Succesiune. Sentința nr. 6006/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6006/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 02-04-2014 în dosarul nr. 17588/200/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6006
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 02.04.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN :
PREȘEDINTE – N. G.
GREFIER – H. A.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile având ca obiect succesiune - constatare calitate unic moștenitor formulată de reclamantele F. R. S. cu domiciliul în B., . K, ., județ B. și M. L. cu domiciliul în B., Unirii, ., . în contradictoriu cu pârâții N. C. cu domiciliul în B., .. 13, județ B., B. A. cu domiciliul în B., .. 37, județ B., C. E. cu domiciliul în B., .. 37, județ B., N. M. cu domiciliul în B., .. 37, județ B..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pârâtul B. A., lipsă fiind reclamantele, reprezentate de avocat A. D., pârâții C. E. și N. M. și pârâtul N. C. reprezentat de avocat A. R..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că procedura este legal îndeplinită, după care:
Instanța procedează la identificarea pârâtului, B. A., legitimat cu CI seriaXZ, CNP_.
Doamna avocat A. D., având cuvântul, solicită interogarea pârâtului.
Apărătorul părții adverse solicită respingerea de suplimentare a probatoriului.
Instanța respinge cererea de suplimentare a probatoriului formulată de apărătorul reclamanților, dat fiind faptul că nececsitatea administrării probei nu reise din dezbateri și putea fi cerută la momentul încuviințării probatoriului.
Pârâtul B. A. precizează că este nepot al defunctei P. E..
La interpelarea instanței, cu privire la acceptarea succesiunii pârâtul prezent precizează că nu știe dacă la momentul decesului defunctei frații acesteia au acceptat sau nu moștenirea. Mai precizează că mama sa era sora defunctei P. E. iar după decesul acesteia din urmă, survenit în anul 1962, mama sa nu a luat nimic din bunurile succesorale ale defunctei P. E.. Totodată, precizează că nepoții defunctei P. E. au considerat că atâta timp cât aceasta nu avea copii, sunt moștenitorii de drept ai acesteia. De asemenea, precizează că nu au făcut nimic în acest sens, sesizându-se când a început procesul cu N. C.. Pârâtul mai precizează că soțul defunctei, P. P., a venit în casa care a fost a defunctei P. E., cu doi copii și că nu a contribuit acolo nici cu ½ kg de var. Menționează că după decesul defunctei sale bunici în casa respectivă a rămas fiica lui P. P., pe care crede că o cheamă P. E..
Nemaifiind cereri sau excepții, în conformitate cu prevederile art. 150 Cod pr civ, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Apărătorul reclamantelor-pârâte, având cuvântul pe fond, menționează că urmează să reitereze aceleași concluzii, solicitând instanței să admită cererea principală și să respingă cererea reconvențională. Mai precizează că P. P. este singurul moștenitor acceptant, a făcut singur acte de acceptare în contrapartidă cu frații N. G. și B. J., care nu și-au exprimat interesul. În ceea ce privește dispozițiile legale invocate, acestea sunt ulterioare emiterii certificatului de moștenitor, nefiind aplicabile în cauză.
Doamna avocat A. R., având cuvântul pe fond, menționează că urmează să reitereze aceleași concluzii solicitând instanței să respingă cererea principală și să admită cererea reconvențională, astfel cum a fost formulată cu mențiunea că solicită instanței să constate că de pe urma defunctei P. E. au rămas ca moștenitori soțul acesteia P. P., cu cota de 1-2, fratele defunctei N. G. și sora acesteia J. iar, din masa succesorală face parte cota de 1-2 din imobilul ce face obiectul prezentei cauze.
Apărătorul pârâtului reclamant solicită instanței să constate că de pe urma defunctei au rămas moștenitori și cei doi frați ai acesteia. Totodată, invocă Decizia 1011 din 12.03.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Menționează că excepția de neacceptare a succesiunii nu a fost invocată în scris, solicitând instanței să ia act de acest lucru.
Doamna avocat A. D., având cuvântul în replică, menționează că mereu s-au făcut apărări în sensul neacceptării succesiunii.
Doamna avocat A. R., având cuvântul pe excepția lipsei interesului, menționează că la aprecierea instanței acest aspect.
Instanța reține cauza spre soluționare și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față, reține:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 23.05.2012 sub numărul_, reclamantele F. R. S. și M. L. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul N. C., pronunțarea unei hotărâri prin care instanța să constate deschisă succesiunea defunctei P. E. și calitatea de unic moștenitor acceptant al acestei succesiuni a lui P. P., soțul supraviețuitor.
În motivarea cererii se arată că defuncta P. E. a fost soția bunicului reclamantelor, P. P. și mătușa pârâtului.
