovinietă valabilă.
Pentru acest motiv, s-a aplicat contestatorului sancțiunea amenzii în cuantum de 750 lei și a fost obligat la plata tarifului de despăgubire în valoare de 96 euro, adică 414,24 lei.
Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa petentului și a unui martor, contravenția fiind constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale Sistemul Informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.
În urma verificării efectuate potrivit art. 34 din OG 2/2001, având în vedere Deciziei nr. 10/2013 privind judecarea recursului în interesul legii, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, și publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 450 din 23.07.2013, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului-verbal de constatare a contravenției.
Verificând legalitatea procesului-verbal de constatare a contravenției, instanța reține ca acesta a fost întocmit cu respectarea mențiunilor obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura electronică a agentului constatator.
Mai mult, instanța reține că din cuprinsul procesului verbal și a planșei foto depusă de intimată rezultă suficiente împrejurări de fapt pentru a se putea aprecia asupra modului de săvârșire și a gravității faptei, astfel fiind respectate dispozițiile art. 16 din OG 2/2001.
Referitor la temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța constată că potrivit dispozițiilor art. 8 alin.1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu modificările și completările ulterioare, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă, cuantumul acesteia fiind stabilit conform art. 8 alin.2, în Anexa nr. 2.
Tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România a fost introdus, conform art. 1 alin.2, începând cu data de 1 iulie 2002, fiind aplicat tuturor utilizatorilor români și străini pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz. Potrivit art. 1 lit.e, acest tarif reprezintă „o anumită sumă a cărei plată conferă unui vehicul dreptul de a utiliza, pe parcursul unei perioade date, rețeaua de drumuri naționale din România, concesionată Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A.”
Art. 1 lit. j definește rovinieta ca fiind „documentul sau înregistrarea în format electronic care atestă achitarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România”. Art. 1 lit. b) definește utilizatorii români ca fiind „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România”.
Potrivit dispozițiilor art. 7 din OG 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.
Termenul de utilizator este definit la art. 1 alin.1 lit. b, din același act normativ respectiv: „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români”.
Față de dispozițiile legale mai sus enunțate, instanța reține că obligația de achitare a rovinietei aparține proprietarului autoturismului (înscris în certificatul de înmatriculare), în cauza dedusă judecății această obligație fiind în sarcina petentului care era proprietarul autovehiculului.
În speță, instanța constată că situația de fapt reținută în cuprinsul procesului-verbal corespunde realității în sensul că petentul a circulat, într-adevăr, la data de 29.05.2011, ora 09, cu vehiculul cu nr. de înmatriculare_, pe drumul național 2, km 115+80 m, Mărăcineni, jud. B., fără a deține rovinietă valabilă, aspect recunoscut și de acesta și probat prin planșa foto.
Așadar, în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din OG. nr. 15/2002 potrivit căruia constituie contravenție fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă
Cu toate acestea, luând în considerare faptul că sancțiunea contravențională are nu numai un rol de constrângere, ci și unul preventiv-educativ, urmărind ocrotirea relațiilor sociale și formarea unui spirit de responsabilitate, față de dispozițiile art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, instanța consideră că nu se justifică menținerea amenzii aplicate de agentul constatator, sancțiunea avertismentului fiind suficienta pentru atingerea scopului urmărit de legiuitor.
Astfel, instanța considera ca, deși petentul nu deținea rovinietă pentru autoturismul său la data săvârșirii contravenției, această fapta are un grad de pericol social redus, fiind comisă în mod izolat, petentul nefăcând o obișnuință din a încălca normele care reglementează obligativitatea achitării taxei de drum.
Opinia instanței are la bază pe de o parte dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, dar și dispozițiile art.7 alin.3 din OG 2/2001 potrivit cărora în cazul în care fapta este de gravitate redusă, se poate aplica sancțiunea avertismentului, chiar și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
Referitor la tariful de despăgubire, potrivit art. II din Legea nr. 144/2012 tarifele de despăgubire prevăzute de OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.
Față de considerentele mai sus expuse, instanța urmează să admită în parte plângerea, să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertismentul și să anuleze tariful de despăgubire în cuantum de 96 euro. De asemenea, în temeiul art. 7 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța va atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei și îi va recomanda ca pe viitor să respecte legislația în vigoare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge excepțiile de nulitate ale pvc invocate de petent.
Admite în parte plângerea formulată de petentul C. G., domiciliat în B., .. 1, ., ., jud. B., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – CESTRIN, cu sediul în Bucuresti, .. 401A, sector 6.
Anulează în parte procesul verbal de contravenție . 11 nr._ din 28.11.2011 în sensul înlocuiește amenda în sumă de 750 lei cu avertisment și anulează tariful de despăgubire în sumă de 414,24 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 06.06.204.
Președinte,Grefier,
Red./I.V.C-tin
Tehnored./E.M./16.06.2014/4 ex
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 8510/2014.... | Încuviinţare executare silită. Hotărâre din 25-07-2014,... → |
|---|