În urma decesului acesteia, survenit la data 06.10.1962 a rămas ca avere succesorală ½ din imobilul casă de locuit și dependințe împreună cu terenul aferent în suprafață de 130 mp, situate în B., ..13. Vocație succesorală au avut soțul supraviețuitor P. P. cu o cotă de ½ și N. G. și B. J., în calitate de frați, cu cotă de ½. Dintre aceștia, singurul moștenitor acceptant a fost soțul supraviețuitor, P. P..
Imobilele au fost dobândite de către defuncta P. E. împreună cu soțul acesteia, P. P., în timpul căsătoriei, astfel cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare din 31.10.1946 și actul de partaj voluntar nr. 5897/06.11.1946.
Mai susțin reclamantele că faptul acceptării succesiunii de către P. P. rezultă în mod evident din toate actele ulterioare ale acestora care reprezintă manifestări neechivoce ale intenției de a succede, precum și din faptele și actele autentice încheiate ulterior.
Se mai arată că, în anul 2009 au formulat, în contradictoriu cu pârâtul, cerere de grănițuire a proprietăților acestora, cauza fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei B. cu numărul_, soluționată irevocabil prin decizia Tribunalului B. în care s-a reținut că nu s-a dezbătut succesiunea defunctei P. E., iar urmare a expertizei efectuate, s-a reținut că o parte din anexa casei pârâtului se găsește pe terenul ce a aparținut soților P., astfel încât părțile se află în indiviziune motivat de acceptarea tacită a moștenirii de către N. G., tatăl pârâtului.
Întrucât anexele pârâtului sunt amplasate, în parte, pe proprietatea reclamantelor, existând în acest mod și anterior decesului numitei P. E., în virtutea unei înțelegeri cuprinsă în contractul de vânzare-cumpărare, este greșită opinia potrivit căreia aceasta reprezintă un act de acceptare tacită a succesiunii. De altfel, această opinie nici nu poate produce efecte juridice în contextul în care nu a fost consacrată în mod explicit prin decizia Tribunalului B..
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 111 C. pr. civ., art. 651, art. 688 și art. și art. 689 și următoarele C. civ.
În dovedirea acțiunii a solicitat proba cu interogatoriul pârâtului, acte și testimonială.
La cerere au fost atașate, în copie, înscrisuri.
Legal citat, pârâtul N. C. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat partajarea averii succesorale privind bunurile rămase de pe urma defunctei P. E., cu consecința stabilirii masei bunurilor de împărțit, a cotelor ce se cuvin părților și a lichidării stării de indiviziune.
Pe cale de cerere reconvențională a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța instanța să constate nulitatea relativă parțială a certificatului de moștenitor nr. 1079/14.09.1979 emis de notariatul de Stat Județean B. privind pe defunctul P. P., decedat la data de 17.05.1979, sub aspectul componenței masei succesorale, în sensul că din aceasta face parte ½ din imobilul situat în municipiul B., ..13 și nu întregul imobil, astfel cum este menționat în certificatul de moștenitor.
În motivarea cererii, se arată că defuncta P. E. nu a avut descendenți direcți, astfel încât moștenitori cu vocație succesorală au rămas soțul supraviețuitor P. P., cu o cotă de ½, fratele acesteia, N. G., tatăl pârâtului-reclamant, cu o cotă de ¼ și sora defunctei, B. J., cu o cotă de ¼.
Din masa succesorală a defunctei face parte cota de ½ din imobilul casă de locuit și teren cu suprafața de 130 mp situate în municipiul B., ..13, jud. B..
Mai susține pârâtul-reclamant că, în calitate de moștenitor al defunctului său tată, N. G., are dreptul la cota de ¼ din bunul menționat, reclamantele au dreptul la ½, iar pârâtele B. J., C. E. și N. M. au dreptul la ¼, în calitate de fiice ale defunctei N. J., această situație fiind confirmată și prin Decizia nr. 111/2011 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ .
În ce privește capătul doi de cerere, se arată că bunul imobil menționat în certificatul de moștenitor al defunctului P. P. a fost dobândit de acesta, împreună cu soția sa, P. E., ca bun comun, așa cum rezultă din actul de partaj voluntar din 06.11.1946. Certificatul de moștenitor este dobândit prin fals în declarații.
A mai solicitat pârâtul reclamant conexarea la prezenta cauză a dosarului nr._/200/2012 având ca obiect partaj succesoral, în care calitate de reclamant o are N. C., iar calitate de pârâți figurează F. R. S., M. L. B. J., C. E. și N. M..
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 88 alin.1, teza a II-a din Legea 36/1995, art. 728 C. civ., art. 6731 și următoarele C. pr. civ..
În dovedirea plângerii a solicitat proba cu interogatoriu, acte, testimonială și expertiză de specialitate.
La întâmpinare au fost atașate, în copie, înscrisuri.
La termenul din 22.05.2013, în dosarul nr._/200/2012 instanța a admis excepția de conexitate și a dispus conexarea dosarului menționat, la prezenta cauză.
În temeiul dispozițiilor art. 167 C. pr. civ., instanța a încuviințat pentru părțile prezentei cauze proba cu interogatoriul părții adverse, înscrisuri și testimonială.
A fost audiat martorul G. E. propus de pârâtul-reclamant, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar ( fila 49).
Analizând actele dosarului raportat la dispozițiile legale incidente, reține următoarele:
Potrivit certificatului de moarte ., nr._ din 08.10.1962 (fila 42 dosar), la data de 06.10.1962 a decedat P. E., astfel încât instanța va constata deschisă succesiunea rămasă de pe urma acestei defuncte.
Astfel cum rezultă din răspunsul la interogatoriul luat pârâtului-reclamant N. C., ulterior decesului defunctei P. E., tatăl acestuia, N. G., deși era în viață, nu a făcut nici un act de acceptare expresă sau tacită a succesiunii deși avea vocație succesorală legală, în calitate de frate supraviețuitor al defunctei ( a se vedea răspunsurile date la întrebările 3 și 5 din interogatoriul existent la fila 84 dosar).
Deși în răspunsul la interogatoriul luat reclamantei-pârâte F. R. S. ( filele 58, 59), la întrebarea cu numărul 6, aceasta arată că pârâtul a preluat o bucătărie, după decesul numitului P. P. soțul supraviețuitor al defunctei P. E., acest fapt nu poate reprezenta acceptare tacită a succesiunii. În acest sens, se reține că față de momentul decesului lui P. P., respectiv data de 17 mai 1979 ( rezultată din certificatul de moștenitor nr. 1079/1979 aflat fila 25 verso din dosar), acest fapt nu poate avea valoarea unei acceptări a succesiunii rămasă de pe urma defunctei P. E., decedată la 06.10.1962, nefiind făcut în termenul de prescripție, de 6 luni, prevăzut de dispozițiile art.700 C. civ.
Potrivit art. 689 C. civ., acceptarea succesiunii este tacită când eredele face un act pe care n-ar putea să-l facă decât în calitatea sa de erede și care lasă a se presupune neapărat intenția sa de acceptare.
În raport de dispozițiile legale mai sus menționate, este lipsit de relevanță, sub aspectul acceptării succesiunii, faptul că pârâtul a folosit terenul ce face parte din masa succesorală, dat fiind faptul că, încă din timpul vieții numitei P. E., părțile foloseau în comun terenurile aflate în proprietatea acestora, nefiind trasată linie de hotar și neexistând un gard despărțitor între acestea. Cum acceptarea tacită a succesiunii trebuie să fie neechivocă, simpla folosire a terenului indiviz nu constituie act de acceptare tacită.
Pe cale de consecință, se reține că părinții pârâtului-reclamant împreună cu soții P. E. și P. P. au folosit în comun imobilul teren situat în municipiul B., ., în virtutea dreptului lor indiviz născut din contractul de vânzare-cumpărare transcris sub numărul 5897 din 06.11.1946.
Niciuna din probele administrate în prezenta cauză nu confirmă acceptarea succesiunii de pe urma defunctei P. E. de către o altă persoană decât soțul supraviețuitor al acesteia, P. P..
Declarația martorului G. M. este nerelevantă, acesta cunoscând doar că percepția mamei pârâtului-reclamant era aceea că este moștenitoarea defunctei P. E. întrucât aceasta nu a avut copii, moștenitori fiind frații.
În mod evident percepția martorului este estompată de timpul lung scurs de la momentul decesului numitei P. E. și data la care a fost audiat în prezenta cauză, astfel încât, cele relatate nu corespund întru totul realității. Astfel, deși martorul susține că la decesul defunctei P. E., părinții pârâtului N. C. nu erau despărțiți, fapt infirmat chiar de pârâtul-reclamant prin răspunsul dat la întrebarea cu numărul 4 din interogatoriu.
Potrivit susținerilor pârâtului, făcute la interogatoriu, acesta nu are cunoștință de existența vreunui act de acceptare a succesiunii defunctei P. E., susținând că nu a luat nici un bun din moștenire și nici din banii rămași la decesul acesteia. Din aceeași probă rezultă că bucătăria pârâtului nu a suferit în timp, modificări de amplasament.
Instanța nu poate fi reține prezumția puterii de lucru judecat invocată de pârâtul-reclamant N. C., având în vedere că în dosarul civil nr._ nu au fost administrate probatorii din care să rezulte ce persoane au efectuat acte neechivoce de acceptare a succesiunii, în termenul de opțiune succesorală prevăzut de dispozițiile art. 700, iar instanța nu a fost învestită cu o astfel de cerere.
De altfel, prin decizia civilă nr.111/2011 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ s-a reținut că de pe urma defunctilor N. G. si M. a ramas ca unic mostenitor apelantul N. C., conform certificatului de mostenitor depus la dosar, casatorit cu N. M.. In ceea ce ii priveste pe P. E. si P. P., acestia nu au avut copii impreuna. P. P. a avut ca descendenți pe P. C. (decedat fara a avea urmasi) si P. E., insa dintr-o alta căsătorie, nu cu P. E.. Reclamantele intimate M. L. si F. R. S. sunt fiicele lui P. E..
In aceasta situație, s-a reținut ca moștenitori ai numitei P. E. sunt soțul supraviețuitor, numitul P. P., precum si colateralii privilegiați, respectiv N. G., in calitate de frate, precum si B. J., in calitate de sora a defunctei.
S-a mai reținut că de pe urma lui P. E. nu s-a făcut ieșirea din indiviziune, insa părțile au acceptat in mod tacit succesiunea, stăpânind in mod continuu terenul si construcțiile, fără a se face referire la modul în care acestea au înțeles să le folosească, anume dacă în calitate de coindivizari sau de moștenitori ai defunctei.
Cum, în considerentele decizie civile mai sus menționate nu s-a statuat asupra calității de moștenitori acceptanți ai părților ca urmare a analizării unui probatoriu complex, în urma căruia situația de fapt și de drept să fie în mod judicios evaluată, instanța apreciază că prezumția puterii de lucru judecat nu poate fi reținută în cauză, aceasta fiind răsturnată de probele administrate în prezenta cauză. De altfel, în cadrul dosarului nr._ instanța nu a fost învestită cu o astfel de cerere, făcând doar tangențial, aprecieri asupra acestui aspect.
În raport de considerentele de fapt și de drept mai sus analizate, se constată că unicul moștenitor acceptant al succesiunii rămase de pe urma defunctei P. E. este soțul supraviețuitor al acesteia, P. P., motiv pentru care instanța va admite cererea formulată de reclamantele-pârâte F. R. S. și M. L., astfel cum a fost formualtă.
Având în vedere soluția la care a ajuns instanța, cererea formulată de pârâtul-reclamant N. C. privind partajul averii succesorale rămasă de pe urma defunctei P. E. apare ca nefiind întemeiat, acesta neavând calitate de moștenitor acceptant al respectivei succesiuni și neputând culege cota parte ideală ce i s-ar cuveni în calitate de moștenitor legal.
Pe cale de consecință, instanța urmează să respingă și cererea privind constatarea nulității relative parțiale a certificatului de moștenitor numărul 1079/14.09.1979, nefiind îndeplinită condiția interesului, ca și condiție esențială a acțiunii civile, în promovarea acestei acțiuni.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea civilă formulată de reclamantele-pârâte F. R. S. cu domiciliul în B., . K, ., județ B. și M. L. cu domiciliul în B., Unirii, ., . în contradictoriu cu pârâtul-reclamant N. C. cu domiciliul în B., .. 13, județ B..
Constată deschisă succesiunea defunctei P. E. decedată la 06.10.1962, cu ultimul domiciliu în municipiul B., jud. B..
Constată calitatea de unic moștenitor acceptant al succesiunii rămasă de pe urma acestei defuncte a soțului supraviețuitor P. P., bunicul reclamantelor.
Respinge ca neîntemeiată cererea reconvențională având ca obiect partajul averii succesorale rămasă de pe urma defunctei P. E. și anularea parțială a certificatului de moștenitor nr. 1079/14.09.1979 formulată de pârâtul-reclamant N. C. în contradictoriu cu reclamantele pârâtele-reclamante F. R. S. și M. L. și cu pârâții M. L., B. A. cu domiciliul în B., .. 37, județ B., C. E. cu domiciliul în B., .. 37, județ B., N. M. cu domiciliul în B., .. 37, județ B..
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 02.04.2014.
Președinte Grefier
N. GABRIELAHORHOGEA A.
Fiind transferat la o altă instanță, s-a
semnat de noi grefier sef secție,
N. R.
red.NG/tehnored.NG/07.05.2014/8ex
| ← Încuviinţare executare silită. Hotărâre din 29-07-2014,... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 2014/2014.... → |
|---|
